3,841 matches
-
în plan providențial. Nu viața împăratului Barbarossa este subiectul romanului (vădită fiind ambiguitatea biografiilor romanțate), ci viața și aventurile fictivului Baudolino, perfectul anonim cu mari șanse de simbol național, un fel de arhitalian de secol XII, sau un Ulise creștin, pelerin între Occident și Orient, creator de istorie prin mistica fabulației. Registrul ironic și parodic, insertul poematic și exegetic, citatul biblic pe fundalul unei mari risipe de comentarii religioase și teologale, reconfirmă relieful epic ce a contribuit la faima de romancier
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
istoria prodigioasă și frenetică a coșmarului universal, sunt în vădit contrast cu realismul decupajelor de viață a piemontezilor, să zicem, în limitele verosimilului și ale bunului simț popular, umoristic păstos, acid, fără iluzii. Suntem teleportați, așadar, în plin basm-parabolă pe măsură ce pelerinii (Baudolino, urmat de o seamă de alessandrini de-ai lui, plus camarazii de la Paris), se apropie, după ani buni, de sfârșitul lumii închipuite de harta primului mileniu. O ficțiune, în mare parte, ce-i propulsează într-o și mai aventuroasă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și experiența vremurilor, înainte ca acestea să fie consemnate de genialul florentin sau de neliniștitul venețian. Baudolino nu străbate doar tărâmuri infernale sau purgatoriale, ci are și viziunea Empireului. Căzut într-un vis mediumnic, primește sfaturi de etică creștină (așa cum pelerinul Alighieri va fi călăuzit de serafica Beatrice) din partea iubitei sale soațe, Colandrina, moartă de tânără. În fine, peregrinii ies din bezna Abhaziei, rezistând vrăjitoriilor și himerelor, salvați și de forța disperării extreme de a-și reprezenta iubirea și moartea. O
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și al dezumanizării, comparabil cu cel zugrăvit de Paul Auster În țara ultimelor lucruri, soția medicului, cea născută să vadă oroarea, plânge pentru ei toți, pentru soarta lor făgăduită haosului purgatorial. Conduși de soția medicului și însoțiți de câinele lacrimilor, pelerinii purgatoriali ajung la casa acesteia și încearcă să-și recapete gustul vieții și al prezentului, cu toții egali, acum, în fața binelui și răului. Acum când prin piețe grupuri de orbi proclamă sfârșitul lumii și tot felul de grozăvii milenariste, când glosarul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și redactor-șef adjunct al revistei "Acces", Pașcani (2001). Redactor al revistei "Poezia" (din 2003). Redactor șef adjunct al revistei "Carmina Balcanica", Iași, Brăila (din 2008). Secretar al Asociației Revistelor și Publicațiilor din Europa (ARPE) (din 2008). Debut editorial cu Pelerinul (1996). Colaborează cu articole și poeme în reviste din România ("Convorbiri literare", "Cronica", "Acces", "Poezia", "Dacia literară", "Revista română", "Luceafărul", "Albanezul", "Magazin istoric", "Oglinda literară", "Gazeta de Est", "Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco", "Hyperion", "Semne", "Mișcarea literară", "Plumb", "Nord
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Unu", "Tomis", "Ex Ponto", "Porto Franco", "Hyperion", "Semne", "Mișcarea literară", "Plumb", "Nord Literar", "Poesis", "Bucovina literară") și străinătate (S.U.A., Canada, Elveția, Republica Macedonia, Albania, Serbia și Muntenegru, Italia, Iordania, Liban, Libia, Siria, Egipt, Olanda, Belgia, Paraguay, Japonia) ș.a. Cărți de poezie publicate: Pelerinul, Editura Junimea, Iași, 1996; Două Kakemono închipuite din țara unde înflorește spiritul limbii, poeme haiku și tanka, Editura Timpul, Iași, 1996; Femei, Editura Junimea, Iași, 1997; Alt fel de sinucidere, Editura Junimea, Iași, 1998; Chiriașul timpului, Editura Timpul, Iași, 1999
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
alteori într-una apăsat parodică) denotă, firește, admirația nedezmințită pentru modelul poetic minulescian, ceea ce implică mai întâi utilizarea unei recuzite de împrumut, specifice primei vârste a simbolismului românesc. Astfel se explică preferința pentru teme și motive precum marea călătorie (corabia, pelerinul, gara, marea), geografia exotică, misterul, artificialul, pietrele prețioase, parfumurile rare ș.a.m.d. Dar și ușurința de invidiat a versificării pe aceste motive date, notabilă mai ales pentru că poetul se dedă exclusiv plăcerilor oferite (seulement pour les connaisseurs!) de prozodia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Institutul European, Iași, 2007; Mexicul tărâmul de basm al poeziei, Editura Cronica, Iași, 2008, note de călătorie ediția a doua revăzută și adăugită. Cărți de proză scurtă și romane: 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Editura Știința, Chișinău, 1999; Pelerinul de Cenușă, Editura Cronica, Iași/ Editura Știința, Chișinău, 2000; Conspirația vagabonzilor, Editura Cronica, Iași, 2001; Crematoriul de suflete, Editura Cronica, Iasi, 2003; Cantina cu cearcăne, Editura Cronica, Iași, 2003; Suflete cu ieșire la mare, Editura Tritonic, București, 2010; Respirația umbrei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
învăț să folosesc pluralul/. Duplicitatea pătrunde în chiar temnița umbrei" povero pagliaccio. Foarte rar, poetul Valeriu Stancu scrie și va scrie despre efemeridele noastre socio-politice, spre deosebire de romancierul Valeriu Stancu, mult mai atras (după cum o arată în special trilogia compusă din Pelerinul de cenușă 2000, Conspirația vagabonzilor, 2001 și Crematoriul de suflete, 2003) de investigarea tarelor societății noastre. Reflecțiile despre neocomunismul bine ancorat în pseudodemocrația noastră cea de toate zilele, strecurate în poeme precum Sena, Sena, Sena...II sau aurul nostru cel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
retorice facile, ci ne invită să ne imaginăm îndepărtatele origini ale lumii. Faptul că nu îl putem plasă, decat parțial, în niciuna din epocile istoriei noastre, ne împiedică să îl cunoaștem. A fost un poet filolog; cu alte cuvinte un pelerin neobosit ce a străbătut toate epocile și toate latitudinile. A fost un nostalgic iremediabil. Personalitatea și perfecțiunea lui constau în acest fantastic efort de a evadă din timp.105 Recursul sau la scrierile maestrului, fără a fi deosebit de profund incomparabil
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rilor (din categoria lui John Smith și Th. Morton) care imaginează un teritoriu mirific, supus transcendențelor de tot felul. Cel mai des el va fi identificat cu Noul Canaan, "pămîntul făgăduinței" modern ("promis", simbolic, purita nilor oprimați spre moștenire). Noii "pelerini" transformă geografia și, implicit, istoria (care abia începea) în artefacturi estetizate, ficționale, menite să supraviețuiască mult timp în subconștientul comunitar european. Dimen siunea miraculoasă a Americii nu dispare nici mai tîrziu, cînd semnele sale culturale sint reperabile tot în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Avatarurile unui roman. În: România literară, 38, 2-8 mart. 2005, nr. 8, p. 18. Despre volumul Orașele scufundate de Felix Aderca. SOROHAN, Elvira. Călătoria ca trăire întru ecumenism. În: Cronica (Iași), 40, apr. 2005, nr. 4, p. 10. Elena Simionovici. Pelerin în căutarea luminii. Sibiu: Thausib, 2004. SOROHAN, Elvira. Eminescu și Kant: Conferința de deschidere a lucrărilor Colocviului Național Studențesc "Mihai Eminescu", 19 mai 2005. În: Studii eminesciene, 2, 2005. p. 5-14. Colocviul Național Studențesc "Mihai Eminescu" (2005, Iași). SOROHAN, Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
localităților, câteva sute de kilometri de șosele modernizate de "regii asfaltului", cartiere de case și vile răspândite pe unde nu te aștepți. Ca și schiturile, mânăstirile și locurile sfinte redescoperite de inventivii călugări, vizitate cu multă evlavie de milioane de pelerini, care depășeau vechile stabilimente de odihnă și tratament de altădată. Tranziția de la societatea cu comandă unică la una liberală și prosperă a mers lent. Legile 15 și 31 din anul 1991 (5) stabileau că întreprinderile proprietate socialistă de stat reprezintă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în redacția "Viața Spirituală" a Televiziunii Române. În această redacție avea să își deruleze activitatea și Lili Lemnaru, fost tehnician în TVR, cu vădit talent redacțional și cu o dorință nemăsurată pentru cunoașterea profundă a tainelor credinței, actualul producător al rubricii "Pelerin". Chiar la acea ședință de început a participat, ca proaspăt angajat, Titi Dincă 26, cel care, din punctul meu de vedere, a știut să își adapteze formația teologică la cea a unui jurnalist de talk-show de excepție, reușind, în primii
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un moderator, este una dintre cele mai vechi emisiuni ale TVR, fiind inclusă în grila de programe încă din 1990, pe când se numea "Lumină din Lumină". Rubricile de marcă ce o alcătuiesc acoperă întreg spectrul comunicării media de tip religios: "Pelerin, Cronici Votive, Sfaturi duhovnicești, Hrană ca la Carte, Reporter RIR, Hramuri recunoscute, Reportaje de atmosferă, Procesiuni și pelerinaje, Catholica, Documentare, Centre istorice și culturale, Dialogurile dimineții, Mari personalități ecleziale, Mărturii, Povești de viață, Moaște făcătoare de minuni". Este îndeobște cunoscut
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pentru răul la care e constrâns, cât pentru răul la care consimte neconstrâns. Nu multul, ci puținul, nu imposibilul, ci posibilul asumat contează. "Minimalismul" etic devine imperativul său existențial pentru că "a pierde șansa moralității înseamnă a pierde șansa eului 200". "Pelerinul aventurii morale", omul moral, cunoaște un permanent exercițiu de echilibristică cu risc vital. Din cele patru posibile răspunsuri ("buna cale de mijloc", "neutralitatea mutuală", "bătălia alternativă", "sublimarea ascetică"201) doar cel din urmă e considerat a fi "o veritabilă portiță
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
în Babilonul anului istoric 586 î.er., „efemerul Babilon”, gândind la rănile posibil cicatrizate și la puterea de a reveni mereu în „Cetatea Eternă”. Cum este Dșteptarea fiului... „la mormântul” tatălui?! Sau la alte vechi morminte?! Să fie el un „pelerin pribeag”?! Ideal ar fi să conștientizăm aceste trăiri. „Zborul peste ocean, peste ceața colorată a prezentului” devine „misiunea” sa perpetuă. Aflat în fața „pietrei eterne” știe ce vrea și ce se vrea de la el. Zidurile care nconjoară cetatea eternă îmbrățLșeazăși sfințesc
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
11 februarie 1851 s-a produs prima apariție de lângă mica peșteră Massabielle în zona munților Pirinei - în sudul Franței; locul avea să devină treptat cel mai vizitat centru de pelerinaj din Franța, an de an venind la Lourdes milioane de pelerini și de bolnavi din țară și de peste hotare. Ca de obicei, și în acea zi friguroasă, fetița Bernadette Soubirous - de 14 ani - era plecată cu o soră a ei să adune vreascuri, această muncă fiind singura posibili tat e de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
din anchetele riguroase la care a fost supusă Bernadette, ecleziarhii au tras concluzia că acea copilă luminoasă ar fi fost chiar Fecioara Maria. Și astfel, la Lourdes, s-au construit două biserici mari precum și așezăminte prevăzute cu dotări deosebite pentru pelerinii și bolnavii al căror număr a crescut an de an: de exemplu, numai în anul 1974, la Lourdes au venit 3.489.055 pelerini. De o stranietate deosebită a fost evenimentul p etr ecut la 17 ianuarie 1871, în micul
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
astfel, la Lourdes, s-au construit două biserici mari precum și așezăminte prevăzute cu dotări deosebite pentru pelerinii și bolnavii al căror număr a crescut an de an: de exemplu, numai în anul 1974, la Lourdes au venit 3.489.055 pelerini. De o stranietate deosebită a fost evenimentul p etr ecut la 17 ianuarie 1871, în micul sat Pontmain din ves tul Franței.Seara, copilul Eugene Barbedette - de 11 ani - a văzut deasupra acoperișului unei case vecine o imagine aeriană de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
eveniment s a semnat și p acea. La scurt timp după producerea acestor apariții impresionante, cele câteva zeci de locuitori din satul Pontmain plecați pe front s au întors, cu toții sănătoși. Și astfel, an de an au venit la Pontmain pelerini din întreaga Franță, cu miile, încât basilica înălțată întru venerarea Sfintei Fecioare a devenit un alt cunoscut cent ru de pelerinaj al țării. Cu un impact deosebit de mare în lumea credinci oși lor a fost și continuă să fie și
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și unii foarte bolnavi care, sp re uimirea lor și a celor apropiați, s-au vindecat într un mod neînțeles. Astfel de fapte reale au mărit cu repeziciune faima adunărilor de la Fatima, contribuind esențial la creșterea continuă a fluxului de pelerini. Fatima este și astăzi un cunoscut loc de pelerinaj, acolo construindu-se în decursul anilor un măreț ansamblu de rugăciune pentru zecile de mii de credincioși care se adună periodic, și dintre care unii s au vindecat de bol i
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
iar eu urma să-i mângâi și să-i susțin. Am propus oamenilor din episcopia mea, precum și celor ce-au traversat marea, să predice Cuvântul lui Dumnezeu și să-i povățuiască, să-i îndemne pe oameni să-i primească pe pelerini cu amabilitate și să se abțină de la păcate, pentru a nu-i corupe pe străini cu exemplul lor rău. După ce mulțimea va fi traversat marea, voi fi atât de ocupat cu problemele lor, încât cu greu mă voi putea îngriji
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai mult în această lume (cf. Mc 10,30) pe slujitorii săi; El își are privirea ațintită asupra celor care umblă pe acest drum, astfel încât noi înșine am văzut că s-a împlinit întocmai cuvântul Scripturii: Domnul îl iubește pe pelerin și are grijă unde să doarmă și cu ce să se îmbrace (Dt 10,18). De fapt, se consideră privilegiați aceia de la care acești slujitori ai lui Dumnezeu acceptă onoarea ospitalității și a pomenilor. 13. Și nu doar credincioșii lui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Bernard, probabil maestrul lor. El cerea cu stăruință ca modul lor de viață să fie aprobat, afirmând că ei trăiau după modelul apostolilor. Ei refuzau, de fapt, așa cum spuneau, orice fel de proprietate, nu aveau locuințe stabile și umblau precum pelerinii prin orașe și sate. Însă, la acea audiență, domnul papă, i-a atenționat din cauza unor obiceiuri superstițioase: pentru că își destrămau încălțămintea astfel încât păreau că umblă aproape desculți; pentru că purtau glugă ca religioșii, însă își păstrau părul ca și laicii. Papei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]