4,633 matches
-
dusă la Chicago nu a reușit să revoluționeze învățământul, în ciuda unui nivel de participare inițial ridicat (Bryk, Rollow, 1992, apud. McGinn, 1997a48). Această reformă a instituit comisii locale școlare cu putere de decizie în numirea directorilor și a dat pedagogilor mai multă autonomie în curriculum, dar s-a constatat că participarea părinților și pedagogilor la procesul deciziilor a fost variabil de la o școală la alta, programul și pedagogia nu s-au schimbat iar rezultatele elevilor nu au cunoscut ameliorări semnificative
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
inițial ridicat (Bryk, Rollow, 1992, apud. McGinn, 1997a48). Această reformă a instituit comisii locale școlare cu putere de decizie în numirea directorilor și a dat pedagogilor mai multă autonomie în curriculum, dar s-a constatat că participarea părinților și pedagogilor la procesul deciziilor a fost variabil de la o școală la alta, programul și pedagogia nu s-au schimbat iar rezultatele elevilor nu au cunoscut ameliorări semnificative. În schimb, lucrurile iau o altă turnură atunci când actorii locali au o percepție clară
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
că ea nu se traduce automat schimbări semnificative în alte domenii decât acelea ale autorității la care aceasta este supusă. Cele mai bune performanțe urmate de o ameliorare sensibilă a rezultatelor școlare sunt înregistrate în școlile și sistemele în care pedagogii, reprezentanții părinților și ai comunității locale participă împreună la procesul de decizie. Relația dialectică ce se stabilește între cele două grupuri permite elaborarea unor noi soluții și mobilizarea energiilor și resurselor necesare pentru a pune în practică aceste soluții. Experiența
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru a întâmpina nevoile multiple ale tinerilor și familiilor acestora, și dacă diferitele grupuri ale comunității văd avantaje pentru ei și pentru școli, atunci de ce este atât de greu de realizat această colaborare? Pe de altă parte, o serie de pedagogi și sociologi s-au întrebat dacă poate avea această colaborare impact negativ. Gold (1985, apud. Cotton, K., 19968), identifică următoarele categorii de bariere în comunicarea dintre medii * Autonomia organizațiilor colaborarea implică o mare provocare pentru mediul organizațional, construit în
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
revitalizarea comunității, statul neavând decât o funcție reglatoare. 17 Nu există un set universal de indicatori ai sistemului educațional, ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării sistemului și cei ai dezvoltării personale (cf. L. Vlăsceanu). 18 Principiul subsidiarității a atins o relevanță deosebită în dezbaterile organizate la nivelul Uniunii Europene alături de principiul proporționalității care prevede că între cele patru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele dumnezeiești, și după aceea să stea copilul sub el ca sub un părinte duhovnicesc și naș al sfintei mântuiri. Deci, ierarhul îi cere acestuia, care mărturisește să crească (să înalțe) copilul în viețuirea sfântă, să rostească
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
și simbolic, "crește cu televizorul", care s-a instalat ca membru central al familiei, furnizor de modele culturale și stiluri de viață, mai puternic decât școala, familia și cultura cărții. Televiziunea preia, ca principal “mediator cultural”, rolul de sfătuitor și pedagog național și de sursă a reperelor existențiale înscrise în ceea ce specialiștii denumesc "teleprezența", "telerealitatea", "starsistem". Televiziunea, devenită atotputernică în zilele noastre, a ajuns să fie un incubator și o pepinieră a unei noi linii în evoluția speciei umane: "video copiii
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
ale epocii moderne. A apărut astfel didactica știința de a-i învăța pe alții - ramură a pedagogiei constituită ca teorie generală a procesului de învățământ. Termenul “didactică” a fost introdus în secolul al XVII-lea de Jan Amos Komenski (Comeniusă pedagog ceh, renumit în epocă și cunoscut mai ales prin lucrarea “Didactica Magna”. Didactica studiază procesul de învățământ prin prisma relației predării lui, în concordanță cu idealul educațional și cu sarcinile sociale ale epocii. Didacticile speciale, sau metodicile de predare a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
didactice vor fi prezentate mai departe; mijloacele de învățământ se consideră aici in sens mai larg, incluzând pe lângă dotarea laboratorului și celelalte resurse materiale necesare desfășurării procesului de învățământ din școală, inclusiv timpul didactic și organizarea orară a acestuia. Unii pedagogi iau în considerare și alte condiții externe ale învățării, printre care factorii psihosociali, grupul și colectivul școlar, relațiile profesor-elevi și elevi-elevi, mediul familial, etc. Condițiile interne ale învățării sunt: condițiile psihologice; timpurile de învățare școlară. Timpurile de învățare școlară constituie
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
să facă un efort mai mare ca la motivația intrinsecă, pentru a învinge nu numai dificultățile obiective de asimilare a cunoștințelor, ci și neplăcerile activității în sine, de unde și performanțele mai reduse ale motivației extrinseci. Prin eforturi bine conduse ale pedagogilor și părinților, ca și prin obținerea pe parcurs a satisfacțiilor, este posibilă transformarea motivației extrinseci în motivare intrinsecă. Se constată că atracția spre o disciplină școlară sau alta, ca și spre o profesie sau alta, sunt doar permise pentru formarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
referitoare la proprietățile realității. Concepția expusă conduce la anumite metode utile de instruire, observația și experimentul, modelarea și alcătuirea de machete, descoperire, compuneri, referate, analiza și evaluarea rezultatelor. Importanța modului de învățare prezentat constă în faptul că el conduce pe pedagogi la înțelegerea importanței activităților proprii a elevului, a necesității legării instruirii de nevoile și trebuințele elevilor. Dintr-un obiect pasiv de influențare, elevul devine un subiect activ al unei activități, dirijate de sentimentele și interesele sale; acest tip de învățare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
din liceele băimărene, în fiecare clasă existând, susține ofițerul, cel puțin un informator care "lucra" în rețele conduse de profesori. "La un liceu aveam câte 2-3 profesori, regula era cam ăștia de științe sociale, istorie, filozofie, psihologie, socialism științific, plus pedagogii, maiștrii. Ăștia toți erau în rețea." Lucrurile acestea se cam bănuiau în epocă dar, când intram într-o clasă a unui liceu, căutam să-mi reprim aceste gânduri, considerând că, dacă aș sta să-mi suspectez propriii elevi, mi-ar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
apărând drept purtătoarele unei prețioase moșteniri comuniste, Omul Sănătos. Ceaușescu condamnase extrem de vehement decadența occidentală, acuzându-i în 1971, și în repetate rânduri după aceea, pe intelectualii paraziți, permeabili la influențele străine, de a nu-și fi îndeplinit rolul de pedagogi și de a fi propagat valorile negative. Un amestec de lume rurală, o lume închisă în ea însăși: lucrurile interzise, cenzura și secretomania asupra realității criminalității, a devierilor ofereau un contrast puternic față de revărsarea bruscă a libertăților și toleranțelor de după
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sale și prin ele două noțiuni noi în spectroscopie (stare staționară și tranziție cuantică), ceea ce va permite calculul frecvenței radiațiilor emise sau absorbite, cunoscându-se energiile stărilor staționare inițială și finală. Profesor extrem de respectat, dar nu neapărat un foarte bun pedagog, Kirchhoff a suferit un accident în urma căruia s-a văzut nevoit să opteze pentru cârje sau un scaun cu rotile. Se pare că acest lucru nu ia afectat nici simțul umorului, nici puterea de muncă; el a continuat să experimenteze
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
viu interes. Dacă aș fi putut să-i ofer un sfat, l-aș fi îndemnat să coalizeze restul statelor împotriva Al Qaedei, să mulțumească guvernelor care l-au ajutat să identifice suspecții de terorism și să ceară clericilor, savanților și pedagogilor să confirme faptul că nimic nu poate justifica terorismul. Președintele a preferat în schimb să solicite sprijin pentru a lupta împotriva lui Saddam Hussein. În acea toamnă, când Bush a discutat despre Al Qaeda, nu a descris această provocare ca
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
prezentare a conceptelor în această logică și în această dorință zilnică de cunoaștere de sine și a celorlalți, în cooperare și odată cu membrii unei societăți. Această gîndire practică nu poate fi ștearsă dintr-o singură mișcare, așa cum fac unii directori, pedagogi, savanți sau întreprinzători, și înlocuită cu un discurs tehnocratic prezentat drept un spațiu de adevăruri și certitudini legate de aproapele nostru. Dimpotrivă, trebuie să plecăm de la ideea că anumite reprezentări sociale sînt doar parțial active chiar în cazul experților și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
acest lucru să se fi întîmplat: de fapt, toți copiii din clasă obțin un scor normal la aceste teste. Învățătorii sînt lăsați să creadă că acest gen de măsură permite o predicție a reușitei școlare. Reprezentarea implantată în spiritul acestor pedagogi va acționa astfel asupra practicii lor și le va mări atenția acordată acelor 20% din clasă, aleși și evaluați pozitiv, cu totul întîmplător, de fapt, din eșantionul de observație. După o perioadă de timp, destul de lungă (patru, opt și douăzeci
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
omul are nevoie de gimnastică, deoarece prin aceasta se poate realiza o educație unitară în plan intelectual, moral, estetic și fizic. Concepția idealului armonic a fost susținută și de Aristotel (384-322 î.e.n.), cel mai mare gânditor al antichității, savant, filosof, pedagog. El includea în educația tineretului gimnastica, gramatica, muzica și desenul, afirmând următoarele: „corpul trebuie format înaintea spiritului și deprinderile înaintea rațiunii.” Grecii și-au format o concepție asupra exercițiilor fizice, creând o terminologie proprie, precum și termenul de gimnastică care provine
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
gimnastica” (1596), prima culegere de exerciții fizice și a lucrării „Trei dialoguri despre exercițiul săriturilor și voltijelor în aer” (1599) a lui Arcangelo Tuccara. I.3 GIMNASTICA ÎN EPOCA MODERNĂ Un rol important pentru această perioadă l-au avut renumiții pedagogi: J.J.Rousseau și Johann Heinrich Pestalozzi. Ei au reușit să așeze educația fizică la loc de frunte în educația copiilor și tinerilor. Pestalozzi a elaborat un sistem de exerciții de gimnastică pornind de la structura aparatului locomotor, vârsta și jocul copiilor
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
treptat prin fața ochilor. Creația artistică explicativă înlesnește desfășurarea planului de expunere a lecției pe tablă, pe care l poate chiar uneori înlocui. În practică relația educației plastice cu celelalte discipline se concretizează în măsura necesităților și problemelor pe care un pedagog bun le concretizează și le dezvoltă. Corelația oferă un câmp larg pentru experiențe, are nevoie de multe procedee care se contopesc de obicei cu observația și intuirea întrucât compoziția plastică este un mijloc excelent pentru realizarea intuiției. În cazul limbii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Odată ușa închisă și rămași singuri, ne-a apucat pe toți deodată o sminteală, am răcnit literalmente de entuziasm și am început să ne încăieram azvârlind unii în capetele altora cu ce ne venea în mână, manuale, caiete... A intrat pedagogul, care ne-a întrebat foarte nedumerit din ușă ce era cu noi, înnebunisem? Câteva luni mai târziu, micul nostru profesor deodată a lipsit. Și atunci am aflat cu tristețe că a fost chemat în concentrare. Nu s-a mai întors
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
are o răspundere, să și-o asume. Nu pentru persoana care îi stă în față, dezagreabilă, pe care poate s-o arunce pe ușă afară dacă dă cel mai mic semn că viciul, tentația murdară a vieții l-a marcat (pedagogul experimentat știe că în asemenea cazuri truda e zadarnică și că el nu s-a născut să îndrepte ceea ce e iremediabil pierdut de la natură; fie asta pentru idealiștii care recuperează unul în viață și acela îndoielnic, în loc să-și îndrepte efortul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
verde și aspira și la o diagonală și la un pistol; poate că le-ar fi avut, dacă lucrurile nu s-ar fi precipitat...). Aveam un alt coleg de o blândețe și o candoare deosebite. Pe el îl recrutase primul pedagogul, legionar neștiut până în 6 septembrie, după cum declarau cei din cursul superior. Profesorii se fereau de el, toți, nu era, printre ei, nici măcar un simpatizant al "mișcării". În anii trecuți "mișcarea" pătrunsese totuși în școli, însă Carol al Il-lea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
șef urmase o tăcere. Avea hârtii în față, termină ceva de citit, apoi răspunse la un apel al unuia din telefoanele care sună pe biroul său. - Cine e acolo la voi șeful "Frățiilor de cruce" pe școală? Îi spusei numele pedagogului care le organizase, strîmbîndu-mă cu un dispreț neascuns, ghidat de instinct, pentru a nu intra în detalii despre "Frățiile de cruce", detalii pe care nu le cunoșteam și pentru a-l intriga și abate discuția spre idei și nu spre
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spre fapte din școală. - Ce, zise, nu se poartă bine cu voi? - Nu știe să răspundă la întrebări, zisei, nu se poate fără întrebări... - Da? zise. Ce fel de întrebări? Întrebări aveam multe, pe care nu i le pusesem niciodată pedagogului verde, dar mă prefăcui frământat. Mi-am frământat chiar mâinile pe genunchi și am tăcut posomorât. -Ei, ia zi-i! - Să presupunem, am spus eu atunci, că în țara noastră n-ar fi fost nici un picior de evreu. S-ar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]