4,801 matches
-
Între 1951 și 1960 sub conducerea lui Virgil Ierunca. Acesta i-a propus lui Constantin Amăriuței să scoată Împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decît reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate În special de foști și prezenți legionari - divizați În tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, cîțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. În condițiile În care cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
comunitate românească, cineva scria că „la anul 1776 s-a declarat, după o luptă victorioasă, independența coloniilor, promulgarea constituțiunei și constituirea republicei cu un president ales pentru patru ani, a cărui nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că „Între America de la Început, aceea de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai În toate cazurile - observa cu Îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai În toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lui Sergiu Nicolaescu, de către Dietmar Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale În școala + literatura Iugoslaviei socialiste. Îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă Începea să se destrame Încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri În stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau Îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sînt puține și, desigur, autorii lor nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
creații epice, relevând, bunăoară, conștiința primordialității iubirii, derivată din simbolistica originară a cuplului adamic, în nuvelele și romanele lui Laurențiu Fulga sau capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi până în contemporaneitate. Aici analiza e în general conformistă și ideologizată, dar nu eludează întotdeauna valoarea estetică în favoarea tematicii. Poezia patriotică e judecată în funcție de rolul de „constantă a atitudinii existențiale” ce se înscrie „printre expresiile majore ale sensibilității umane
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
capacitatea enormă de transfigurare la Fănuș Neagu. Pro Patria (1974) părea să fie o sinteză a literaturii române patriotice, de la începuturi până în contemporaneitate. Aici analiza e în general conformistă și ideologizată, dar nu eludează întotdeauna valoarea estetică în favoarea tematicii. Poezia patriotică e judecată în funcție de rolul de „constantă a atitudinii existențiale” ce se înscrie „printre expresiile majore ale sensibilității umane”. După Introducere în opera lui N. Filimon (1973), M., fără a părăsi teritoriul istoriei literare, nu a mai dat o lucrare de
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
istoria oficială nu poate Înlocui total experiențele individuale și colective ale celor care au participat efectiv la procesul revoluționar. Însă, În cazul celor care nu au nici o amintire personală și care au cunoscut revoluția doar prin intermediul manualelor sau al discursurilor patriotice, versiunea oficială va fi cea dominantă, dacă nu există vreo altă sursă de informații care să o contrazică. Aceasta este semnificația cântecelului ale cărui versuri spun așa: „din lipsa unui cui, s-a pierdut pantoful; din lipsa unui pantof, s-
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de creație, RL, 1986, 3; Z. Ornea, Hasdeu, poetul, RL, 1986, 23; Aureliu Goci, Eveniment: o nouă ediție Hasdeu, SLAST, 1986, 32; Șerban Cioculescu, Rebreniana, RL, 1986, 33; Șerban Cioculescu, B.P. Hasdeu și ciocoii, RL, 1986, 39; Șerban Cioculescu, Poezia patriotică a lui B.P. Hasdeu, RL, 1986, 40; Mircea Anghelescu, Hasdeu „iscoditor de ritmuri”, T, 1986, 10; Nicolae Georgescu, Ediția Hasdeu, LCF, 1986, 48; Victor Atanasiu, Rebreniana, SLAST, 1987, 30, 32, 33; Eugen Simion, Anticamera operei, RL, 1989, 8; George Pruteanu
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
I. a semnat și D. Liuba, D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor (și recitator) de poezii patriotice și ocazionale. După război a trăit ascuns în București, în condiții grele, dar în 1956 a fost arestat, sfârșindu-și zilele ca deținut politic în închisoarea din Aiud. Cele mai multe dintre versificările publicate de I. în periodice în primii douăzeci și cinci de
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Gigi Burlacu este un mic șef despotic însărcinat să laicizeze sărbătorile creștine. El are un plan și cere subalternilor înfăptuirea, neabătut, a obiectivului (Ultimul punct). Limbajul de lemn este aici, ca în toate foiletoanele, hrana spiritului comic. Valentin Bușniță, poet patriotic și revoluționar, are impresia că s-a pus la cale o consipirație mondială împotriva talentului său (Poetul și pușca). Leontina își așteaptă bărbatul care întârzie nepermis de mult și, în acest timp, ține un lung și întortocheat discurs al geloziei
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
latine”), apoi filonul glorificării măreției voievodale, celebrarea marilor momente ale istoriei naționale, mitologizate prin recursul la o retorică solemnă și totodată ardentă (câteva titluri de poeme: Mihai Voievod, Motiv de baladă, Dacica, Voievozii, Țara mea de inimă și grai...). Poezia patriotică neotradiționalistă a lui I., de certă vibrație lirică, exaltă valori perene, istoria retrăită afectiv, țara și neamul, ascendența, eroii iluștri sau anonimi. Tonul, nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
privirea o ține pierdută / însoțind curtenitor / disperarea amurgului peste lumea / care imploră scena aceea fără public / și fără actori” (Rememorare). În cărțile următoare (Poema dacică, 1977, Cântul etern, 1977, Luminile de dimineață, 1978), J. trece la o poezie de inspirație patriotică, în tonul epocii. Imagismul devine sărbătoresc, versul se articulează deseori ca invocație. Romanul Vânzătorul de memorii (1972), un colaj de jurnale intime și scrisori comentate, tratează tema vieții ca mistificare cu mijloacele de relativizare descoperite de proza și teatrul modern
JALES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287663_a_288992]
-
Ion Creangă și Mihail Sadoveanu reprezintă, în literatură, „maximum de românism”. În esență, „istoria politică și socială, istoria limbii și literaturii sunt cultivate mai mult de moldoveni”, pe când în Muntenia, mai tentată de politică, se dezvoltă genul oratoric și lirica patriotică. Cum caracterele literaturii din Moldova sunt de găsit și în cea din Transilvania, concluzia e că în aceste regiuni, diferite ca evoluție istorică, sunt mai numeroși scriitorii specifici decât în Muntenia, unde proza mai veche e reprezentată „prin romanele nule
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
1848 primește rangul de spătar, fiind și membru al Divanului Apelativ. Tot în această vreme i se acordă rangul de postelnic. Spirit agitat și revendicativ, își manifestă însă de câteva ori nemulțumirea. La 1846, amestecat în mișcarea subversivă a Asociației Patriotice, este arestat. Împărtășea, pe atunci, idealurile camarazilor de generație și, de altfel, a luat parte la revoluția de la 1848. De pe acum și mai ales de prin 1856, cu I. se petrece o neașteptată metamorfoză. El devine un „stegar” al partidei
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
A mai folosit semnătura Nicolai Iestrate, a recurs la inițiale sau, cum s-a întâmplat cu prozele din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la una sau două cruciulițe; un pseudonim, curios improvizat, este Narrateur Identique. Nota socială și aceea patriotică domină lirica lui I., însuflețit de imaginea trecutelor vremi de mărire și întristat în fața decadenței prezentului. A scris și fabule, dar mai izbutite sunt satirele (din ciclurile „scene din iad” și „scene din lume”), în care viziunea alegorică și cu
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
de la limba și de la proveniența comună și care a precedat națiunea, nefiind identic cu ea. Până în secolul XVIII, opina istoricul, oamenii se raportau la cadrul religios, statal, social, apartenența etnică nefiind una relevantă. Omului medieval îi era total străin sentimentul patriotic, o construcție artificială fabricată de propaganda nobiliară din secolul XIII. Cercetătorul însuși n-a renunțat la termenul de națiune medievală, însă l-a utilizat în exclusivitate din rațiuni tehnice, ca instrument. Istoricul polonez B. Zientara a răspuns colegului său din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
patrie, pater patrie, unde cuvântul patrie purta semnificație mai largă decât loc de origine și loc de trai. În perioada principatelor independente (secolele XII și XIII), Polonia a continuat să existe ca noțiune geografică și au putut fi remarcate dispoziții patriotice la Cracovia. În urma colonizării estice germane pământurile poloneze au fost cuprinse de frământări naționale asemănătoare celor din Boemia. De intensitate mai redusă decât în țara vecină, confruntarea n-a angajat masiv orașele, care se vor poloniza doar către secolul XVI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
adus o schimbare profundă în viața religioasă a Bisericii, deoarece Stalin a considerat că era de dorit să facă unele concesii creștinilor. Astfel, pe 4 septembrie 1943, Stalin, după ce în ziua invaziei germane (22 iunie 1941) patriarhul adresase un mesaj patriotic poporului rus, i-a primit în audiență pe Serghei, Alexei al Leningradului și Nicolae al Kievului, autorizând organizarea alegerilor patriarhale. Acest lucru a condus la o renaștere a vieții spirituale și teologice, fenomen care a continuat în toată perioada 1945-1953
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În Bulgaria, exarhul Ștefan și câțiva dintre ierarhii Bisericii ortodoxe au protestat în mod indirect împotriva regimului comunist care a separat Biserica de Stat, ignorând circulara venită de la Ministerul Cultelor care le cerea tuturor preoților să se înscrie în Frontul patriotic, o organizație politică procomunistă. În luna septembrie a aceluiași an, 1948, exarhul Ștafan a fost obligat să demisioneze, iar Sfântul Sinod a aprobat cererea venită din partea Ministerului Cultelor. O altă lovitură dată de guvernul comunist Bisericii a fost adoptarea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
parte până în 1938, văzându-și blocate perspectivele de a ajunge în conducere, s-a desprins din el, formând Partidul Socialist-Țărănesc. Acesta a participat, împreună cu Partidul Comunist din România, Partidul SocialDemocrat și Frontul plugarilor, la 6 septembrie 1944, la constituirea Grupului Patriotic Antihitlerist, care avea, între altele, scopul aplicării programului Blocului Național Democrat 120. În aceeași lună, el s-a raliat la platforma de program a Partidului Comunist din România, susținând-o fără rezerve 121. Partidul condus de Mihail Ralea nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cunoaștere ar putea conduce la depășirea poziției de „rezervă“ și de „ezitare“. „Veți pricepe numai atuncea câtă iubire trebuie să revărsați asupra Basarabiei. Numai de ați avea-o! Căci lumea românească e cam prea deprinsă a se îndestula în «chestiile patriotice» cu gesturi indignate, cu iubirea trâmbițată de neam, cu ura cotropitorilor și mila, anunțată zgomotos, pentru țările române subjugate, despre care cunoaște numai câte ceva din «geografia și istoria lor» și nimica din actualitate, afară de basme și vechituri. Acestei necunoștințe complete
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acuza, la rându-i, de un fals patriotism: „Am scris aceste rânduri ca să rămână scrise aici și istoricii viitorului să știe că s-au ridicat cu deznădejde, răsunătoare în pustiu, și alte glasuri, de «trădători» și de «vânduți» în mijlocul rumoarei «patriotice» asurzitoare de astăzi“72. Dincolo de expresiile prea dure utilizate, de pretențiile exclusiviste în slujirea interesului național ale fiecărui curent de opinie, se avea în vedere realizarea aceluiași obiectiv fundamental. Existența acestor orientări, diferite pe termen scurt, s-a dovedit extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creștine ortodoxe, în care s-a născut și a crezut neamul nostru românesc”, revista se implică în apărarea românilor de pretutindeni, adoptând o atitudine obiectivă și nepărtinitoare. Pentru atingerea țelurilor se apelează din plin la mijloacele artei. Sunt reproduse texte patriotice (îndeosebi versuri) din clasici (V. Alecsandri, D. Bolintineanu, G. Sion, M. Eminescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, St. O. Iosif, O. Goga, Nichifor Crainic, N. Iorga), precum și alte creații din opera unor mari poeți români (Lucian Blaga, Tudor Arghezi, V. Voiculescu
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică Benciu, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Vasile Posteucă, Nicolae Novac, Eugen Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu, Nicolae Beldean, Florica Bațu, Helen de Silaghi ș.a.). Acestea sunt dispuse în compartimentele Poezii religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de dor pentru patria străbună, Poezii cu dor de acasă, Poezii cu iubire de natură, Poezii nostalgice, versurile fiind uneori prefațate de arhimandritul D. Felix. Foarte rar
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează despre comunicările susținute la Academia Română de Duiliu Zamfirescu și N. Iorga, intitulate Sufletul războaielor și Imperialismul austriac și cel rus
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]