8,364 matches
-
simulării devine și un excepțional exercițiu de modelare a gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul de cooperare, participarea efectivă și totală la joc, angajează atât elevii timizi cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gândirii și a imaginației, ascute spiritul de observație, dezvoltă ingeniozitatea și inventivitatea, cultivă spiritul de investigație, de prevedere și de perseverență În acțiune. Jocurile instructive stimulează facultățile creatoare, motiv pentru care pedagogia ludens se Încadrează și se subordonează Întru totul pedagogiei creativității. Metoda jocurilor valorifică avantajele dinamicii de grup. Interdependențele și spiritul de cooperare, participarea efectivă și totală la joc, angajează atât elevii timizi cât și pe cei mai slabi, stimulează curentul de influențe reciproce, ceea ce duce la creșterea gradului de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de operații Într-o ordine dată, În vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip (Dicționar de neologisme, Editura Științifică, 1966); - prescripție univocă a unui procedeu (succesiune de operații, momente) pentru rezolvarea unui anumit tip de probleme (sarcini, situații) (Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, 1979); - o prescripție exactă a Îndeplinirii Într-o anumită ordine, a unui sistem de operații, pentru rezolvarea tuturor problemelor de un tip dat (Z. Rovenschi); - Înlănțuire de operații prezentate Într-o ordine determinată, care permite rezolvarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care duc pe calea cea mai scurtă la rezolvarea sarcinilor didactice” (1979, p. 75). Este normal, prin urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Landa, L.N. (1977), „Procedeu - metodă - algoritm (analiza conceptelor)”, În Probleme de tehnologie didactică (coord. E. Noveanu), București, Editura Didactică și Pedagogică. Lariccia, G., Gherardini, R. (1977), „Algoritmi și instruirea programată”, În Probleme de tehnologie didactică (coord. E. Noveanu), Caiete de pedagogie modernă, nr. 6, București, Editura Didactică și Pedagogică. Lenzi, Mario, „L’uso del documento storica” (1971), În Scuola e Didattica, nr. 7, Brescia. Leroy, Gilbert (1974), Dialogul În educație (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Logofătu, B. (2005), Universitatea virtuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
L’uso del documento storica” (1971), În Scuola e Didattica, nr. 7, Brescia. Leroy, Gilbert (1974), Dialogul În educație (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Logofătu, B. (2005), Universitatea virtuală - dimensiunea tehnologică, București, Editura Universității din București. Macavei, E. (2001), Pedagogie - Teoria educației, București, Editura Aramis. MacKenzie, N.M., Michael, E., Jones, H.C. (1975), Arta de a preda și arta de a Învăța (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Manolescu, M. (2003), Activitatea evaluativă Între cogniție și metacogniție, București, Editura Meteor Press
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
éducation, Paris, PUF. Mialaret, G. (1981), Lexique. Education, Paris, PUF. Miclea, M. (1994), Psihologia cognitivă, Cluj-Napoca, Editura Sincron. Mihail, R. (1999), Evaluarea lecturii - o perspectivă educațională, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Mucchielli, R. (1962), Metode active În pedagogia adulților (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Mucchielli, R. (1998), L’enseignement par l’ordinateur, Paris, PUF. Neacșu, I. (1999), Instruire și Învățare. Teorii, modele, strategii, ed. a II-a, București, Editura Didactică și Pedagogică. Neacșu, Ioan (1990), Metode și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Editura Polirom. Pare, A., Pelletier, L. (1972), „Pour une école centrée sur le développement de l’enfant”, În Éducation et développement, nr. 77, Paris. Păun, E. (1986), Sociopedagogia școlară, București, Editura Didactică și Pedagogică. Păun, E., Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Iași, Editura Polirom. Pelgrum, W.J. (1992), „Cercetarea internațională despre utilizarea calculatoarelor”, În Perspective, nr. 3. Perette, Marcello (coord.) (1974), Questioni di metodologia e didattica, Brescia, Editura la Scuola. Peretti, A. de (1996), Educația În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nr. 3. Perette, Marcello (coord.) (1974), Questioni di metodologia e didattica, Brescia, Editura la Scuola. Peretti, A. de (1996), Educația În schimbare (trad.), Iași, Editura Spiru Haret. Piaget, J. (1992), Réussir et comprendre, Paris, PUF. Piaget, J. (1972), Psihologie și pedagogie (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Planchard, E. (1992), Pedagogie școlară contemporană (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Polya, G. (1971), Descoperirea În matematică. Euristica rezolvării problemelor (trad.), București, Editura Științifică. Popescu, V.C. (1973), Știința conducerii Învățământului, București, Editura Didactică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
didattica, Brescia, Editura la Scuola. Peretti, A. de (1996), Educația În schimbare (trad.), Iași, Editura Spiru Haret. Piaget, J. (1992), Réussir et comprendre, Paris, PUF. Piaget, J. (1972), Psihologie și pedagogie (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Planchard, E. (1992), Pedagogie școlară contemporană (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Polya, G. (1971), Descoperirea În matematică. Euristica rezolvării problemelor (trad.), București, Editura Științifică. Popescu, V.C. (1973), Știința conducerii Învățământului, București, Editura Didactică și Pedagogică. Potolea, Dan (1989), „Profesorul și strategiile conducerii Învățării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Pedagogică. Potolea, Dan (1989), „Profesorul și strategiile conducerii Învățării”, În Structuri, strategii și performanțe În Învățământ (coord. Jinga, J., Vlăsceanu, L.), București, Editura Academiei. Potolea, Dan (1975), „Incidențe ale comportamentului de predare cu performanțele Învățării elevilor”, În Revista de pedagogie, nr. 11. Probah, N.S. (1990), There is no Best Method Why?, vol. 24, nr. 2, TESAL Quarterly. Radu, Ion, Ionescu, Miron (1987), Experiență didactică și creativitate, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Raynal, Fr., Riunier, Al. (1997), Pédagogie: dictionnaire de concepts clés, Paris
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
La pédagogie par la découvert, Paris, Editura ESF. Skinner, B.F., Cornell, W. (1974), Pensare ed apprendre. Metodica dell insegnamento, Roma, Armando Armando. Stanciu, I.Gh. (1995), Școala și doctrinele pedagogice În secolul XX, București, Editura Didactică și Pedagogică. Șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, București, Editura Didactică și Pedagogică. Toffler, Alvin (1995), Puterea În mișcare, (trad.) București, Editura Antet. Toma, Steliana (1994), Profesorul - factorul de decizie, București, Editura Tehnică. Ursea, L., Neacșu, I. (2003), Ghid metodologic al profesorului - Chimie organică, București, Editura Humanitas
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Toma, Steliana (1994), Profesorul - factorul de decizie, București, Editura Tehnică. Ursea, L., Neacșu, I. (2003), Ghid metodologic al profesorului - Chimie organică, București, Editura Humanitas. Văideanu, G. (1985), Educația la frontiera dintre milenii, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Voiculescu, El. (2001), Pedagogie preșcolară, București, Editura Aramis. Well-Barais, A. (coord.) (1993), L’homme cognitif, Paris, PUF. Wesley, E.B., Cartwright, W.H. (1973), „Importance of Method and Nature of Method”, În Instructional Planning in the Secondary School, New York, editat de către Anne Richardson Gaykes. Wittrock
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ositua printre fenomenele primordiale ale naturii, socotind că ea marchează nu numai indivizi ci și grupuri sociale sau chiar popoare întregi. Fenomenele coloristice constituie de multă vreme obiective foarte însemnate de cercetare pentru numeroase discipline științifice: fizica, chimia, fiziologia, etnografia, pedagogia, etc. Toate studiile făcute de-a lungul anilor, începând cu Newton și Goethe nu au reușit să fundamenteze un ansamblu finit care să constituie "Știința generală a culorii'. Însemnătatea culorii este dovedită și prin preponderentă și în ansamblul percepțiilor vizuale
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culorilor. Referitor la culoare, Pierre Francastel spunea: "Așa cum betonul este materialul de bază al arhitecturii și culoarea este punctul de plecare al picturii moderne ... ea devine o putere fiziologică, capabilă să acționeze salutar în cele mai diferite domenii: de la medicină , pedagogie, până la educația estetică a oamenilor." Deci, pot spune că percepția culorilor este o limbă universală, accesibilă tuturor, o limbă vizuală, de aceea devine important de studiat și efectaul psihologic al culorii. Din studii, teste, cercetări nenumărate, se pot marca sumar
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
la formarea personalității lor. Ele contribuie la dezvoltarea gândirii și imaginației elevilor, la formarea sentimentelor superioare, la obișnuirea elevilor cu munca organizată și cu disciplina, le cultivă progresiv aptitudinile și talentele, îi ajută să-și însușească tehnica 1)TÂRCOVNICU VICTOR Pedagogie generală, Ed. Facla 1975, pag. 261 muncii independente, cerințele didactice ale unei lecții. Valoarea unei lecții, ca a oricărei activități, se apreciază în funcție de randament. Lecția are randamentul maxim atunci când toți elevii din clasă au obținut maximum de rezultate bune cantitativ
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
bază: spațiu social, câmp, capitaluri 210 1.2. Legitimitatea spațiului social. Violența simbolică 210 1.3. Habitusul 211 1.4. Bourdieu și reproducerea socială 212 1.5. Originea habitusului 213 1.5.1. Limbajul și cultura 213 1.5.2. Pedagogia 214 1.5.3. Examinările 215 1.5.4. Nerecunoașterea fenomenului 215 2. Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernstein 215 Rezumat 217 Capitolul XII. Meditațiile - un fenomen care ridică probleme interesante din punctul de vedere al sociologiei educației 219
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cunoștințelor, unde pot fi studiate aspecte precum: ierarhizarea cunoștințelor, diviziunea lor orizontală (litere - științe, științe pure sau aplicate); regulile explicite și implicite care o guvernează; consecințele acestei stratificări asupra elaborării identității școlare a elevilor și a studenților. 2. Tipul de pedagogie utilizat, cu teme precum: maniera în care conținuturile sunt transmise; tehnologiile utilizate (manuale, hărți, filme, laboratoare); utilizarea timpului, care este, în parte, în funcție de importanța socială (percepută, aș adăuga eu) a disciplinelor; natura relațiilor dintre profesor și elev; structura puterii în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se mulțumește să remarce determinismul economic al șanselor educaționale. El insistă să demonstreze rolul proceselor interne ale sistemului educativ în reproducerea structurii sociale. Pentru aceasta, el evaluează următoarele componente ale sistemului educativ: - relația sistemului educațional cu limbajul și cu cultura; - pedagogia; - utilizarea mecanismelor de selecție și de excludere precum examenele; - nerecunoașterea (ignorarea) contribuției acestuia la reproducerea socială și culturală. 1.5.1. Limbajul și culturatc " 1.5.1. Limbajul și cultura" Potrivit lui Bourdieu, relația cu limbajul și cultura ș...ț care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
împiedică mobilitatea socială ascendentă. Universitatea, ca o componentă a sistemului educativ, joacă astfel un rol activ în procesul reproducerii culturale, stratificată după linii de clasă prin distribuția inegală a competențelor de receptare culturală. 1.5.2. Pedagogiatc " 1.5.2. Pedagogia" Stilul de predare din universități constituie o extensiune a mecanismelor prin care are loc reproducerea socială. Practicile pedagogice universitare sunt prinse în distribuția de clasă a culturii și limbajului. Acest lucru se manifestă în mod particular în discursul magistral al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care universitatea le pune la dispoziția profesorilor (Bourdieu, 1984). Condiția necesară pentru practica și eficiența cursului magistral este ideologia profesorală a incapacității studenților. Potrivit acesteia, cele mai bune cursuri sunt prost înțelese, pentru că studenții nu sunt capabili să le recepteze. Pedagogia universitară infantilizează studenții prin impunerea cadrului magistral. Studenții se supun, fiind nevoiți să accepte autoritatea de status a diplomei pe care doar universitatea le-o poate oferi și care este crucială pentru șansele lor sociale ulterioare. Profesorii, pe de altă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
joc sunt studenții din clasele dominate, cărora le lipsește capitalul cultural necesar traducerii discursului profesoral în propriul cod lingvistic. Cu unele excepții, doar studenții din clasele dominante, cu un habitus corespunzător discursului universitar, vor avea rezultatele școlare cele mai bune. Pedagogia universitară contribuie astfel la reproducerea socială pe linii de clasă, cu câteva excepții din clasele subordonate. Acestea nu fac decât să legitimeze pretențiile universității că ar fi corectă și meritocratică. 1.5.3. Examinăriletc "1.5.3. Examinările" Pentru Bourdieu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
gândirea și comportamentul individului - corespunzător poziției de clasă a individului. Acest fenomen poartă denumirea de reproducere socială. Habitusul este construit prin interacțiunile din familie, școală și clasa socială. • Reproducerea habitusului în cadrul școlii se face prin limbajul și cultura de referință, pedagogia aplicată, selecțiile, excluderile și examenele practicate și ignorarea contribuției școlii la reproducerea socială și culturală. • Basil Bernstein are o teorie sociolingvistică ce explică rezultatele școlare mai slabe ale copiilor din clasele muncitorești. Aceștia stăpânesc în mai mică măsură codurile lingvistice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din afara peșterii, a luminii poate avea ca preț chiar pierderea vederii. Se pare că Platon încearcă să impună aici o concluzie: ieșirea din peșteră nu se poate petrece decât într-un mod gradual ca rezultat al unei acțiuni educative - o pedagogie a libertății care este o psyhagoge - exercitarea unei funcții de conducător al sufletului. Actul eliberării fiind sprijinit în fiecare moment al său de un progres pe linia cunoașterii urmează să se desfășoare sub îndrumarea omului cunoașterii prin excelență, filosoful. Între
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]