10,871 matches
-
nucleului Rupere legături Emisie de atomi/ioni Nanosecunde Relaxarea suprafeței/reorganizare Zonă cu plasmă Pornind de la aceste niveluri de timp, alegerea pulsurilor laser ultrascurte aproximativ 200 fs pentru studiul fundamental devine justificată: radiația laser interacționează exclusiv cu o Țintă aproape pasivă. Toate modificările semnificative ale Țintei (de exemplu modificări tranzitorii în structura de benzi, eliminarea de particule) au loc doar după pulsul laser și, astfel, nu ar trebui să influențeze proprietățile de absorbție. Mai important este faptul că laserul nu interacționează
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Ioan, 1, 3-5,9). CITAT RETRAS!!! Logosul divin orientează omul spre lumină, Îl face să primească razele ei, Îi trezește dorința să meargă pe calea luminoasă. Prin și În lumina divină, omul este pe cale devenirii! Iluminarea nu este un fapt pasiv. Lumina nu are sens de una singură, ființând Într-un hău indeterminat și nepopulat. Ea primește semnificație atunci când Întâlnește ceva. Iar acest ceva este „sensibil” la lumină. „Cuvântul lui Dumnezeu”, spune Sf. Chiril al Alexandriei ( În Comentariu la Evanghelia Sf.
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Dacă deciziile privind venirea pe lume a individului și părăsirea ei nu țin numaidecât de subiect (pentru că nu ți le poți programa!), cele ce vizează instituția căsătoriei revin aproape În totalitate acestuia. Dar nici cei din jurul viitoarei uniuni nu rămân pasivi. Părinții, rudele apropiate, prietenii, ba chiar și vecinii se vor pune pe treabă. Unii provocând binele, iar alții răul. Dar asta e altă poveste... Să revenim la nășit și la nași. Ce mai Înseamnă nășirea astăzi, Într-o lume desacralizată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Este o stare interioară prin care legea divină devine o lege personală. În urma acestui act, supranaturalul coboară În noi și În relația cu celălalt. Iertarea presupune o renaștere axiologică, o repoziționare față de sine În raport cu celălalt. Nu Înseamnă uitare (care este pasivă), ci refacerea activă a propriului contur spiritual. Nu asupra altuia lucrăm (chiar dacă pe acesta Îl vizăm), ci asupra propriei persoane. Iertarea nu are loc din considerente de fațadă, din politețe sau pentru că așa se cade. Desigur, la iertare nu ajungem
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
la transmiterea acesteia În comunitatea de credincioși și la realizarea serviciilor divine curente. Pe de altă parte, Biserica, privită ca totalitate a credincioșilor, ca „trup al lui Hristos”, ca formă de congregare a credinței, nu trebuie vizată ca o instanță pasivă, de primire a credinței, de simplă masă de „consum”, ci și o ocazie de reconfigurare, trăire, semnificare, reactivare, difuziune și Împărtășire. Abia la nivelul acesta, „de jos”, prin comuniune efectivă, religia se manifestă plenar, fundamental. Totodată, Biserica se va implica
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
fii preot Într-o lume În schimbare, În plină trepidație, nestatornică și chiar buimacă. Se impune o nouă simfonie, noi tipuri de conlucrare, forme inedite de solidarizare. Așa că noi, laicii, am priceput În fine că e greșit să stăm deoparte - pasivi și indiferenți - și că a venit timpul să fim mai apropiați de preotul din parohia noastră. La cele bune sau ușoare, dar și la cele rele sau grele. Înțelegi dumneata, părinte? 12. Evocări pedagogice 12.1. Elogiu unui dascăl modest
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
toți elevii au o conștientizare clară a motivației de vizionare a emisiunilor de televiziune. De altfel, motive de genul „pentru a-mi umple timpul”, „de plictiseală” sau „din obișnuință” ocupă ponderi semnificative, între 15% și 25%, ceea ce reflectă un consum pasiv, puțin selectiv, de televiziune (vezi graficul 12). Graficul 12. De ce te uiți de obicei la TV? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Motivațiile nu diferă semnificativ în funcție de structura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cazul copiilor, în deficiențe de ordin emoțional și intelectual, cu efecte directe în ceea ce privește problemele apărute în procesul de învățare (learning disabilities, LD), mai ales în ceea ce privește incapacitatea de a asculta cu atenție (concentrare) și a lecturii, conducând la o atitudine mentală pasivă (plictiseală, dezinteres, relaxare, apatie). Pe de altă parte, TV are influență în apariția hiperactivității, a irascibilității și insomniei conducând, în cele din urmă, la o „cultură nihilistă”. Vectorii confirmați de studiul nostru, în ceea ce privește valorile televiziunii, sunt banii, plăcerea și puterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dispune televiziunea și, totodată, coerența mesajelor difuzate. Este însă un merit surprinderea „telerealității”, a lumii construite mediatic și distincte de realitatea statistică, de pildă (de exemplu unele categorii sunt suprareprezentate, altele subreprezentate). Mai mult, receptorii sunt văzuți ca mai curând pasivi și neselectivi, ceea ce este profund discutabil. O altă limită privește localizarea teoriei, valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
factori ca: a. abilitățile intelectuale (dacă sunt reduse, influența tinde să fie mai accentuată); b. capacitatea de concentrare pe probleme esențiale și nu periferice (dacă este redusă, efectele devin mai pregnante); c. intensitatea atenției (dacă este slăbită și vizionarea decurge pasiv, telespectatorii sunt mai expuși); d. gradul de implicare (dacă este scăzut, învățarea este favorizată). La nivelul construcției realității sociale, contează: a. experiența personală (dacă este consonantă cu mesajele televizuale poate accentua efectele); b. mediul social (dacă este în concordanță cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
TV poate mări influența televiziunii). Prezența în analiză a tuturor acestor factori de mediere, chiar și într-o teorie „neagră”, care vede televiziunea ca pe o sursă de distorsiune a realității și pe consumatorii TV ca pe niște victime relativ pasive și neselective ale televiziunii, demonstrează complexitatea influenței televiziunii și necesitatea de a nu ignora factorii multipli de mediere și contextul receptării. Factori de mediere a influenței violenței televizuale Potențialele influențe nocive ale violenței televizuale nu trebuie absolutizate, ci tratate contextual
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și colegii. Controlul școlar asupra consumului TV al telespectatorilor minori este cvasiinexistent. Dacă prezența (fizică) a familiei (îndeosebi a părinților) în timpul televizionării copiilor de 7-10 ani și de 11-14 ani nu poate fi contestată, această prezență rămâne una mai curând pasivă: copiii nu discută cu părinții despre programele TV vizionate, ci cu prietenii sau colegii; în ansamblu, implicarea părinților în controlul consumului TV al copiilor apare ca relativ redusă. Concluzii Respectarea de către televiziuni a reglementărilor CNA în ceea ce privește plasarea, clasificarea și semnalizarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
depistează predispozițiile ereditare, le diferențiază și le grăbește intrarea în funcțiune, suplimentându-le forța. Comportamentul, în concepția lui Albert Bandura, este controlat atât de persoană, prin intermediul proceselor cognitive, cât și de mediu, prin stimulii sociali. Omul nu este nici obiect pasiv al influențelor externe, nici subiect liber de orice determinare. Omul și mediul său se determină reciproc. Răspunsul la stimulii exteriori depinde atât de stimuli, cât și de anticipări, care sunt rodul experiențelor anterioare. Întărirea nu schimbă automat comportamentul, ci numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
4% dintre emisiunile violente subliniază o temă antiviolentă. Văzând atâtea acte de violență, copiii devin insensibili. Studiile consacrate comunicării mediatice s-au concentrat asupra modului în care are loc receptarea mesajelor de către public, dacă acesta receptează mesajele transmise de mass-media pasiv sau manifestă un comportament activ față de acestea. În unele studii, privind comunicarea în masă, există opinia potrivit căreia comportamentul publicului față de mesajul transmis este unul pasiv. Departe de a stimula indivizii din punct de vedere intelectual, mass-media induce o stare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de gândire critică, constructivă, originală, prin simpla reținere, conduce la pasivitate intelectuală, apatie și superfecialitate” (Albulescu, 2003, p. 135). În cursul vizionării programelor de televiziune, de exemplu, spectatorul este „dirijat” de succesiunea rapidă a imaginilor și este „obligat” să recepteze pasiv mesajele, fără răgazul necesar pentru a le prelucra și integra într-un sistem. Potrivit lui Paul Lazarsfeld și Robert Merton (1972), fluxul permanent de mesaje difuzate de către mass-media nu lasă timp de reflecție și de analiză critică. Punctele de vedere asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
active. Oamenii selectează informațiile, le prelucrează și le integrează în propria structură cognitivă, folosindu-le mai apoi pentru a da sens lumii înconjurătoare. În procesul de receptare, sensul se produce în întregime la receptor. Receptarea mesajelor mediatice nu înseamnă asimilarea pasivă a unor semnificații preconstituite și impuse, dimpotrivă, presupune operații de selectare și descifrare, de interpretare și integrare a informațiilor astfel obținute. Procesul receptării mesajelor comunicării de masă, arată Gina Stoiciu (1981), presupune următoarele etape: selecția, expunerea, perceperea (înțeleasă ca înregistrare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Emilien Carassus atunci când pune În balanță vanitatea cu egoismul dandy-ului. El se Întreabă cu Îndreptățire dacă, În cazul dandy-ului, cultul de sine se poate confunda cu vanitatea și găsește o diferență nu lipsită de semnificație Între caracterul oarecum pasiv, contemplativ al vanității („o autosatisfacție scutită de neliniște și stagnând În beatitudinea confortului intelectual”) și cel activ al egocentrării dandy-ului („el profesează un cult de sine activ, exigent, demonstrativ”)4. Lesne de observat, mai toți dandy-i pe care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
suprem dezastru! Diferența marcantă față de ceilalți, ca, de altfel, și unicitatea pot fi resimțite, crede Emilien Carassus, În două moduri distincte. Unul ar aparține vanitoșilor pur și simplu, celor care se beatifică În cultul propriului eu, amorțiți În autoadorare, oarecum pasivi, acceptând firesc faptul de a fi altfel. Percepută fie ca „esență superioară”, dăruită de zei, fie, dimpotrivă, ca blestem divin, ca stigmat, această diferență apare ca un dat natural, asumat și trăit În consecință fără efort. Independent de voința vanitoșilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
progresiv... a forțelor necomuniste și un Început de distrugere a societ...ții civile. Aceast... convergent... a practicilor insidioase Îi alerteaz... pe partenerii URSS-ului. În...sprirea poziției occidentalilor Ar fi fals s... credem c... britanicii și americanii asist... orbi și pasivi la aceast... confiscare a unei p...rți din Europa. La 19 mai 1945 Churchill denunț... „Împletirea puterii sovietice asupra teritoriilor controlate sau ocupate cu tehnică comunist... r...spîndit... În atîtea alte ț...ri și, mai presus de toate, capacitatea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
sau Todor Țannev În Bulgaria) care au avut curajul s...-și „urmeze vocația de adev...rați intelectuali, Într-o libertate interioar... complet... și Înfruntînd toate riscurile” (Doina Cornea, septembrie 1989). Dar ansamblul populației avea În ambele ț...ri un comportament pasiv, care se explică atît prin vicisitudinile istoriei naționale, cît și prin teamă de poliția secret.... „Am practicat opoziția pasiv... - ne m...rturisea În mai 1992 o țin...r... bulgar... - avînd În spate experiență unei dominații str...ine ce a durat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
libertate interioar... complet... și Înfruntînd toate riscurile” (Doina Cornea, septembrie 1989). Dar ansamblul populației avea În ambele ț...ri un comportament pasiv, care se explică atît prin vicisitudinile istoriei naționale, cît și prin teamă de poliția secret.... „Am practicat opoziția pasiv... - ne m...rturisea În mai 1992 o țin...r... bulgar... - avînd În spate experiență unei dominații str...ine ce a durat șapte secole. Pentru a supraviețui, am reusit s... ne ap...r...m f...r... s... ne Împotrivim prea tare
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
primul-ministru e acuzat de colaborare cu Serviciul de spionaj sovietic, se caracterizeaz... prin interminabile și nemiloase ciocniri Între principalele partide. O asemenea agitație permanent... contribuie la discreditarea mediului politic și a democrației. Cantonate În regimul precedent la rolul de spectatori pasivi și docili, societ...țile civile se trezesc foarte lent la viat.... Cum faptul de a vota s-a banalizat În cursul perioadei și Încrederea În oamenii politici a sc...zut, rata de participare la consultațiile electorale tinde s... fie tot
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez asupra lui și el să-mi răspundă sau să-mi fie reciproc. Nu contează ce anume facem: faptul că eu îi tratez o rană sau că-i dau un pumn
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întrebări la care caută și găsește răspunsuri. Știm, acum, multe despre lumea fizică și știm, de asemenea, multe despre natura umană și organizarea sa socială, despre morala umană. Omul, prin natura sa, este cauză și efect, este participant activ sau pasiv la acest proces de construcție a societății, după principiile lumii fizice. Prin om și prin natura umană, lumea fizică își prelungește normele în viața socială. Omul este, din acest punct de vedere, și un intermediar, o interfață. Ciclicitatea acționează în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
footnote Ipotezele tacite sunt acele presupoziții (presupuneri teoretico-metodologice) care nu sunt formulate explicit (direct), existând ,,în capul omului” (în modul său de gândire), dar care intervin ca premise ale raționamentelor corecte. footnote> ideea că omul (ca ,,resursă”) este un factor pasiv, un instrument care trebuie ,,folosit” cât mai eficace (precum resursele materiale). Volumul va porni de la premise explicite că omul este (sau ar trebui să devină), în primul rând, scopul suprem, principal al oricărei instituții. Kant arătase că ființa umană ,,trebuie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]