1,655 matches
-
piață de jad din lume, al treilea centru de comercializare de diamante, după New York și Anwer, dar și dintre cele mai mari piețe ale aurului, perlelor și altor pietre prețioase. Se găsesc și magazine unde se pot cumpăra pisici, câini, papagali și alte păsări, reptile etc. Seara se pot vedea tineri sau adulți iubitori de animale plimbându-se pe cheiul golfului Kowloon sau În parcuri. Vânzătoarea ne-a asigurat că În Hong Kong este interzisă utilizarea cărnii de pisică sau câine, spre deosebire de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
umane. Râurile sunt scurte, cu potențial hidroenergetic ridicat, mai importante fiind Sigatoka și Ba (insula Viti Levu). În insulele Fiji se Întâlnesc numeroase specii de șerpi (șarpele boa atinge un metru și jumătate lungime), specii diferite de păsări, dintre care papagali cu penaj viu colorat, dar cel mai popular este kakadu, considerat cel mai bun dintre papagalii vorbitori, manguste (aduse din India și Malaya pentru a distruge unii dăunători ai plantațiilor de trestie de zahăr), și chiar balenele apar uneori, mai
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Levu). În insulele Fiji se Întâlnesc numeroase specii de șerpi (șarpele boa atinge un metru și jumătate lungime), specii diferite de păsări, dintre care papagali cu penaj viu colorat, dar cel mai popular este kakadu, considerat cel mai bun dintre papagalii vorbitori, manguste (aduse din India și Malaya pentru a distruge unii dăunători ai plantațiilor de trestie de zahăr), și chiar balenele apar uneori, mai ales În iulie și august, când vin din Antarctica să nască pui În apele calde ale
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Arhipelagul sud-vestic al Filipinelor, Palawan ul (1768 de insule), sub forma unei umbrele adăpostește cea mai mare rezervație de viță sălbatică terestră și marină a arhipelagului, păduri virgine, floră și faună exotică, unde trăiesc 232 specii de vietăți sălbatice, precum papagalul alb, bufnița uriașă, veverița zburătoare, păunul de Padowan, viu colorat și coadă maiestoasă 805. 803 Caracteristicele actuale ale ZEL (dezvoltarea cu precădere a activității de depozitare a mărfurilor; proliferarea În toate zonele mapamondului, chiar și În cele mai sărace; diversificarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care viitorul intrigii nici nu contează. Prezentul lui Fowles e mai mult o demonstrație de tehnică narativă decât un punct de sprijin al narațiunii. Julian Barnes recurge la istoria Biblică ori literară (Istoria lumii în 10 capitole și 1/2, Papagalul lui Flaubert), așa că eroii lui nici măcar nu invocă un trecut individual. În Nemângâiații, Kazuo Ishiguro se înneacă în amintiri care nu se leagă, al căror înțeles e mai degrabă o bănuială, o stare de spirit, o absență. Rămășițele zilei se
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
detectiv), de iubire (o farsă, un eșec al sentimentului), de universitari (exemenele nu examinează nimic), de istoria literară (trecutul a murit, nu mai avem nevoie de el, și dacă ne încăpățânăm să-l cercetăm, ne alegem cu o puzderie de papagali ai lui Flaubert, dintre care nu știe nimeni care el cel adevărat). Autorul scrie gâfâit și cu mirare. Cuvântul scris îl surprinde chiar și pe el, pagina e o realitate în sine, independentă de cel ce o începe. În Mensonge
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Ackroyd: Lirism înainte de toate În 1987, Peter Ackroyd publică Chatterton, un roman scris în tehnica punct contrapunct. Pe lângă faptul că folosește (ca Huxley) schimbarea de perspectivă, ceea ce implică existența tehnicii punctelor de vedere interferate, la fel ca Julian Barnes în Papagalul lui Flaubert, Ackroyd amestecă narațiunea cu istoria literară. Unicul personaj care narează la persoana întâia este de fapt chiar miezul misterului: e vorba de Chatterton însuși. Pe măsură ce istoria lui se clarifică, el alunecă lent către persoana a treia și, voit
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
soția lui Krishna, luptător împotriva demonilor. Este zeița cu 1000 de nume, ca și Vishnu, soțul ei. Domeniul dragostei îl împarte cu fiul ei, Kama, Eros la greci, Cupidon la romani, și este reprezentat ca un adolescent călare pe un papagal și înarmat cu un arc cu săgeți, săgețile aveau în vârf câte o floare. Cei atinși de săgețile lui Kama se îndrăgosteau și se iubeau. Și zeul Kama simbolizează dorința apropierii, împerecherii, dragostea sub toate formele. I se atribuie: veselia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cucerit prin frumusețea, inteligența și talentul numeroase admirații. Amintim principalele lucrări ale Marthei Bibescu: Alexandr Asiatique (Alexandru cel Mare), 1912, Marie Walewska, Katia (semnate cu pseudonimul Lucile Decaux), Isvor, Le Pays des Saules / Isvor, Țara Sălciilor, 1923, Le perroquet vert / Papagalul verde, 1924, Cathérine-Paris, 1927, Le destin du lord Thomson of Cardington / Destinul lordului Thomson de Cardington, 1927, Une victime royale, Ferdinand de Roumanie / O victimă regală, Ferdinand de România, 1927, Noblesse de robe / Noblețea rochiei, 1928, Au bal avec Marcel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu mai mulți sori diferit colorați ș.a.) care, împreună cu evocarea repetată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Revista olteană”, „Familia”, „Biblioteca familiei”, „Vatra”, „Revista nouă”, „Vieața” „Adevărul” și „Universul”. În 1885-1886 a făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Analele literare”. A murit de ftizie. Schițele lui S. sunt mediocre (Actualități, Memoriile unui cățel, Monologul unui papagal), chiar dacă uneori imaginile sunt foarte sugestive, ca în Artă sau De teamă. Încearcă, de data asta cu mai mult succes, și notația satirică (Cartoful, Popa Cinzeacă). O parte din proză și-a strâns-o în cărțile Popa Cinzeacă (1886) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289862_a_291191]
-
îngrijită. El își trece, după o perioadă de secretariat în biroul tatălui său, doctoratul în științe juridice cu teza Asigurarea asupra vieții (1930). În paralel, are o activitate publicistică și literară intensă. Este redactor la „Timpul”, „Era nouă”, „Bilete de papagal”, „Poporul”, „Timpul familiei”. Colaborează la „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, precum și la publicații de specialitate ca „Revista avocaților” sau „Jurnalul avocaților”. A mai semnat Alexis Bihoreanu, V. Iru, Mircea Robu, Banul Mărăcine, Dr. Bemol. A colaborat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
vîndut lui Blank și evreilor. În această atmosferă de isterie tot mai accentuată, ceea ce conta era mai curînd puterea decît adevărul. Iar puterea politică își trage rareori seva din adevăr, ci din ceea ce gloatele conduse de studenți gen pe jumătate papagali mecanici, pe jumătate gangsteri, instigate de ziariști corupți și șantajiști, considerau că este imaginea adevărului 25. Mesajul suna cam așa: "Iorga și-a luat partea de la casieria băncii Blank și vrea acum, împreună cu cîinii lui "Jidoviți" , să ne lipsească de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
descriind două pisici făcînd dragoste într-un copac). Înțelegem ostilitatea resimțită de Iorga, dat fiind "realismul (său) naționalist", față de arta lui Arghezi. Dacă existaseră vreodată "curente nesănătoase", acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, în 1928, o publicație literară, "Bilete de papagal". Aceasta apărea în format mic și în culori țipătoare. Așa cum sugera numele publicației, "Bilete de papagal", era tînără și lipsită de respect, scriind despre lucruri sfinte într-o manieră profanatoare, lucruri de care Iorga îndrăznea să se apropie doar cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său) naționalist", față de arta lui Arghezi. Dacă existaseră vreodată "curente nesănătoase", acestea erau! Tudor Arghezi a fondat, în 1928, o publicație literară, "Bilete de papagal". Aceasta apărea în format mic și în culori țipătoare. Așa cum sugera numele publicației, "Bilete de papagal", era tînără și lipsită de respect, scriind despre lucruri sfinte într-o manieră profanatoare, lucruri de care Iorga îndrăznea să se apropie doar cu dragoste sămănătoristă. Iorga menționa că Arghezi se uită la toate și vede realitatea prin prisma unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de critică literară!" Dar Iorga își va continua atacurile împotriva lui Arghezi cu o violență neostoită. Tudor Arghezi i-a ripostat lui Iorga într-un mod meschin. Profitînd de antisemitismul prevalent în 1937, el a reprodus (în "Biletele lui de papagal") afișul electoral în care Iorga apela la electoratul evreiesc. El a scris numele lui Iorga cu caractere ebraice, apoi de la coadă la cap în alfabetul românesc (latin): "Agroi", făcînd apel la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Ca să nu se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
că romanul The Annunciation Graveyard (Cimitirul Buna Vestire) al lui Arghezi urma să fie publicat pe cheltuiala Fundației Regale, deoarece acesta era "vulgar"! Memorii, vol. 7, p. 342. Din fericire, intervenția lui Iorga a rămas fără urmări 116 "Bilete de papagal", nr. 243 117 Memorii, vol. VII, p. 459 118 Iorga, Istoria literaturii românești contemporane, București, 1934, vol. I, Prefață. Vezi și Pompiliu Constantinescu, "Vremea", 14 octombrie 1934 și Iorga, op. cit., pp. 155-168 119 "Neamul românesc", 12 august 1936 și 26
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comuniștii - mai ales cei din blocul estic - nu aveau decât dispreț pentru iluziile tovarășilor de drum. Când suporterii Mișcării pentru pace (predominant francezi, italieni și indieni) vizitau democrațiile populare, comuniștii locali Îi omagiau pentru sprijinul lor, râzând pe la spate de „papagali”, noua generație de „idioți utili”, cum spunea Lenin. Comuniștii au reușit să cucerească simpatia (măcar condiționată) a multora din Europa de Vest, iar parada făcută de partidele comuniste, mai ales În Franța și Italia, cu sprijinul unor elite culturale americanofobe, a declanșat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii, o scriere între reportaj și monografie, realizată în colaborare, Constanța și împrejurimile ei (1960). Încă de la volumul de povestiri și nuvele Ucigașul de papagali (1968), de altfel și cel mai reușit din punct de vedere estetic, P. se relevă ca un scriitor greu de anexat unui curent sau unei generații: scopul său pare a fi singularitatea de dragul singularității. Într-o oarecare măsură, povestirile pot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează) invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]