155,444 matches
-
este o saga romantică, cu toate elementele genului (sătucul natal, copilăria furată de muzică, cariera fulminantă, Palatul regal, prințese din poveste, exil, prietenii eterne etc.) care își pot găsi locul într-un volum întreg, dar în economia celor doar câteva pagini, mi s-a părut puțin cam prea apăsată. Partea cea mai vastă a cărții este dedicată catalogului operei și bibliografiei. Despre compozitor. Samuel Johnson în prefața celebrului său dicționar scria în, 1755: " Fiecare autor poate aspira la prețuire; lexicograful poate
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
o ilustrație foarte frumoasă, în parte inedită și condiții grafice remarcabile. Și că este o foarte utilă introducere în problematica enesciană. Unui alt public se adresează volumul George Enescu în memoria timpului, tipărit de Editura Casa Radio. în 450 de pagini, Viorel Cosma a adunat toate mărturiile pe care le-a putut culege de-a lungul timpului din sursele cele mai neașteptate, tipărite sau manuscrise, cunoscute sau inedite, fascinante sau banale ca un corpus de o mare diversitate și bogăție. în
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
ale lui Ionel Dobrogeanu-Gherea, unul dintre acompaniatorii favoriți ai lui Enescu (alături de care a cântat peste 400 de concerte), mărturiile unor rude, discipoli, colegi sau mărturiile naive, dar sincere ale unor foști angajați (șoferul, menajere) țărani de la Tescani etc. Unele pagini aduc și informații puțin cunoscute și foarte interesante ca de exemplu prietenia dintre Enescu și Albert Schweizer. Din toate, citite cu atenție, se poate desprinde imaginea lui George Enescu omul, cu obiceiurile, calitățile și chiar (de ce nu?) defectele sale. Este
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
Șerban, când în practica culturală românească eroul lui Sofocle este de mult cunoscut ca Oedip?). Este, fără îndoială, o idee originală și, personal, nu-mi amintesc să fi întâlnit, cel puțin în literatura muzicologică, o asemenea carte-document. Ea adună în paginile ei toate datele existente, inclusiv textele integrale ale cronicilor de la toate versiunile scenice sau concertante ale capodoperei enesciene, pe parcursul a peste 70 de decenii, timp în care treptat ea și-a cucerit locul cuvenit în recunoașterea lumii muzicale internaționale. în
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
mediocră în existență. Aceștia sînt un temei pentru articulația unei societăți evoluate. Chiar în lumea din care am făcut parte și care nu mai există astăzi - așa-zisa înalta societate - existau foarte multe mediocrități, însă șlefuite, care știau să întoarcă paginile unei partituri, atunci cînd o doamnă cînta la pian, știau să stea frumos la masă, să poarte o conversație banală, dar conversație. Era o lume pe care eu o disprețuiam, dar nu aveam dreptate. Pentru că acești oameni constituiau un palier
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
Calvarul face parte din aceeași sferă de preocupări cu Catastrofa, Ițic Ștrul, dezertor și Pădurea spânzuraților. Pentru că "războiul e o tragedie uriașă, alcătuită dintr-o complexitate de tragedii mărunte", acest episod e un eșantion revelator din marea dramă universală: "în paginile acestea, găsite în fața unui mort, războiul nostru, prea bogat în dureri, e mai mult decât un laitmotiv sforăitor. Nu i se văd zvârcolirile muiate în bălți de sânge, nu i se aud fanfarele eroice, nici vaierele de doliu, dar i
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
roman, Paradisul de după colț, Mario Vargas Llosa ilustrează prin două cronici paralele, lumea utopiilor din secolul XIX relatînd amănunțit aspirația paradisiacă a celor doi eroi și decăderea lor, inevitabilă cînd o idee ajunge să fie aplicată mecanic. Prezentăm în aceste pagini fragmente din cel mai nou roman al lui Mario Vargas Llosa (apărut în 2003). Lansarea versiunii românești, publicată în colecția "Raftul întîi" a Editurii Humanitas, va avea loc la Tîrgul de Carte Bookarest, duminică 30 mai, ora 17.XI. Arequipa
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
nu fi primit nimic de la prietenii tăi din Paris și împrumutîndu-te la cine puteai pentru ca tu, Pau'ura și Émile să nu muriți de foame. Acum, grație banilor pe care ți-i plătea Partidul Catolic pentru a umple cele patru pagini din Les Guępes cu caricaturi și invective, nu mai aveai griji financiare. Căsuța ta din Punaauia era din nou plină cu alimente și băutură și organizai din nou, cînd starea sănătății ți-o permitea, acele mese de duminică seara încheiate
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
în măsura în care o astfel de structură "gentilică" își are, întotdeauna, capii ei. În ciuda unei nepărtinitoare ordini de alfabet, "spuma" se strînge mai ales spre mijlocul masivei cărți, în dreptul lui Ioan Es. Pop ori al lui Cristian Popescu. De altfel, pe măsură ce dai paginile, "regia" pare mai neglijentă, biobibliografiile se scurtează, para-textele care viciază cu intenție interpretarea sînt mai subțiri, iar selecțiile din opera propriu-zisă parcă mai consistente. Cititorii trebuie să "deșurubeze", de fiecare dată, un alt construct. Fiecare autor se prezintă (și-i
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
volum care antologhează intervențiile cîștigătorilor Prix de Flore de la înființare pînă astăzi - de zece ani, adică - semnăturile fiind grele: Vincent Ravalec, Virginie Despentes și Michel Houellebecq. Anna Gavalda își uimește fanii cu un volum-fluviu, Ensemble, c'est tout, de 604 pagini: mă și îngrijorez pentru Editura Polirom care se ocupă de traducerile cărților ei în limba română. Benoît Duteurtre a publicat la Gallimard La Rebelle, un roman în linia neo-naturalismului houellebecquian, salutat de Beigbeder în revista Voici și numit de autorul
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
Lire i-a acordat de pildă două pene din patru, dar nimic negativ nu răzbătea din comentariul pe care îl însoțeau. La Quinzaine littéraire l-a recenzat undeva înspre mijlocul revistei și nu l-a trecut în recomandările de pe ultima pagină. Cu toate astea, toată lumea pronostica succesul lui Gaudé în finala cu Alain Joubert, Marc Lambron și Marie Nimier (ultima, laureată deja a Premiului Médicis cu un roman extrem de interesant pentru istoria literară franceză). Le Soleil des Scorta este o ficțiune
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
într-o lume care nu întotdeauna este doar a imaginarului". Cărțile nu sînt deci singurele vedete ale noii reviste, ci strălucesc într-un context reprezentat de toate artele, de la muzică, film, teatru, plastice, pînă la arta culinară. "Suplimentul" de 16 pagini e vioi și bine proporționat, alternînd informația scurtă și neutră despre noutăți cu interviuri, anchete, cronici, articole de opinie. Rubricile fixe au fost încredințate unor specialiști din toate generațiile care scriu atrăgător și clar, pentru toată lumea, fără a face însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
site-uri de pe Internet. De acest ultim domeniu se ocupă Florin Lăzărescu, la rubrica Homepage, sweet home. Pentru numărul inaugural, el a căutat la adresa www a ministerului culturii. în fereastra deschisă a văzut chipul inconfundabil al ministrului Theodorescu și, la pagina de Activități/Evenimente, i-a atras atenția concursul "ŤSpune, spune, fir de iarbă...ť. Hoopa! Site-ul lui Ienăchiță Văcărescu! - mi-am zis. Total derutat, am descoperit un alt concurs: ŤFii ai satului brăilean în conștiința naționalăť. Să fie cumva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Foarta." Tinerii furioși de azi COTIDIANUL în noua formulă (ziar "editat și garantat de Academia Cațavencu, redactor șef Robert Turcescu" și cu o casetă redacțională de aproape o sută de nume) nu e încă așezat ca structură, unele generice ale paginilor fiind interșanjabile ("Observatori & Jurnaliști" cu "Actualitate" și aceasta din urmă cu "Politică"). Oricum, Cotidianul întărit e binerevenit pe piața medie atît de aservită puterii, fiindcă e clar de opoziție. Robert Turcescu e în acest moment campionul gazetăriei românești: reușește uimitoarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
e în acest moment campionul gazetăriei românești: reușește uimitoarea performanță - numai el știe cum și de unde atîta energie - să facă zilnic cîte o emisiune TV și una de radio, ambele cu mare cotă de audiență, un ziar de 24 de pagini (în care scrie și un editorial), plus o rubrică săptămînală în "Dilema veche". Cu o asemenea putere de muncă, de informare serioasă la zi, onestitate, talent și charismă, ar putea deveni un om politic creditabil (nu ca alți jurnaliști sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
ziarul pe care Robert Turcescu îl creditează cu numele lui, el se bazează în general pe o echipă tînără, cîțiva gazetari cu experiență ca șefi de departamente și cîțiva colaboratori spirituali de la "Cațavencu". l într-unul din primele numere, la pagina de Cultură, Elena Vlădăreanu își unește, sub titlul Tineri furioși de azi trei colegi de generație literară, așa: "Sînt tineri și au ceva de spus. în critica literară, în poezie sau proză. Agresivitatea lor îi poate îndepărta sau apropia de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
scriitor e încă studentț, Fîntîneru și Le Clezio". Și încheie deloc furios pe cineva sau ceva: "Altfel, sînt trist, deoarece chiar asta n-am atins în prima mea carte: ceva ce am numi (prețios) o tristețe înțelegătoare..." l Pe aceeași pagină de Cultură din nr. 254(4029), cronicarul de cinema Ileana Dima, prezentînd un remake american, reușește performanța să nu dea nici titlul filmului despre care scrie, nici al celui inițial.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
care să ne justifice integrarea în societatea românească. Pe de altă parte, concret, e din ce în ce mai greu să găsești tineri valoroși până la această vârstă. În calitate de coorganizator al primului Festival Profil (22-24 octombrie), nu am căderea sau intenția să-l evaluez în pagini de cronică muzicală. Câteva reflecții marginale mi-au fost provocate însă mai ales de o discuție publică pe tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
să fie spus pe jumătate. Nu poți clădi un soclu durabil poetului Geo Dumitrescu, ascunzînd anumite perioade din activitatea sa, ba chiar trăgînd concluzii pe dos din goluri artificial create. Și, uite așa, îmboldiți, cum spuneam, am mai parcurs cîteva pagini din Saeculum și am căzut peste o suită de recenzii ale dlui Florin Paraschiv. Cităm din aceea conscrată Psalmilor (Ed. Zedax, Focșani, 2003) ai poetului Constantin Ghiniță: "S-ar zice că poetul creștin adoptă o ținută de atac paulină asupra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
volume defectul unor versuri bolovănoase, cu "dialecta-lisme" rebarbative în slujba alegoriilor prea transparente, explicitate discursiv, nici o voce îndrituită a se rosti definitiv nu neagă forța de expresie a dezlănțuitului "ortodox maniheist". Este atras, cum era și firesc, să publice în paginile revistei Gîndirea, dar cooptarea lui de lungă durată printre gîndiriști se traduce printr-un simplu gest reflex: G. Călinescu observă, pe bună dreptate, că "ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gîndirii". Acolo poetul găsește însă un mediu propice
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
astfel la un concurs obișnuit de creație literară și, în primăvara lui 1947, primește un premiu pentru cea mai bună nuvelă. Este interesant că președintele juriului, prozatorul Victor Papilian, nu-și poate înfrîna nedumerirea și se întreabă, chiar pe prima pagină a revistei, dacă nu cumva unul dintre cei trei premianți va fi fiind poetul V. Voiculescu, atît de bine cunoscut de toți. Întîmplarea (care figurează printre amintirile lui Dinu Pillat) este de tot bizară, dacă ne gîndim că pînă la
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
dezastrul ce mă înconjoară, sleită de puteri, am vrut să fiu occidentală în țara mea. M-am gîndit că și aici trebuie să fie firme care să facă, aplicat, curățenie în casă, după așa un șantier. Am căutat frenetic în Pagini aurii. Am sunat - cîte adiționale! - și am primit invariabil același răspuns: dacă sînt firmă, da, dacă nu, nu. Plata nu se discută decît în euroi, mulți, deși eu sînt plătită în lei, puțini. Dacă tranzacția are în vedere o casă
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Strălucesc! Doamne, zic, dacă vine un cutremur, zob se fac! Probabil că medicamentele îmi diminuează structura de fatalistă, în loc să-mi inducă somnul. La oameni ciudați, efecte pe măsură, mi-a spus un amic doctor. Mare. Și-l cred. Citesc cîteva pagini din Făt-frumos din lacrimă - despre inventat nici nu a putut fi vorba - și... și... adorm. Cad într-un somn adînc, ca de sfîrșit sau de început de lume. Aud ca prin vis ceva în legătură cu un cutremur. Sar în mijlocul camerei și
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
Americane în 2000. Scrie frecvent pentru The New Yorker și locuiește la New York. Distins cu prestigiosul National Book Award și tradus peste tot în lume, Corecții (care va apărea în curînd la Ed. Polirom și din care publicăm în aceste pagini fragmente) este romanul unui veac nou - o capodoperă tragicomică despre o familie care se fărîmițează, într-o epocă a satisfacțiilor facile. După aproape cincizeci de ani de cînd este soție și mamă, Enid Lambert dorește puțină relaxare. Din nefericire, Alfred
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
cu Phish și R.E.M., pe treizeci de dolari plus milioane de acțiuni opționale fără nici o valoare, și timp de o lună Chip îi stăpîni cu o mînă de fier pe cei cinci experți în jargonul internetistic. Îi puse să studieze pagini americane precum nbci.com și Oracle. Le indică ce să facă și cum să procedeze. Lituania.com se lansă oficial pe 5 noiembrie. Un baner cu rezoluție mare - DEMOCRAȚIA ADUCE DIVIDENDE MARI - se defășura în acompaniamentul a șaisprezece măsuri din
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]