24,467 matches
-
înțeles-o, dar ar fi putut crede că și-a pierdut mințile. Deschise ușa de la tindă și ieși în ograda luminată ca ziua de luna plină. Prinse să coboare în grădină adulmecând aerul curat, ușor jilăvit de roua care-i pătrundea pănă-n bătaia inimii și îi dilată pieptul ca un suspin. "Frumos e, Doamne!" își spuse. Își trecu încet palmele peste sâni și își șterse monturile transpirate ale palmelor de coapse. După ce se mai obișnui, desluși în umbrele pomilor adierea vântului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
stânjeneala lui caraghioasă, ameți descoperind mirosul parșiv-languros pe care acum îl sorbea parcă pentru prima oară -, adierea aceea excitantă de trupuri tinere, care răpândeau o mireasmă dulce de eleatrop, de muguri de salcie și de ceva fără nume care-l pătrunse până în stomac. Camera o cunoștea, dar și aceasta avea ceva schimbat în dezordinea și răvășeala lucrurilor împrăștiate de-a valma. Ceva din tinerețea și drăgălășenia fetelor plutea peste tot. Dacă intri, intră odată, să închid! îl zori fata din ușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trecea prin păr. Sus, răsuflă ușurat. Se orientă orbește după direcția vântului, fără să ridice capul, și coborî ca-ntr-o fântână, în întunericul din cabina proiectoarelor. Conurile de lumină îndreptate spre scenă făceau de acolo, de jos, bezna de nepătruns. Se înălță întinzând gâtul și rămase câteva clipe nemișcat, ținând tot cerul negru în spate. La picioarele lui, parchetul strălucea presărat cu talc. Perechile se roteau lenevos sub serpentinele și ghirlandele multicolore atârnate de tavan. Ce mare crescuse această sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
picioarele-ncălțate-n târlici, trecu pe lângă ușa apartamentului celor două fete de la etaj, fără să întoarcă fața, să privească cu coada ochiului, ca și cum s-ar fi temut să nu se molipsească de-o boală urâtă. Se temea pentru Miluță. Stricăciunea și răutatea pătrund mai iute ca binele și cumințenia. Aveau camera cea mai bună, chiar deasupra firmei restaurantului, cu baia alături și geamuri la stradă două geamuri: unul pe colț, sub cămăruța lor strâmtă din pod, și altul deasupra fostului garaj, cu pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu Tom la mare, să-și petreacă luna de miere. Era prietenul lui Tom. Întoarse capul, cu aceeași împietrire și absență. Privi goana mașinilor pe drum. Asta era tot ce mai putea face, să să-mpietrească și să lase să pătrundă cât mai puțin în ea din ce vedea. Un nor de colb întuneca totul. Aerul înecăcios mirosea a motoare încinse, a benzină arsă, a fum și duhoare râncedă de motorină, de uleiuri și parcă de praf de pușcă, de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Spaima adevărată care-i mușca inima venea de la imaginea rănitului agonizând pe câmpie, lângă bătrână. Poate gândea la ce-o aștepta în oraș, îngrijorată că n-avea să se descurce. Simțea răcoarea jilavă, încărcată de foșnete și miresme tari, uscăcioase, pătrunzând în carnea și sângele ei. Se repezi într-o fugă ușoară, alături de vânt. Florile de sânziene îi jucau pe gleznele goale ca o spumă. O spumă mirositoare care se umfla luând-o pe sus. În rest, noaptea se înălța mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să iasă la secerat! Ca și când cu acel puțin grâu sau fără el nu era totuna? Făcu un pas spre Tudor. I se păru că se împiedică în umbra fugarului prăbușită la picioarele ei. Se agăță șovăitoare de el, închizând ochii, pătrunsă de căldura trupului puternic, și când și-i deschise și-i văzu fața, o izbi expresia aceea de absență, inconștiență și vrajă pe care o au bărbații în anumite clipe când par duși de pe lume. Se trezi și ea absorbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
spate și-l duceau spre vagon pe Ghiță Todireanu. În jurul gleznelor lui slabe fâlfâiau manșetele zdrențuite ale nădragilor. O ușă metalică se auzi scârțâind înăbușită în vacarmul vocilor. Se uită. Nu zări nimic. Parcă ar fi orbit. O întunecime de nepătruns, după care locomotiva îl împroșcă învăluindu-l într-un nor de aburi. "Ei ei, ce-o fi și asta!?" Un munte de smoală clocotită și aburi se prăbuși peste el. Respirația, care i se oprise păstrând o mică insulă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
auzi o voce, și-ntr-un soi de uitare de sine, sări. CAPITOLUL 12 Dormi cel mai bun somn din vara aceea, acolo-n mașină, cât ținu drumul și pe câmp, cât se ocupă doctorul de rănit. În somnul ei pătrunse o vagă zguduire ca un cutremur îndepărtat, foșnirea vântului, mângâietoarea voce a bărbatului pe umărul căruia adormise și care-i feri fața cu grijă să nu se trezească, dezlipindu-se și alunecând de lângă ea, și-abia când totul se isprăvi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a terminat. Vin tovarășii!" "Ce-i, domnu?" "S-a-ncheiat pace! Armistițiu! S-a zis cu nemții." "Să fii sănătos, domnu!" Își mușcă buzele să se stăpânească, dar ceva se rupea în ea, valuri-valuri. Ceva fără nădejde și pentru totdeauna, cum te pătrunde moartea. Dacă s-au încheiat socotelile și-am întors spatele nemților, Alexandru, oriunde-ar fi, e ca și mort, nu se mai poate întoarce. Tom se afla și el în primejdie. Nu mai avea băieți, nu mai avea noră, rămăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o anumită categorie. Ulterior sistemul de salarizare a suferit modificări. POȘTA ȘI TELECOMUNICAȚIILE ÎN ZONA FĂLTICENILOR DIN JUD. SUCEAVA 1968-2000 Cu toate realizările obținute, pe vremea raioanelor, în dezvoltarea satelor, gradul de civilizație în mediul rural a rămas scăzut, progresul pătrunzând cu mare greutate, datorită dispersării satelor în decursul timpului, ceea ce a făcut ca între nivelul de viață de la oraș și sat să fie mari diferențe. Numărul important de sate, răspândite în toate părțile, cu o populație medie redusă și cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
377 calculatoare. Oficiile poștale dotate cu aceste calculatoare le-au folosit cu succes. Oficiul Poștal Fălticeni a trecut pe tehnică de calcul diferite operații și evidențe începând din anul 1995. ORGANELE POȘTALE ÎN RĂSPÂNDIREA PRESEI Până la începutul secolului XX, ziarele pătrundeau în zona Fălticenilor, într-un număr extrem de redus. De altfel, până în anul 1875, cărți și ziare nu se vindeau la Fălticeni; puținii cititori și le procurau prin ocazii din Iași și București. Ziarele intrau în oraș, încă din anul 1865
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exemplarele nevăndute și sumele încasate, după ce, în prealabil, își opreau în folosul lor partea ce li se cuvenea. În toată țara, factorii poștali rurali difuzau zilnic mii de numere din ziarele respective. Sistemul s-a dovedit eficient, ziarele și revistele pătrunzând într-un număr tot mai mare în mediul rural. Poșta realiza venituri taxând, atât pachetele cu ziare expediate spre vânzare, cât și cele, dacă era cazul, cu ziare nevândute, contribuind concomitent la dezvoltarea gustului de citit și la răspândirea presei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ele sunt de la început într-un depozit general.“ În cursul de istorie a metafizicii din 1930- 1931, în celebra prelegere inaugurală Moda în filozofie, Nae Ionescu își duce gândul mai departe: „Dacă un act de invenție personală se ivește și pătrunde, însemnează că există mediul corespunzător, însemnează că el corespunde oarecum unei necesități existente latent în viața socială și însemnează, ceva mai mult, că actul acela de invenție nu este, propriu-zis, o invenție personală, ci este, pur și simplu, formularea unei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și turismul se află într-o simbioză perfectă, pentru că accesibilitatea este o condiție esențială a turismului, după cum fluxurile turistice importante pot fi o sursă generatoare de fonduri, în vederea modernizării și diversificării rețelei de comunicații. 1. Transporturile rutiere au avantajul că pătrund în regiuni mai greu accesibile și pun în valoare obiective turistice deosebite. Creșterea parcului auto din țara noastră, în ultimele decenii, a făcut ca acest tip de transport să asigure cele mai consistente fluxuri de turiști, iar realizarea unor autostrăzi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
exersarea unor activități de supraviețuire, comportament în afaceri, stiluri de lucru și negocieri. Acestea au rolul de a eficientiza procesul de comunicare între membrii echipei, creșterea nivelului de încredere, consolidarea punctelor tari, identificarea și eliminarea punctelor slabe. În România au pătruns în ultimii ani și diferitele forme ale turismului extrem, practicat în câteva locuri din țară. Dintre sporturile extreme, ce stau la baza acestui turism, menționăm: parașutismul - face parte din categoria sporturilor extreme, pentru practicarea căruia este necesară obținerea unui brevet
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
resurse locale, de tehnologie și cunoștințe pentru a favoriza ameliorarea calității factorilor de producție specializați. Atât teoria cât și practica economică, inclusiv experiența celorlalte state central și est europene, demonstrează că pe măsură ce fluxuri din ce în ce mai mari de investiții străine directe vor pătrunde în economie, impactul acestora asupra mediului economic, social și natural va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate. Drept urmare, strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie să se axeze cu prioritate pe îmbunătățirea capabilităților umane și tehnologice, singura opțiune
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
spuneam, în cartea Mariei, că este bine să ascultăm de porunca Domnului “Credeți și nu cercetați!” Am explicat și la ce se referă ea și de ce este bine să nu cercetați. Dar porunca mai spune CREDEȚI! și, dacă vreți să pătrundeți înțelesul ei, aflați că numai urmând această poruncă și războiul este câștigat. Vă veți întreba cum și de ce. Nimic mai ușor: atâta timp cât credeți cu toată ființa în Puterea Domnului, a Dumnezeului Părinților noștri, atâta timp cât credeți că există puteri malefice, dar
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
vă lăsați prinși de așazisul modernism de mahala. Adevărata civilizație cere evoluție și eu v-o doresc din toată inima, tuturor! Cercetare meditativă sau simple observații „Dacă stai și meditezi profund asupra unor fapte sau fenomene, este imposibil să nu pătrunzi în esența lor... atunci când vezi că ceva se deschide ca un orizont în tine, închide-te în tine, pătrunde ceea ce întrezărești și toarnă în forma posibilității tale....” (Galileo Galilei, 26 iulie 1965, conversație cu George Văsîi) ... „du te și spune
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai văd practicată adevărata asceză, pentru că asta presupune renunțare la tot ce este lumesc și modern, presupune un trai lipsit de orice confort și în permanentă rugăciune; ori azi modernismul, cu laptop-uri și alte invenții de ultimă oră, a pătruns chiar și pe muntele Athos. Iar rugăciunea înseamnă concentrare puternică, în așa fel încât să ajungi să plângi (fără să te străduiești conștient) cu adevărat, abia atunci ajunge rugăciunea unde trebuie (vezi: „Din tainele universului spiritual”George Văsîi, Ed. Solteris
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
scriu și spun multe, foarte multe lucruri interesante, eu v-am recomandat doar câțiva din cei pe care iam citit sau aș dori să-i citesc, dar vouă vă doresc să aveți posibilități infinit mai mari ca ale mele, ca să pătrundeți cât mai multe adevăruri. 11.03.2004 A fost odată, ca-n povești, A fost ca niciodată Din rude mari împărătești O preafrumoasă fată. și era una la părinți și mândră-n toate cele Cum e Fecioara între sfinți și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
de păpădie.” (Viața e un fir de păpădie!). În același timp, timpul devine un puf de păpădie: „zilele mele sunt așa cum crezi tu, ușoare precum puful de păpădie”. Dar să nu uităm și o sugestie simbolico-imagistică: asemenea dragostei, sămânța păpădiei pătrunde peste tot. Nu degeaba a fost aleasă ca „stemă vorbitoare” pentru editura Larrousse: „Je sème à tout vent”. Ori tocmai poli-simbolismul induce, prin ambiguitate, prin conotativ, ideea de poezie. Textul poate fi citit pe alocuri și ca un pamflet, ca
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
trăiri nedeslușite de alții. Dar a reprezentat, în aceeași măsură, și o mare tristețe... Fii liniștită, nu este un reproș, nu tu ești vinovată. Ești o tânără admirabilă prin tot ceea ce faci, mai ales prin felul în care știi să pătrunzi în sufletele altora, atunci când au nevoie de înțelegere și de afecțiune... Tristețea care mi-a cuprins gândurile, declinul sufletesc în care mă aflu de ceva timp, ei bine, toate acestea își au izvorul într-un trecut căruia nu-i mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
sunt chiar sigură că nu... Dar o vei face cândva, când, la rândul tău, vei trăi, din postura în care astăzi mă aflu eu, o sumă de clipe unice. Irepetabile. Îți vei aduce aminte atunci de vorbele mele. Le vei pătrunde sensul, cu ușurința celui care el însuși a trăit sau trăiește același sentiment, diferența fiind dată doar de situarea în timp. Visez cu ochii deschiși, lângă tine. Tu... dormi de-a binelea. Din când în când, te încrunți sau tresari
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
frânghie Și, înfigându-i așchii în coastă, să-i spun: Așa se pedepsesc uzurpatorii, Melancolie... (Ca Saul...) Personajele, aproape mereu abstracte, se sustrag pericolului pe care iminența concretizării îl reprezintă (într-o primă etapă a imaginării poetice) și încearcă să pătrundă în contingent, în mod ilicit (în cea de a doua etapă). Dar această pătrundere într-o lume care nu e a lor se dovedește ireversibilă. Jocul se transformă în spaimă și dezolare. "Jucăriile" se grupează după legi proprii, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]