8,430 matches
-
de la Chicago ecologia umană. Conceptul de ecologie umană mai vechi decât mișcarea ecologistă așa cum o cunoaștem astăzi este interesat de modul în care se realizează interacțiunea socială în relație cu spațiul, mediul și cu resursele materiale. Este cea mai veche paradigmă în cadrul căreia a fost analizată comunitatea, una din trăsăturile care o evidențiază față de celelalte fiindcă ea apelează nu doar la explicații specifice sociologiei, ci și din domeniul biologiei, geologiei, sau fizicii. Spre deosebire de celelalte patru perspective, care sunt construite pornind de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
determinate de distribuția resurselor (Floyd Hunter, 1953, Harvey Molotch, 1976, Robert Schulze, 1958, Manuel Castells, 1977). Studiile mai recente, deși realizate asupra unor comunități, evită chiar să utilizeze termenul de comunitate, datorită conotației acestuia de integrare și solidaritate. Ultimele două paradigme se situează la nivel microsocial, dar oferă explicații extrem de utile pentru înțelegerea comunității. Psihologia socială, curentele și paradigmele integrate ei sau înrudite cu ea interacționism simbolic, fenomenologie, etnometodologia analizează simbolurile comunitare, atitudinile, percepțiile, modelele de interacțiune și se axează mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
recente, deși realizate asupra unor comunități, evită chiar să utilizeze termenul de comunitate, datorită conotației acestuia de integrare și solidaritate. Ultimele două paradigme se situează la nivel microsocial, dar oferă explicații extrem de utile pentru înțelegerea comunității. Psihologia socială, curentele și paradigmele integrate ei sau înrudite cu ea interacționism simbolic, fenomenologie, etnometodologia analizează simbolurile comunitare, atitudinile, percepțiile, modelele de interacțiune și se axează mai ales asupra proceselor de comunicare, negociere, interacțiune. Aplicațiile asupra comunității încadrate în paradigma psihologiei sociale, sunt interesate fie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunității. Psihologia socială, curentele și paradigmele integrate ei sau înrudite cu ea interacționism simbolic, fenomenologie, etnometodologia analizează simbolurile comunitare, atitudinile, percepțiile, modelele de interacțiune și se axează mai ales asupra proceselor de comunicare, negociere, interacțiune. Aplicațiile asupra comunității încadrate în paradigma psihologiei sociale, sunt interesate fie de modele de interacțiune și simboluri, fie de percepții (psihologie cognitivă). Studiile de factură interacționistă încep să pună și problema identității, ca mod de diferențiere a comunității de alte populații. În Construcția socială a comunităților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de putere. Comunitatea este o construcție socială care se schimbă pe măsură ce oamenii își schimbă percepțiile și definițiile asupra realității. Comunitatea este o structură de relații sociale prin care oamenii fac schimb de bunuri materiale și simbolice. Sursa: Stoneall, 1983. Depășind paradigmele teoretice de analiză a comunității, studiile practice legate pe această temă au relevat câteva dimensiuni esențiale ale conceptului (Brint, 2001), cu precizarea că nu toate comunitățile sunt caracterizate de toate aceste dimensiuni: * relații sociale dense idee care apare încă de la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
extrem de apropiată de acel ideal tip teoretizat de Tonnies. 3. MODURI DE RAPORTARE LA COMUNITATE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Ideea că lumea întreagă ar putea fi o comunitate, un sat global (McLuhan) își are originea în analiza de rețea. Această paradigmă pornește așa cum am văzut de la ideea că legăturile între oameni nu sunt condiționate de spațiu, percepție, sau mod de trai. Ele se bazează doar pe valori și interese comune. Vom analiza însă în continuare două comunități tradiționale, în care relațiile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
științelor sociale actuale, care face trimitere la faptul că anumite fenomene sunt naturale, inevitabile, universale și determinate biologic. Constructivismul la rândul său își are originea în scrierile lui Mannheim și Schutz, și apoi în cele ale lui Mead și Parsons. Paradigma constructivistă este însă cel mai bine dezvoltată de câtre Berger și Luckmann (1999). Paralel cu cele două perspective de analiză a identității, există teorii de mai mică amploare ce abordează identitatea, dintre care o amintim pe cea a lui Fredrik
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
http://www. socsci. uci. edu/ ~rdalton/ archive/jjps06.pdf. Sandu, Dumitru. 1984. Fluxurile de migrație în România. București: Editura Academiei RSR. Sandu, Dumitru. 1996. Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România. București, Editura Staff. Sandu, Dumitru. 1997. Schimbarea ca paradigmă socială, în Sfera Politicii, 46. Sandu, Dumitru. 1999. Dezvoltare și sărăcie în satele României, Sociologie românească, 4, pp. 117-138. Sandu, Dumitru. 1999b. Fețele schimbării. București: Editura Nemira. Sandu, Dumitru. 1999. Cine sunt antreprenorii din agricultura de tranziție? în Sociologie Românească
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
franceză Communauté et societé, Paris: P.U.F., 1944. Toynbee, Arnold, J. 1997. Studiu asupra istoriei (vol. I și II). București: Editura Humanitas. Ungureanu, Ion și Constantinescu, V. 1985. Teorii sociologice contemporane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ungureanu, Ion. 1990. Paradigmele cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Urse, Laureana. 2004. Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România, în Sociologie Românească, vol. II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana. 2005. Stiluri de viață ale clasei de mijloc rurale, în Calitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
centrelor de cercetare / 195 IV. Calitatea elitei este explicația succesului chinez / 199 1. Rolul jucat de capul dragonului / 199 2. Pragmatismul emblemă și credo al reformei chineze / 200 3. "Nu poți înțelege o nouă realitate apelând la vocabularul unei vechi paradigme" / 203 4. Piața internă, alternativa la piața mondială / 207 5. China ar trebui să fie recunoscătoare crizei financiare / 208 6. Dacă nu este cuprinzătoare, puterea nu este putere! / 211 7. Încrederea: condiția psihologică a succesului economic / 213 Partea a treia
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
revine, "așa cum pălăria nu poate fi folosită în locul pantofilor". Această învățătură, care sublinia relația corectă dintre conducător și supus, dintre tată și fiu, superior și subordonat, a fost transmisă generație după generație și, în timp, a modelat o psihologie. Bazele paradigmei imperiale erau puse. Fundamentală era ordinea socială pe verticală, care se sprijinea pe supunerea și sinceritatea individului: Dacă gândurile sunt sincere, inimile se purifică. Dacă inimile se purifică, oamenii devin mai elevați. Dacă oamenii sunt mai elevați, familiile sunt puse
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
totul special față de soldați, față de cei care făcuseră Imperiul mare. Și ce este soldatul, dacă nu o altă ipostază a cetățeanului aflat în serviciul public? Întâlnirea dintre fondatorul politic și militar al Imperiului și învățatul care a formulat, înaintea lui, paradigma imperială a fost decisivă. Qin Shi Huang a construit Imperiul, iar Confucius i-a dat învățătura. A luat naștere cel mai durabil imperiu din istorie și nu am putea înțelege durabilitatea sa în afara performanțelor sale administrative. În general, s-au
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
încă o dată din perspectiva rigorilor economiei de piață de la "o extraordinară anomalie" la o stare de normalitate, nu vedem de ce nu i-am acorda și Chinei aceeași șansă. 3. "Nu poți înțelege o nouă realitate apelând la vocabularul unei vechi paradigme" Analiza societății chineze actuale abundă în perspective ideologice. Ce este în China: socialism sau capitalism? Ce culoare politică va avea viitorul în China? etc. Ceea ce se întâmplă în societatea chineză ar trebui să ne îndemne să fim mai precauți cu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
încearcă descrierea noului sistem de guvernare din China: "capitalism cu trăsături chineze", "capitalism chinez", "economie socialistă de piață". Toți termenii propuși sunt neîncăpători și, în acest punct, Naisbitt amintește de avertismentul lui Kuhn, acela că "nu poți înțelege o nouă paradigmă apelând la vocabularul vechii paradigme". Mai este un lucru de care ar trebui să ținem neapărat seama când ne raportăm la China de astăzi. Mark Leonard vorbește și el despre aceeași meteahnă a stereotipurilor costisitoare, în primul rând pentru noi
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
guvernare din China: "capitalism cu trăsături chineze", "capitalism chinez", "economie socialistă de piață". Toți termenii propuși sunt neîncăpători și, în acest punct, Naisbitt amintește de avertismentul lui Kuhn, acela că "nu poți înțelege o nouă paradigmă apelând la vocabularul vechii paradigme". Mai este un lucru de care ar trebui să ținem neapărat seama când ne raportăm la China de astăzi. Mark Leonard vorbește și el despre aceeași meteahnă a stereotipurilor costisitoare, în primul rând pentru noi. Aici, occidentalocentrismul nostru este extrem
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
mai multor crize: criza economică, criza resurselor, criza de proiect a societății contemporane. Ea este atât de vizibilă pentru că are un impact devastator asupra mediului. Dar are aceeași natură cu celelalte crize, și toate au o cauză comună: epuizarea unei paradigme de dezvoltare, care s-a sprijinit pe "exploatarea" naturii, s-a definit oarecum în antiteză cu natura. Criza este profundă pentru că paradigma a fost lăsată să se epuizeze. Nu s-a intervenit mai din vreme pentru a se modela lucrurile
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
devastator asupra mediului. Dar are aceeași natură cu celelalte crize, și toate au o cauză comună: epuizarea unei paradigme de dezvoltare, care s-a sprijinit pe "exploatarea" naturii, s-a definit oarecum în antiteză cu natura. Criza este profundă pentru că paradigma a fost lăsată să se epuizeze. Nu s-a intervenit mai din vreme pentru a se modela lucrurile, pentru a se construi alternative parțiale. Schimbările climatice apar mai evidente, dar tot așa de riscante sunt și crizele care apar în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
parțiale. Schimbările climatice apar mai evidente, dar tot așa de riscante sunt și crizele care apar în alte domenii, cum ar fi epuizarea resurselor, creșterea demografică etc. De aceea, soluționarea problemei atât de complexe a schimbărilor climatice este parte a paradigmei mari, care înseamnă dezvoltare sustenabilă, în care totul trebuie revăzut. Procesele din industrie și agricultură pot fi schimbate. Electricitatea poate fi produsă și altfel decât până acum. Automobilele pot să funcționeze cu motoare electrice. Tranziția nu este doar energetică, ci
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
înlocuit cu un consum bazat pe resurse care nu poluează și nu sunt epuizabile. Problema cu care suntem confruntați este în întregime politică. Cum sublinia Dennis Meadows, "sustenabilitatea nu este o problemă tehnologică, ci una de atitudine"343. Schimbarea de paradigmă solicită o inovație de sistem, cea mai dificilă dintre toate tipurile de inovație. Cea care conferă un nou făgaș de înaintare societății pentru o bună perioadă de vreme. Într-o asemenea răscruce se află societatea contemporană. Cu cât vom lăsa
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a acesteia, În mod preponderent. Când și cum s-a ajuns la conceptualizarea metodei de instruire? Desigur, incomparabil mai târziu decât o arată existența ei În cursul unei Îndelungate practici a instrucției. Și anume, ideea de metodă a venit dinspre paradigma carteziană, dinspre știință; dinspre Înțelesurile atribuite acesteia de René Descartes (1569-l650) În al său Discurs asupra metodei, utilizată pentru „o bună conducere a rațiunii și căutare a adevărului În științe”. Dar, Începând din secolul al XVIII-lea, ideea de metodă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
promițătoare abordări ale metodologiei de instruire este cea care plasează examinarea acestei dimensiuni acționale sau tehnice a Învățământului Într-un nou cadru conceptual, ca cel oferit de teoria curriculară, sprijinită deopotrivă de teoria sistemică și praxiologie. Astfel, În viziunea noii paradigme a curriculumului școlar, cu deschiderile ei spre un mod de a concepe și de a pune În practică un parcurs instrucțional, metodele sunt regândite ca suport acțional al acelorași principii care stau la baza elaborării Întregului ansamblu de componente și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Înțelegeri mai profunde. În alți termeni, Învățarea interactivă poate fi definită ca Învățare prin cooperare sau colaborare, structuri de Învățare promovate cu tot mai multă stăruință În practica școlii, mai ales În a doua jumătate a secolului XX, când paradigma învățământului centrat pe grup, Întărită de teoria Învățării sociale (Bandura,1986), a cucerit tot mai mult teren. Dacă Învățarea prin cooperare presupune activități Împreună, cu sarcini șiscopuri distribuite, cu funcții și responsabilități individuale Între membrii grupului, fiecare subordonându-și eforturile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de altă parte, În ideea că adevărata cunoaștere poate și trebuie să-și găsească atât o necesară corespondență În acțiunea practică, cât și o deplină valorificare În planul creației materiale, să fie, așadar, generatoare de acțiuni practice. În felul acesta, paradigma pragmatică, paradigmă care Îmbrățișează concepția piagetiană, după care „a cunoaște un obiect Înseamnă a acționa asupra lui și a-l transforma”, deschide calea trecerii de la „a ști” la „a face”, de la „a ști” la „a ști să faci”, afirmând ideea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
parte, În ideea că adevărata cunoaștere poate și trebuie să-și găsească atât o necesară corespondență În acțiunea practică, cât și o deplină valorificare În planul creației materiale, să fie, așadar, generatoare de acțiuni practice. În felul acesta, paradigma pragmatică, paradigmă care Îmbrățișează concepția piagetiană, după care „a cunoaște un obiect Înseamnă a acționa asupra lui și a-l transforma”, deschide calea trecerii de la „a ști” la „a face”, de la „a ști” la „a ști să faci”, afirmând ideea că „a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodelor utilizate, explicitând și justificând opțiunile sau deciziile metodologice-cheie adoptate de practicieni, accentuând importanța alternativelor metodologice și strategice și ajutând la modelarea practicii. Desigur, nu toate metodele sunt la fel de bune pentru toate sarcinile sausituațiile de Învățare. Fără raportare la o paradigmă, teorie ori model, cum ar putea profesorul să justifice dacă o metodă este mai mult sau mai puțin bună decât o altă metodă? Este greu de presupus cum ar putea să clarifice punctele relativ tari sau slabe ale diferitelor metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]