34,057 matches
-
plîns" (Locuitor). Delăsarea se scutură ca o mîță, un monument dezafectat e puțin isteric, bătrîna bicicletă produce invidii, arătîndu-se dispusă la bîrfă, viața înconjurată de aparate este ea însăși un aparat prevăzut cu frunzișuri proaspete și clătinîndu-se cu o prostească părere de rău. Impresionează "nu fîșîitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce a substanței vii" (Încheieri). Evident, dispoziția analitică nu putea ocoli aici tema textului. Obsedantă, aceasta se instituie precum o oglindă vorbitoare, în care lumea retrăiește în
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
treacăt, cuvintele autorului. Revin acum asupra lor, fiindcă merită o discuție specială. Noica nu este singurul gînditor român iritat de această particularitate. O să arăt imediat cine și în ce împrejurări îi ține tovărășie, ignorîndu-l, și mai ales cine e de părerea contrară și anume că particularitatea aceasta ar fi pozitivă, o însușire, cu alte cuvinte. Deosebirea de perspectivă pornește dintr-un acord: "în orice caz, ceea ce izbește la el (la român) - o vedem bine - e măsura. Nu numai în viața sa
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
tot: în ce face și ce se face în jurul său". Atît cei care o socotesc un defect, cît și cei care o socotesc o virtute, împărtășesc opinia că simțul măsurii ne caracterizează și ne identifică. Constantin Noica n-are o părere tocmai bună despre măsura aceasta "nițel tînguitoare și biblică", prevenind confundarea ei cu "cealaltă, mediteraneană, rațională, lucidă-suficientă". "E aproape o glumă - scrie el - să invoci, aici, latinitatea noastră. Măsură, dreptate, lege nu sînt nici gîndite, nici resimțite rațional și juridic
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
tensiunile cad cu o clipă înainte de a atinge nivelul maxim. Această tendință sporește normalul, sentimentalul, prea-umanul, dar blochează monstruosul, ruptura, tragedia și sublimul. Cauza pentru care literatura română n-a dat un Shakespeare este de a nu fi cunoscut hybrisul. Părerea opusă o găsim la părintele D. Stăniloaie care, în Românism și Ortodoxie, a accentuat tocmai pe echilibru ca valoare supremă a sufletului nostru. O va dezvolta N. Steinhardt în faimosul lui eseu despre Secretul "Scrisorii pierdute". Chiar aceasta e ideea
Măsură pentru măsură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16761_a_18086]
-
fost vorba mai sus.) Culturile minore sînt "naturale" și "eterne", au nostalgia neschimbării și a anonimatului, boicotînd istoria, evoluția, individualismul, dizarmoniile și excesele. Așa ar fi cultura română. Culturile majore sînt nefirești, istorice, utopiste, progresiste, individualiste, tensionate și excesive. După părerea lui Noica problema aceasta (fie în termenii săi, fie în aceia ai lui Blaga) e sortită a rămîne nesoluționată și deschisă. Oricît ar părea de curios, căci chiar faptul de a o conștientiza reprezintă un pas mare pe drumul unei
Sufletul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16777_a_18102]
-
nu prea este interesată de literatura din România; cred că nu avem încă o literatură care să fie destul de directă, de simplă, de accesibilă și totodată de calitate. Noi avem încă o literatură foarte complicată, sofisticată, foarte barocă. Asta e părerea mea. Mă gîndesc la romane pentru că ei nu vor poezie și nici eseu. Deci bilanțul ar fi cel pe care îl știți: 6-7 titluri (Eliade, Romanul adolescentului miop și Gaudeamus, Eminescu, Cezara și Sărmanul Dionis, Bujor Nedelcovici, Dimineața unui miracol
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
inițiatorul perestroikăi l-a antipatizat de la început: "Pe Ceaușescu l-am cunoscut personal încă înainte ca eu să devin secretar general [...] Un sentiment ciudat mă stăpînea de fiecare dată cînd observam cum încerca Ceaușescu prin toate mijloacele să accentueze independența părerilor sale. Toate acestea erau artificiale; orice persoană, chiar și cu o precară cultură politică, observa limpede limitele personalității lui și labilitatea sa psihică". Așa cum bănuiam cu toții, Gorbaciov știa ce se petrece în România și ce speranțe își legau românii exasperați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
încheierea convorbirilor am stat de vorbă cu Ceaușescu. Mi-a făcut o impresie ciudată: strălucire în ochi, o oarecare furie și totodată o stranie intimidare și reținere. Era vizibil că se temea de desfășurările din anii următori. Mi-a cerut părerea în legătură cu viitorul țărilor noastre", a propus să se convoace o consfătuire a partidelor comuniste, și chiar a sugerat o intervenție a URSS, fiindcă: ""evenimentele din unele țări ale Europei de Est reprezintă o amenințare pentru socialism, pentru soarta partidelor comuniste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
intimitatea, la care nu puteai renunța decît înstrăinîndu-te în raport cu tine însuți, rezultatul nu putea fi decît cumplitul "om nou", veritabil zombi, capabil de orice mîrșăvie: Proliferarea unor asemenea exemplare, greu să le spui "umane", în fosta RSS Moldovenească constituie, după părerea mea, cea mai gravă consecință a celor 50 de ani de comunism. Acești ipochimeni, împărtășind o foarte vagă impresie despre cine sînt ei și ce valori celebrează, au invadat structurile administrative, instituțiile de învățămînt și unitățile de producție. Tot ei
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
nevoia de costume Armani, stilouri de aur Mont Blanc, trabucuri de Havana aproape imposibil de găsit sau cristale de Bacarat, așa cum nimeni nu îi pune la îndoială atașamentul față de Nikki, iubitul asiatic, mai bine îmbrăcat decît prințul de Wales. Cu păreri ferme despre orice persoană sau situație din jurul lui, Ravelstein dezvoltă o antipatie față de Vela și prietenii acesteia, familia Grielescu, despre care presupune că s-ar folosi de Chick pentru a-și șterge cu buretele trecutul nazist. În final, Vela îl
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
fusese pînă atunci privat. Sedus de construcțiile ideatice ale lui Abe, Chick îi propune să scrie o carte; Ravelstein o face și volumul devine un best-seller, aducîndu-i filosofului faimă și remunerații neașteptate. În mod bizar, expunîndu-și frust și fără compromisuri părerile despre decadența societății americane, Ravelstein se îmbogățește, bucurîndu-se de consecințele averii cu conștiința grăuntelui de umor pentru tot ce i se întîmplă. Reținut în declararea preferințelor lui sexuale, el este totuși un filosof profund preocupat de iubire, de căutarea jumătății
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
Nu este prima oară cînd Bellow scrie despre români sau despre Balcani (să ne amintim de Iarna decanului din 1982, tradusă și în românește). Însă în Ravelstein, cu o gratuitate greu de explicat, Bellow atribuie personajelor sale, Abe și Chick, păreri deloc flatante și cam după ureche despre Mircea Eliade și intelectualitatea est-europeană. Astfel, Radu Grielescu, amicul Velei, profesor și el la universitatea din Chicago, este un fost membru (sic!) al Gărzii de Fier din România, prieten cu fondatorul (sic!) organizației
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
cale de a scăpa de canibalismul critic - da, calea Ezra Pound! El a spus că nu trebuie luați în seamă cei care "n-au produs ei înșiși opere însemnate". Și, totuși, chiar Ezra Pound - chiar ținînd cont de propria sa părere! - a ajuns să stea mulți ani internat într-un sanatoriu de alienați...". Zbătîndu-se între limitele artificiale ce și le-a impus, D.R. Popescu scrie astfel: Se știe. Turgheniev a scris: "Am renunțat să mai citesc Crimă și pedeapsă - toată povestea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
zgâire pasivă și frustrată, prin vitrină, de o promiscuitate vinovată, ci nu de o reală împroprietărire cu dedesubturi. Nu se poate nega, chiar în aceste condiții, că emanciparea acestor ani reprezintă o ruptură pe față a uniformelor comunismului. Nu. După părerea mea ea este chiar prea pe față, e încă una de supra-față, stagnând la nivelul unei demonstrații, cum spuneam, de vitrină. Haotică în sine (și asta-i bine, e autentic!), ea se mărginește din păcate la rezolvări de asemeni haotice
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
Mugur: "Pare a se descurca mai bine decît mine, dar în genere avem destule trăsături comune în privința timiditățiii, a complexelor de inferioritate de nesiguranță. Cu toate acestea nu lipsesc diferențele. El este mai precis și mai tranșant în exprimarea unor păreri, mai deschis cînd vorbește despre sine. Deși bolnăvicios, are o anume robustețe pe care nu i-o ghicești la prima vedere. Foarte sensibil, atent, prietenos, dar capabil și de unele durități (cînd e cazul!)". Se simte victima unui mediu neprielnic
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
singure, metode inchizitoriale superioare meșterilor din centrele politice principale. * * * Masive, compacte, contrare oricărei arhitecturi transcendentale menită să caute salvarea sufletelor prin avîntarea către cer a edificiului sacru, - Escurialul și Kremlinul, apăsate ca de o invincibilă gravitație ideologică ar fi, - după părerea unui politolog tînăr și îndrăzneț, - potrivite înființării unor muzee paralele ale Inchiziției mondiale, religioase și politice de la origini pînă în prezent. Am avea săli Ignațio Loyola, cu Exercițiile spirituale, la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent, - Lorenzo, - diaconul spaniol din
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
Budu Convorbire cu romancierul și eseistul Bujor Nedelcovici Nu înțelegi nimic din lucrarea lui Dumnezeu, dacă nu ai drept principiu faptul că el a vrut să-i orbească pe unii și să-i lumineze pe ceilalți. Pascal Ce determină după părerea Dv. apartenența unui scriitor la un anumit orizont cultural și cum se poate integra într-o societate ostilă? Întrebarea Dv. mă trimite cu gîndul la raportul dintre determinism și libertate. Nu mă refer la doctrinele deterministe cunoscute: marxismul (primatul condițiilor
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Ce este literatura, acorda prioritate ideologicului, eticului și doar la urmă esteticului. Important era ce și pentru cine scriem și numai după aceea cum scriem. Roland Barthes (Gradul zero al scriiturii) punea accentul pe scriitură, stil și estetic. De aceeași părere era și Camus care se întreba pentru ce scriem, dar în special cum scriem: limbajul, sugestia, aluzia. Un creator descoperă o lume ascunsă cu ajutorul limbajului sau inventează o lume imaginară plecînd de la un real cunoscut? Două soluții posibile care nu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
dificil să găsim o reconciliere personală și națională. Trecutul nu ne spune ce anume trebuie să facem, ci ceea ce trebuie să evităm. Deocamdată ne lipsește unitatea interioară și exterioară. Trăim în discordie, ranchiună și arivism. Tipul uman dominant: omul-massă... Ce părere aveți despre literatura franceză contemporană? Literatura franceză a trecut în ultimul secol prin mai multe curente artistice. Înainte de război suprarealismul revoluționar, după război, "literautra și autorul angajat" au împărțit scriitorii în două tabere distincte: cei de stînga-comunistă, majoritară și cei
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Pascal: "Avansez mascat". După o viață consacrată scrisului, recent, un editor din țară mi-a refuzat manuscrisul după ce îmi asigurase cu entuziasm publicarea. Amuzant, nu? O persoană influentă din conducerea unei instituții importante mi-a spus că nu este de părere să reeditez romanul Ultimii, deoarece "nu mă reprezintă". Cînd am întrebat-o dacă a citit cartea, mi-a răspuns cu un aer senin: "Nu!" Un scriitor autentic scrie pentru/contra tuturor și primește cu umor loviturile... Să nu uităm nici
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
să interpreteze, de la bun început, o partitură narativă contrapunctică, de o mare elaborare compozițională.(...) Saludos putea fi un mare roman și multe din paginile sale confirmă talentul, rafinamentul și originalitatea unui prozator pe care, la o adică, se poate conta". Părerea Cronicarului este că pe talentul de romancier al lui Ecovoiu se poate conta tot timpul, nu doar la o adică (și care ar fi aceea?), tot așa cum se poate conta pe exercițiul care-i va perfecționa la toate adicile stilul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
alcoolici înrăiți, fie persoane cu grave probleme psihice. Lipsesc doar ultimele noutăți de la morgă și din secțiile de furioși ale spitalelor de boli nervoase. Reacția unui român întors în țară după un număr de ani, căruia Cronicarul i-a cerut părerea despre spectacolul presei cotidiene a fost de stupefacție: "Pe voi nu vă mai interesează decât sângele?!" O altă observație judicioasă a fost aceea că presa își alienează cititorii făcându-i să nu mai aibă o percepție reală a ceea ce se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
al revistei Esprit, unde e publicat ca introducere la eseul lui Gabriel Liiceanu, Sebastian, mon frère. După toate polemicile stîrnite, aducerea la cunoștința cititorului francez a acestui text e considerată necesară de către redacția Esprit: "E greu să-ți faci o părere despre un text fără a-l fi citit. Și totuși, numeroase polemici orchestrate de presă ne îndeamnă, din ce în ce mai des, să facem tocmai acest lucru. "Tribunalul opiniei publice" e convocat prin intermediul "tribunelor libere" și al altor "puncte de vedere" publicate în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
discuție de înțelegere? Cam puțin, în măsura în care persoane din primul rînd al unui partid nu se pot juca de-a inițiativele personale, fără să anunțe și centrul că sînt iluminate de o gîndire diferită de aceea acceptată de partidul lor. * După părerea Cronicarului, pînă la alegeri vom mai asista la asemenea abandonuri urmate de reînscrieri pe nerăsuflate în alte partide. Și asta nu neapărat din imoralitate politică, ci, mai degrabă, dintr-un sentiment exacerbat al importanței personale. Sentiment combinat cu o certă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
imanente ale operei, pare a-l fi intrigat cel mai tare pe semnatarul recenziei din "The Journal of Religion", pentru caracterul cu aer de New Criticism, chipurile, al demersului, într-o epocă a deconstrucției textuale. Bryan Rennie este însă de părere că de-construcția postmodernă (nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la Eliade, într-o mutuală conexiune cu ideea de reconstrucție, de recreare ab
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]