5,114 matches
-
cel care nu are știința fiecărui lucru în parte, nici pentru cel care nu-și va fi dat o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște vreunul vrednic, să-l aducă în rândul paznicilor. Acest principiu voia să arate că și ceilalți cetățeni, fiecare în altă parte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște vreunul vrednic, să-l aducă în rândul paznicilor. Acest principiu voia să arate că și ceilalți cetățeni, fiecare în altă parte, să facă un singur lucru și numai unul, acela pentru care sunt dăruiți de fire, pentru ca, fiecare făcându-și treaba proprie, să fie unul singur și nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și numai unul, acela pentru care sunt dăruiți de fire, pentru ca, fiecare făcându-și treaba proprie, să fie unul singur și nu mai mulți, și astfel întreaga cetate să crească, ca una singură și nu ca mai multe. 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) (Socrate și Adeimantos) Dar oare nu știi că începutul oricărui lucru este cel mai important, cu atât mai mult cu cât ai de-a face cu o ființă tânără și fragedă? Căci atunci mai mult ca oricând
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
număr de oameni cât mai mic, care ar fi jertfit nu un porc, ci o victimă mare și puțin la îndemână, în așa fel încât să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fel încât să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească cu nimic altceva care nu duce spre acest scop, ei n-ar trebui să facă nimic altceva și deci nici să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cred că tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici să facă pe smintiții, în vorbe sau fapte. Smintiții și oamenii ticăloși, bărbați sau femei, trebuie desigur cunoscuți, dar ei nu trebuie înfățișați pe scenă și nici imitați. 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) (Socrate) Dar oare numai poeților trebuie să le prescriem și să-i facem să arate în operele lor imaginea caracterului bun, sau altminteri să nu creeze pe la noi? Ori așa ceva trebuie cerut
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-i oprim să arate caracterul urât, nesăbuit și meschin și în imagini de animale, și în clădiri sau în vreo altă lucrare, ori altminteri să nu poată și să nu fie lăsați să lucreze pe la noi? Aceasta, pentru ca nu cumva paznicii, fiind crescuți cu ajutorul imaginilor în urâciune, culegând și păscând, ca într-o pășune rea, în fiecare zi, câte puțin din întregul ei, să primească pe nesimțite un mare rău în sufletele lor. 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
noi? Aceasta, pentru ca nu cumva paznicii, fiind crescuți cu ajutorul imaginilor în urâciune, culegând și păscând, ca într-o pășune rea, în fiecare zi, câte puțin din întregul ei, să primească pe nesimțite un mare rău în sufletele lor. 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) (Socrate) Pe scurt, cei care au grijă de cetate trebuie să aibă în vedere ca un lucru anume să nu nimicească pe ascuns, ci, mai mult decât orice, ei să vegheze asupra lui: să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de introducerea unui nou fel de artă a Muzelor, aceasta fiind întru totul plină de primejdii. Fiindcă nicăieri nu se schimbă canoanele muzicale, fără schimbarea legilor politice celor mai însemnate, după cum afirmă și Damon, iar eu cred aceasta. 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) (Socrate și Glaucon) Așadar, Glaucon, - am spus - când întâlnești lăudători ai lui Homer, care pretind că acest poet a educat Grecia și că el este vrednic de luat în seamă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în nici un chip miloși, ci, dându-i ceea ce merită firea sa, să-1 trimită printre agricultori sau meșteșugari. Iar dacă, în schimb, printre aceștia s-ar naște vreun copil având în el aur sau argint, să-l cinstească, urcându-l printre paznici, ori printre ajutoare. Aceasta deoarece ar exista o profeție, cum că cetatea va fi nimicită atunci când vor fi paznici de fier sau când omul de aramă va sta să păzească”. Ei, ai vreun mijloc ca să-i facem să creadă acest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în schimb, printre aceștia s-ar naște vreun copil având în el aur sau argint, să-l cinstească, urcându-l printre paznici, ori printre ajutoare. Aceasta deoarece ar exista o profeție, cum că cetatea va fi nimicită atunci când vor fi paznici de fier sau când omul de aramă va sta să păzească”. Ei, ai vreun mijloc ca să-i facem să creadă acest mit? Ca ei înșiși să-l creadă - în nici un chip nu-i cu putință. Dar s-ar putea să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
așa ar fi bine - am zis eu - pentru ca ei să aibă mai multă grijă de cetate, cât și unii de alții. Înțeleg cam ce vrei să zici: povestea aceasta va avea o înrâurire, dacă o va impune tradiția. 18. Comunismul paznicilor - dispariția proprietății private (Republica, 416d-417b) (Socrate) Examinează deci - am zis - dacă cei ce urmează să fie paznici buni e bine să trăiască și să locuiască în felul următor: mai întâi nici unul să nu posede avere proprie, afară de strictul necesar. Apoi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și unii de alții. Înțeleg cam ce vrei să zici: povestea aceasta va avea o înrâurire, dacă o va impune tradiția. 18. Comunismul paznicilor - dispariția proprietății private (Republica, 416d-417b) (Socrate) Examinează deci - am zis - dacă cei ce urmează să fie paznici buni e bine să trăiască și să locuiască în felul următor: mai întâi nici unul să nu posede avere proprie, afară de strictul necesar. Apoi nimeni să nu aibă vreo încăpere sau vreo cămară în care să nu poată intra cel care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
întreaga viață. Ei se vor teme mai mult și mai degrabă de cei din interior decât de dușmanii de afară, năpustindu-se în goană spre pierzanie - ei și restul cetății. Iată de ce, să spunem că așa trebuie să fie înzestrați paznicii în privința locuinței și a celorlalte și că asemenea norme trebuie să legiuim. 19. Educația comună și ocupațiile comune ale femeilor și bărbaților (Republica, 455d-457b) (Socrate și Glaucon) Nu există, prietene, - am zis - nici o îndeletnicire privitoare la ocârmuirea statului, proprie femeii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au o fire asemănătoare cu cea a lor. Întru totul! Dar nu trebuie încredințate acelorași naturi aceleași ocupații? Ba da. Tot învârtindu-ne, ajungem de unde am plecat și cădem de acord că nu este împotriva naturii să dăm soțiilor de paznici arta Muzelor și gimnastica. Absolut. Nu dăm deci legiuiri imposibile și asemănătoare unor vise deșarte, de vreme ce stabilim o lege conformă cu natura. Dimpotrivă, legile de astăzi, care ocolesc această legiuire, ocolesc, pare-se, natura. Așa se pare. Însă nu cercetăm
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ce părere ai despre următorul lucru? Care anume? Dacă putem admite faptul că un bărbat este mai bun - altul mai rău. Sau îi socotești pe toți la fel? Deloc - zise. Oare crezi că în cetatea pe care am durat-o, paznicii îi reprezintă pe bărbații cei mai buni, oameni care au avut parte de educația pe care am văzut-o, sau cizmarii, educați cu ajutorul cizmăriei? Întrebi ceva de tot hazul! Pricep - am spus. Nu aceștia - paznicii - sunt cei mai buni dintre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe care am durat-o, paznicii îi reprezintă pe bărbații cei mai buni, oameni care au avut parte de educația pe care am văzut-o, sau cizmarii, educați cu ajutorul cizmăriei? Întrebi ceva de tot hazul! Pricep - am spus. Nu aceștia - paznicii - sunt cei mai buni dintre ceilalți cetățeni? Cu mult cei mai buni! Dar oare nu tocmai aceste femei-paznic vor fi cele mai bune dintre celelalte femei? Așa e, întru totul. Există dar ceva mai bun pentru cetate decât ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nu există. Or arta Muzelor și gimnastica, așa cum am văzut, produc, prin prezența lor, acest rezultat. Cum de nu! Am stabilit, deci, nu doar o legiuire posibilă în cetate, ci și una bună! Așa e. Să se dezbrace, așadar, femeile paznicilor, de vreme ce ele vor îmbrăca virtutea în locul veșmintelor, și să ia parte la război și la restul pazei cetății și nu altminterea să facă. Să li se încredințeze femeilor sarcini mai ușoare decât cele ale bărbaților, privitoare la acele îndatoriri, din pricina
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fructul unei științe ridicole, nu știe, pe cât se pare, de ce râde și ce face. Căci e bună vorba și bună va fi ea, / când va fi fost rostită/, cum că frumos e folositorul - urât e vătămătorul. 20. Relațiile sexuale între paznici; familia, copiii a) Respingerea homosexualității (Republica, 403b-403c) (Socrate) Se pare, deci, că vei orândui astfel lucrurile în cetatea pe care o durăm: ca îndrăgostitul, dacă vrea să ne asculte, să-l sărute pe iubit, să stea laolaltă cu el și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cu femeile cele mai rele. Copiii primelor cupluri trebuie crescuți, ceilalți - nu, dacă este vorba ca turma să fie cât se poate de valoroasă. Toate acestea însă trebuie să se facă în ascuns față de toți, în afara conducătorilor înșiși, pentru ca turma paznicilor să fie cât se poate de neînvrăjbită. E drept. Trebuie legiuite serbări, în timpul cărora îi vom uni pe mirese și pe miri, trebuie orânduite jertfe și trebuie compuse, de către poeții noștri, imnuri potrivite cu nunțile acestea. Iar numărul căsătoriilor îl
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
izolat, într-o anumită parte a cetății. Pe cei ieșiți din părinți nevrednici, sau din părinți vrednici, dar născuți cu defecte, îi vor ascunde, cum se și cade, într-un loc tainic și neștiut. Da, dacă e vorba ca neamul paznicilor să rămână curat - zise. Acești magistrați se vor îngriji și de hrană, aducând mamele la creșă când alăptează, făcând tot ce e cu putință pentru ca nici una să nu-și cunoască copilul propriu. Vor aduce și alte femei ce au lapte
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mamele nu sunt de ajuns. Se vor îngriji de toate acestea, pentru ca copiii să sugă cât timp trebuie, iar veghea și celelalte osteneli le vor lăsa în seama dădacelor și a doicilor. Ușor le mai e cu copiii femeilor de paznici! - zise el. E și normal - am spus eu. Să parcurgem însă punctul următor pe care l-am stabilit. Am afirmat că e necesar ca copiii să se nască din părinți maturi. Adevărat. Oare nu ți se pare că douăzeci de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
așa. Cum se știe bine, întregul dialog Republica este întemeiat pe o analogie de bază între sufletul individual și structura politică (politeia) a Cetății. Analogia ține de numărul și funcția părților sufletului (părțile rațională, pasională, apetitivă), respectiv ale Cetății (filosofii-regi, paznicii, agricultorii), de relațiile dintre ele în cazul „normal” - raționalul, respectiv filozofii trebuie să conducă -, de virtuțile care sunt identice în cazul individual și cel colectiv (dreptatea, cumpătarea, curajul, înțelepciunea), cât și, în final, de stadiile similare ale alterării și decăderii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a educației poetico-literare pentru tineri, educarea prin arta Muzelor și gimnastică deopotrivă a băieților și a fetelor, sarcinile războinice și de conducere distribuite în mod egal între sexe, regulile eugenice, desființarea proprietății private, desființarea familiei și transformarea întregii comunități a paznicilor într-o mare familie unde copiii nu-și cunosc părinții naturali și nici aceștia din urmă - copiii naturali - toate acestea erau propuneri cu adevărat revoluționare. Socrate fusese condamnat la moarte pentru cu mult mai puțin și, chiar dacă secolul al IV
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]