KorAP: Find »[drukola/base=paște & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...157 >

3,902 matches

Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698

relațiile nu au fost bune. Eu am ramas credincios lui Constantin Daicoviciu și nu i-am întors spatele lui Hadrian Daicoviciu. Eu nu fac așa ceva. Am fost rău privit. Din punct de vedere administrativ mi-a mers rău sub Ștefan Păscu, dar din punct de vedere politic și el a apărat universitatea...Mă rog, a murit Constantin Daicoviciu și nu am mai plecat în străinătate”. Ioan Piso fusese trimis de către fostul rector Daicoviciu doi ani cu o bursă la Viena în

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
el a apărat universitatea...Mă rog, a murit Constantin Daicoviciu și nu am mai plecat în străinătate”. Ioan Piso fusese trimis de către fostul rector Daicoviciu doi ani cu o bursă la Viena în anii 1966-1968. Un discipol al lui Ștefan Păscu a fost și studentul la Istorie, între anii 1973 - 1977, Ioan Dragan, actualul director al Arhivelor Naționale Cluj. „Ștefan Păscu era o personalitate care o cunoșteam din scris, din media dinainte de a veni la facultate. Deci avea o aură...Era

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
trimis de către fostul rector Daicoviciu doi ani cu o bursă la Viena în anii 1966-1968. Un discipol al lui Ștefan Păscu a fost și studentul la Istorie, între anii 1973 - 1977, Ioan Dragan, actualul director al Arhivelor Naționale Cluj. „Ștefan Păscu era o personalitate care o cunoșteam din scris, din media dinainte de a veni la facultate. Deci avea o aură...Era personificarea Universității din Cluj din punct de vedere al studentului la Istorie. Sigur venind la fața locului el s-a

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
la Istorie. Sigur venind la fața locului el s-a integrat într-o glorie de mari profesori, care îmi face bucurie să-i amintesc: prof. Pompiliu Teodor, prof. Hadrian Daicoviciu și prof. Camil Mureșanu (...) Cursurile pe care le ținea profesorul Păscu s-au ceilalți întorși recent de la studii din străinătate, practic nu aveau nicio legătură cu regimul comunist. Chestia cu regimul se rezolvă la învățământul politic, unde se recitau textele, se rezolvau la ședințele de partid, la intrarea în partid, la

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
cu regimul se rezolvă la învățământul politic, unde se recitau textele, se rezolvau la ședințele de partid, la intrarea în partid, la diverse ocazii oficiale sau sărbători” Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
se rezolvă la învățământul politic, unde se recitau textele, se rezolvau la ședințele de partid, la intrarea în partid, la diverse ocazii oficiale sau sărbători” Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași de la ușă

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
Ioan Dragan era fascinat de personalitatea discursiva a profesorului și rectorului UBB, Ștefan Păscu: „Ștefan Păscu era discursiv și magistral. De regulă ținea un curs în care noi nu puteam interveni. Mă rog aveam reținerea tânărului în fața unor magiștri. Ștefan Păscu nu-și anunță niciodată titlul cursului. Începea să vorbească după ce făcea câțiva pași de la ușă către catedră și se încheia oră, încheia expunerea. Sigur, nu era neapărat un curs foarte sistematic. Vorbea liber. Numai liber. Nu-mi amintesc să fi

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
cursul. Îl avea asimilat...La examene nu era sever. Nu cred. Sincer nu știu că am note maxime. La examene era chiar colocvial și se simțea bine cu studenții (...)” Cu toate acestea pentru studentul Ioan Dragan mentorul nu era medievistul Păscu, ci specialistul în istoria modernă și istoriografie Pompiliu Teodor: „Mentorul meu a fost profesorul Pompiliu Teodor. El avea acest talent de a coagulă studenții. Lumea profesorilor clujeni se recunosc din Pompiliu Teodor. Sigur că Păscu știa cine sunt cei mai mulți și

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
Dragan mentorul nu era medievistul Păscu, ci specialistul în istoria modernă și istoriografie Pompiliu Teodor: „Mentorul meu a fost profesorul Pompiliu Teodor. El avea acest talent de a coagulă studenții. Lumea profesorilor clujeni se recunosc din Pompiliu Teodor. Sigur că Păscu știa cine sunt cei mai mulți și buni studenți, dar în general era un om foarte ocupat. Poate nouă premianților ne zâmbea mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu în plină recunoaștere academică era perceput corect de către

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
clujeni se recunosc din Pompiliu Teodor. Sigur că Păscu știa cine sunt cei mai mulți și buni studenți, dar în general era un om foarte ocupat. Poate nouă premianților ne zâmbea mai mult. Cand termină ultimul cuvânt se gândea la celelalte probleme.” Păscu în plină recunoaștere academică era perceput corect de către colegii săi istorici. La împlinirea vârstei de 60 de ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
ani în 1974, Catedră de Istorie și Institutul de Istorie și arheologie din Cluj îi dedică un volum omagiu cu o prefață de tip laudatio semnată de către Pompiliu Teodor. Colegul mai tanar îl creionează exhaustiv pe academician: „Numele profesorului Ștefan Păscu este legat de Institutul și Facultatea de Istorie, de tradițiile istoriografiei românești, a Transilvaniei în special, de spiritul pe care promotorii acestei instituții l-au promovat. O istoriografie atașată idealurilor civilizației românești, așezată în serviciul poporului român, a aspirațiilor spre

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
a aspirațiilor spre mai bine. O istoriografie care s-a dorit integrată fluxului istoric românesc și european în aceeași vreme, încercând să realizeze un echilibru între valorile naționale și universale.” Pompiliu Teodor și mai tinerii confrați îi recunosc lui Ștefan Păscu „rosturile pe care le-a împlinit că Decan și le împlinește că Rector. În toate aceste funcții de înaltă răspundere s-a distins prin aceeași atitudine deschisă studentului, dialogului permanent, schimbului de opinii, având convingerea că numai astfel Universitatea poate

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
astfel Universitatea poate să-și aibă funcționalitatea ei reală în cadrul civilizației socialiste românești.” După cum se poate observa îmbibarea discursului marxist nu a ocolit nici pe mării istorici clujeni, care vorbeau de iluzoria „civilizației socialiste românești.” Pe bună dreptate rectorul Ștefan Păscu era perceput de către studenți și mai ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din Echinox, pe prima pagină, în 1969 un articol îndemn pentru noii corifei ai

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
ocolit nici pe mării istorici clujeni, care vorbeau de iluzoria „civilizației socialiste românești.” Pe bună dreptate rectorul Ștefan Păscu era perceput de către studenți și mai ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din Echinox, pe prima pagină, în 1969 un articol îndemn pentru noii corifei ai literaturii clujene - „La început de drum”. Păscu încuraja „primăvară” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
ales de studenti că un promotor și protector al noilor generații culturale din Cluj-Napoca. Ștefan Păscu semnează în primul număr din Echinox, pe prima pagină, în 1969 un articol îndemn pentru noii corifei ai literaturii clujene - „La început de drum”. Păscu încuraja „primăvară” de la Cluj: „Mai întâi a fost ideea, o idee frumoasă, o idee generoasă. I-a urmat inițiativa concretizării gândului și apoi înfăptuirea proiectului frământat multe zile și poate nopți de mintea tânără și iscoditoare a celor dornici de

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
folositoare mâine poporului și țării noastre socialiste. Urârea noastră la început de drum nu poate fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Citind astăzi cu atenție mesajul rectorului Păscu îl putem considera un document programatic pentru noua generație literară de scriitori clujeni. Ștefan Păscu s-a implicat în deschiderea spre exterior a UBB, în strângerea relațiilor cu universitățile din Occident. Lectorul de limbă română Gavrilă Neamțu a beneficiat din

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
fi decât una: să crească, să înflorească cât mai îmbelșugat revista Echinox și creația cultural-științifică a studențimii universității clujene!” Citind astăzi cu atenție mesajul rectorului Păscu îl putem considera un document programatic pentru noua generație literară de scriitori clujeni. Ștefan Păscu s-a implicat în deschiderea spre exterior a UBB, în strângerea relațiilor cu universitățile din Occident. Lectorul de limbă română Gavrilă Neamțu a beneficiat din plin de relațiile externe ale UBB: „Eu am petrecut șapte ani în Occident înainte de 1989

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
înainte de 1989. Perioadă 1973 - 1977 am fost lector de limbă română la Universitatea Tubingen din RFG. Noi deja aveam legături în străinătate. Era ceva ce nu se poate imagina, contactul cu RFG. Am plecat pe neașteptate. Era rector acad. Ștefan Păscu. Atunci s-a făcut o deschidere de a trimite tineri la lectorate, ca noi aveam multe lectorate în străinătate. Ideea a fost să ia contact cu lumea științifică, alta decât la noi și mai ales tinerii că cei bătrâni trecuseră

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
ca noi aveam multe lectorate în străinătate. Ideea a fost să ia contact cu lumea științifică, alta decât la noi și mai ales tinerii că cei bătrâni trecuseră” . Pentru studentul echinoxist Petru Poanta, rectorul Daicoviciu a fost „Nasul” revistei, dar Păscu a preluat în primăvara anului 1969 proiectul de aprobare și editare a publicației din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
noi și mai ales tinerii că cei bătrâni trecuseră” . Pentru studentul echinoxist Petru Poanta, rectorul Daicoviciu a fost „Nasul” revistei, dar Păscu a preluat în primăvara anului 1969 proiectul de aprobare și editare a publicației din partea rectoratului fără probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui Ștefan Păscu a fost

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
probleme. Ștefan Păscu a trimis în vara lui 1969 o parte din redacția Echinox, ca o recompensă pentru ceea ce au reușit să facă, două săptămâni în vacanță în Iugoslavia, la Adriatică. Și pentru profesorul Vasile Vese perioadă rectoratului lui Ștefan Păscu a fost cel mai prolific din punct de vedere științific și profesional pentru Universitatea clujeana în perioada comunistă. UBB nu a fost afectată instituțional de „tezele din iulie” 1971 ale lui Nicolae Ceaușescu până la sfârșitul mandatului de rector a lui

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
fost cel mai prolific din punct de vedere științific și profesional pentru Universitatea clujeana în perioada comunistă. UBB nu a fost afectată instituțional de „tezele din iulie” 1971 ale lui Nicolae Ceaușescu până la sfârșitul mandatului de rector a lui Ștefan Păscu din 1976. „Din punct de vedere universitar a fost bine până prin 1975 când a început să se strângă șurubul. Deschiderea culturală a fost în țară până în 1971, dar din punct de vedere al funcționarii universitare până în 1975. Abia atunci, cănd

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
a diminuat și cercetarea științifică dar plecările s-au rărit abia la începutul anilor 80. Aveam relații bune cu SUA și Romă.” O legatura subtilă de aceeasi factura intelectuală de rezistență la opresiune și ideologie între rectoratele lui Daicoviciu și Păscu o face lectorul universitar din anii 60 Teodor Țânco, care a refuzat după unificarea universităților din 1959 să colaboreze cu Securitatea comunistă și să-și „toarne” profesorii și studenții: „Rectorul Universității a fost o perioadă profesorul Constantin Daicoviciu. Spirit viu

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
buni profesional. Diplomat desăvârșit în unele privințe ca să-și asigure cele trei mandate, iar politic nu-l întreceau mulți în dialectica, doar omul se schimbă când scăpa de sub vremuri. Pe mulți ne-a făcut scăpați. L-a urmat academicianul Ștefan Păscu două mandate. Dar vântoasa aceea adusă de tezele din Iulie a fost mai grea că toate încercările pentru mine. Doar că mă știau puțin și eram printr-un colț de catedră lector, am scăpat. Îmi prefațase și o carte. În

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]
a profesorului Fekete, probabil că știa refuzul meu de colaborator al Securității, fiindcă mă sfătuise să schimb disciplină și facultatea și mă propuse la avansare când a fost decan. Așa am dus-o cât a fost, până în 1976, rector profesorul Păscu. S-a schimbat în mai.” Tânărul absolvent de Istorie, Ioan Dragan, a surprins personalitatea proeminenta a lui Ștefan Păscu de a nu ceda la presiunile ideologice oficiale provenite de la București, fiind un protector al profesorilor și cercetătorilor clujeni: „Mi-a

ŞTEFAN PASCU-UN RECTOR ÎNTRE COMPROMISUL IMPUS DE REGIMUL COMUNIST ŞI DESCHIDEREA UNIVERSITARĂ PE PLAN INTERNAŢIONAL, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348369_a_349698]