1,981 matches
-
de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni neputincioși; s-au dat sub administrația acestei generale Epitropii a Casei ospitalului din mănăstirea Sf. Spiridon". Locul pitoresc în care se află construcția ospiciului, de unde se vedea întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855, la data achiziționării imobilului "casele și locul V. Vorn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mai trebuia să figureze în bibliotecile publice, printre cei interziși era trecut și numele V. Voiculescu. Nu-i mai apărea numele în presa literară. Criticii literari ai vremii nu-l mai pomeneau. Și autorii de cărți îi ocoleau numele. Apăruse Panorama deceniului literar românesc, 1940-1950, de Alexandru Piru, tipărită în 1968 la Editura pentru Literatură, cu peste 500 de pagini întindere. Numele lui nu a fost amintit, cu toate că în 1944 într-un volum antologic fusese trecut ca unul din cei mai
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
timp descoperim neliniștea, suferința până la tăcere"). Observând obsesia lui eu în toate expresiile poetice la Eminescu, exegetul urmărește în fapt cum întreaga poezie a acestuia este străbătută de mitul orfic, într-o dimensiune tragică: "Orfismul eminescian este simbolul central al "panoramei deșertăciunilor" lumii", poetul atribuind cântării orfice "calitatea originară a armoniei lumii". Dimensiunea orfică nu este aici doar o plângere a dispariției iubitei, ci primește sensul unui "declin al lumii". Este analizat în detaliu întregul imaginar orfic la Eminescu apa, noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
creator și beneficiar are o semnificație adâncă și emoționantă". Departe de intenția unui studiu stilistic aplicat poeziei lui Eminescu, tabletele analitice pe care ni le oferă Gh. I. Tohăneanu, reunite într-o carte, dau măsura acelei întreprinderi, de anvergura vastelor panorame, ce se alcătuiesc din segmente mozaicate, viu colorate, menite a descripționa un întreg unitar desăvârșit. ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) Scrierile publicistice, gazetăria lui Eminescu au stârnit de-a lungul vremii numeroase controverse, de la angajamente encomiastice la atitudini de respingere totală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
proza românească spre idei și concepte metafizice pe care literatura noastră nu le încercase până atunci". E aici o "mitologie universală" abordată din punct de vedere spiritual românesc, în care "modelele istorice și miturile naționale" sunt integrate într-o "imensă panoramă a istoriei". Epica aceasta se desfășoară pe două spații: unul fantastic și filosofic (Avatarii Faraonului Tlá, Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus ș.a.), celălalt, istoric și realist (Geniu pustiu, Aur, mărire și amor ș.a.). Urmând demersul din studiul Proza lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
descripții istorice și cu "încercarea de studiu tipologic". Aici se încadrează Geniu pustiu, roman tezist, o proză cu caracter programatic. Cea de a doua direcție este "proza fantastică și metafizică" (Umbra mea, Sărmanul Dionis, Archaeus), epică ce glisează în "vaste panorame cosmice și de reflecții care pun în discuție fundamentele lumii și morala istoriei". A treia direcție, cea a "fantasticului erudit", deosebit de "fantasticul oniric" întâlnit în Avatarii faraonului Tlá, prezintă "sugestia de vis fără determinări logice", care "este facilitată de ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
184 bine căldura de iulie, am apucat pe-o cărare poncișă 185 care urca prin o pădure de mesteacăn și după o oară și jumătate de mers în voie, am ajuns în vârf. Dar odată ajunși acolo, Doamne sfinte, ce panoramă! De o parte, cât străbați cu ochiul, șesul îmbracat cu ogoare, strălucitor de lumină și de verdeață, împodobit cu nenumărate sate și livezi; de ceilaltă parte, munții care se rădică împrejurul cetăței, negri, fioroși, acoperiți cu păduri seculare și care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la Ems, ca să facă o cură. Șvițera, iată o țară care surâdea închipuirei mele. N-o văzusem niciodată, prin urmare se înțelege că tot era să fie nou pentru mine. În adevăr, de cum am ajuns la Geneva, s-a schimbat panorama, parcă pusesem piciorul pe un pământ mai prielnic, mai apropiat de inima mea. Lacul Leman de lângă oraș e așa de frumos, așa de albastru, așa de limpede, că parcă nu ți-ai mai dezlipi ochii de pe el. E mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
piscuri: Wisshorn, Mont Rosse, Pleiskhorn, Diableret Aletschhorn, Finisteraarhorn, Oberaarhorn etc., toți acoperi și eternă zăpadă, înălțându-se care de care mai sus ca niște turnuri gigantice de cetăți aeriane. În sfârșit, după vreo șapte oare de călătorie prin această neasemanată panoramă, am ajuns în vîrful muntelui Furca, pe șoseaua artistic construită care face nenumărate șerpuituri, și acolo ne-am oprit dinaintea unui otel unde am găsit o masă întinsă, care aștepta oaspeții ce trebuiau să sosească din diferite direcțiuni. În adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de dihănii sălbatice și izvor nesecat de nouri și furtuni. De treizeci de ani de când am dinaintea ochilor această neasemanată panoramă și nu mă mai satur de a o admira. Totdeauna parcă-i descopăr o nouă frumuseță. De multe griji, de multe necazuri, farmecul ei mi-a ușurat inima și de multe ori când mi se înfățoșa într-o pulbere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
technique et progrès moral, La Baconniere, Neuchâtel, 1948, apud GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 103. 18. EM. MOUNIER, Manifeste au service du personnalisme, Fernand Aubier, Paris, Editions Montaigne, 1936. A se vedea și GH. VLĂDUȚESCU, op. cit., p. 116. 19. J. LACROIX, Panorama de la philosophie française contemporaine, P.U.F., Paris, 1968. 20. Cf. MARTIN HEIDEGGER, Ființă și timp, traducere din limba germană de Dorin Tilinca, Editura Jurnalul Literar, 1994. 20 bis. DUMITRU GHIȘE, Existențialismul francez și problemele eticii, Editura Științifică, București, 1967
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o rușine pentru adevărații golani. Stau pe hol, atârnă. Așa zic. Viețuirea înțeleasă ca vegetare. Stă aici în bucătărie și fumează cu degetele lui galbene, înnegrite, ca niște cârnăciori afumați. Babic, cârnați de oaie. Ceva de genul ăsta. Nici măcar o panoramă în fața ochilor nu are. Peretele altui bloc se vede doar. Se mai aud țipete alungite printre blocuri. Copii care zbiară inconștient. Țipă, nici măcar nu articulează cuvinte. Deși spun ceva. El stă, fumează și nu mai înțelege prea bine ce se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ai ne-no-ro-cit (Cântec de stradă prin Bucureștii lui 1900) LOCUIA ÎNTR-O CASĂ DIN ACELEA PE ROATE, AMENAJATĂ atât de ingenios, cu dormitor, sufragerie și bucătărie. și m-am lăsat supus, Într-o după amiază ploioasă și fără public În panoramă, la gluma fetei care mi-a Încolăcit pe după gât trupul rece și abrutizat al unui boa constrictor, inofensiv ca un mielușel. Spectacolul divers și de neînchipuit astăzi al maidanului copilăriei mele (pe locul unde se găsește azi Ministerul Cons trucțiilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați și impertinenți ce eram, pe seama bietului vorbitor; apoi cercetarea pinacotecii, prăfuită și pustie, de la Ateneu și a expozițiilor „Tinerimii Artistice“ din Panorama Griviței; și, În sfârșit, introducerea prin contrabandă, pe fereastra privății de la Ateneu sau cu com plicitatea oamenilor de serviciu, la concertele simfonice, unde ascultam - care cum ne găseam cu proaspăta genealogie țără nească sau târgoveață În spinare - vastul univers polifonic
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
lui Dum nezeu (nici pe departe n am văzut În casa asta cultivându-se legea creștinească!), cât a biciului cu șapte cozi, cnutul căzăcesc pe care-l vedeam atârnat În perete, completau, cu feroci ta tea și ostilitatea lor fățișe, panorama acestei căsnicii de tristă figură (cuvântul „căsnicie“, pretindea Bucuța, vine de la „caznă“). Însă misiunea ei eminentă nu și-o afla Eufimia nici În gos podărie și nici În creșterea copiilor, care i-au scurtat din viață, agravându-i sufocațiile acestei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În picioare, În fel și fel de atitudini care mai de care mai atracțioase, În timp ce luminile multi colore și marșul se Întăreau cu efecte triumfale, eu stând, bineînțeles, tot cum eram, adică În fotoliu și tot pe gânduri, În fața acestei panorame stupide. — Choisissez!, Îmi porunci doamna directoare cu priviri im perioase de dresoare de animale - câini, pisici, broaște țestoase. — Păi... (Începui eu a o da pe românește, dintr o urâ cioasă fâstâceală a mea când sunt luat prea repede), păi... (și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și ianuarie-februarie 1850. Au urmat și alte poezii între care și “Miorița”, aproape fiecare număr aducând câte ceva din pana lui Vasile Alecsandri. Un alt colaborator este George Sion, care publică mai multe poezii cu indicația că fac parte din manuscrisul “Panorama Moldovei”. Alte poezii sunt iscălite numai cu inițiale, astăzi necunoscute sau numai „un emigrat de la 1848”. Pentru a populariza literatura celorlalți scriitori români cunoscuți, redacția a hotărât să reproducă fragmente literare din opera lor. Astfel sunt redate poezii din Andrei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
atîta comedie și tragedie la un loc, precum e viața Însăși, și după ce am comentat - nu exhaustiv, ci doar făcînd sugestii -, Închei cu imaginea glorioasă a lui Che, la sosirea În Caracas, Înfășurat În pătura de drum, privind de jur-Împrejur panorama sud-americană, „bolborosind tot felul de versuri, legănat de torsul camionului“. Vă las, acum, fără alte comentarii, fiindcă, În măreția sa teribilă, neîmpodobită, capitolul final, „Însemnare pe margine“, nici nu mai are nevoie și nici nu mai lasă loc pentru așa ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ne dădeau tîrcoale fără oprire, Înțepîndu-ne ori de cîte ori aveau ocazia. Urcușul a fost istovitor, fiindcă nu aveam nici echipamentul necesar, nici experiență, dar, după cîteva ore de trudă, am ajuns În vîrf. Spre dezamăgirea noastră, nu era nici o panoramă de admirat; munții dimprejur blocau toată priveliștea. În orice parte ne-am fi uitat, privirea ni se oprea Într-un vîrf și mai Înalt. După ce ne-am prostit cîteva minute prin peticul de zăpadă care Încorona vîrful, am Început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În maiestuosul vulcan care poartă același nume. Acest lac, Esmeralda, spre deosebire de lacurile din Argentinai, avea ape minunate, liniștite, transformînd baia Într-o Îndeletnicire foarte plăcută și mult mai ademenitoare. Sus, pe cordilieră, În locul numit Casa Pangue, priveliștea cuprinde o superbă panoramă a Întregului Chile. Era un fel de răspîntie; sau, cel puțin, așa mi se părea mie atunci. Priveam spre viitor, spre ce se Întindea dincolo de fîșia Îngustă Închipuită de Chile, iar În minte Îmi sunau versurile poemului lui Otero Silva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
că nu se cuvine acum, la mai bine de un an după ce le-am scris, să-mi prezint părerile actuale despre Chile; prefer să trec În revistă ce-am scris pe atunci. Să Începem cu aria noastră de expertiză, medicina: panorama sănătății În Chile lasă mult de dorit (deși am realizat ulterior că e mult superioară celei din alte țări pe care am ajuns să le cunosc). Spitalele publice, gratuite, sînt extrem de rare și chiar și În acestea apar afișe pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ceilalți pasageri privilegiați. După cîteva șuierături, barca s-a desprins de țărm și astfel a Început a doua etapă a călătoriei noastre spre San Pablo. CÎnd nu am mai putut zări casele din Pucallpa și tot ce rămăsese era o panoramă neclintită a unei jungle neîntrerupte, oamenii au părăsit puntea și s-au Îndreptat spre mesele de jocuri de noroc. Ne-am apropiat cu prudență, dar Alberto a avut un moment de inspirație și a cîștigat 90 de soli la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
întorcând spatele agitației cotidiene, o candoare cu frunza verde și zimțuită, suficientă sieși. Când nervii sunt suprasolicitați, nu mai rabzi să fii luat prin surprindere de frumusețe. Iar peisajul ți-apare ca înscenare a existenței licărindu-ți prin fața ochilor, ca panoramă a spaimelor, ca dublare a normalității răpite. Când pe asfalt n-ai cale de scăpare, ajungi să percepi peisajul ca pe o materie trufașă ce te sfidează cu ascendentul ei temporal: pietre străvechi, nesfârșita reîntoarcere a frunzei și a ierbii
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
carieriști luptă cu toată energia împotriva carierismului, câți lingușitori fac front comun pentru a demasca lingușeala, câte mediocrități se zbat pentru a răpune definitiv mediocritatea, câți incapabili nu mai suportă incompetența, câte neadevăruri caută înfrigurate masca adevărului - când văd această panoramă, un bandit devenit polițist mi se pare floare la ureche. 29: Sigur că toate condamnările astea americane la sute de ani închisoare pentru fapte mult mai îngrozitoare decât Războiul de o sută de ani sfârșesc prin a fi amuzante, ceea ce
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
s-au scurs de la Congresul al IX-lea al partidului - ne e teafără temelie pentru aceste eforturi, pentru viitorul de aur crescut din ele.“ („Letopiseț de țară nouă“, Flacăra, 19 iulie 1985) „Arhitectul acestei mărețe opere constructive, la fel de monumentale în panoramele-i largi ca și-n detaliu, este omul care, lansând ideea ce schimbă impetuos fața țării, ostenește, ca nimeni altul, pe șantierul ideii, la transpunerea ei în marmura veșniciei. Este primul constructor al României, este cel ce a făcut din
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]