34,654 matches
-
măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
și cu care acesta se coaliza conștient fiind că anihilarea lor va fi mult mai lesnicioasă. Printr-o tactică similară sunt înlăturați liderii PNL și PSDI (Titel Petrescu), apoi „partenerii de drum” precum PNL-Tătărescu. Liderii politici vor fi concentrați la penitenciarul Sighet și supuși unui regim de izolare și înfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au nume proprii, ei devin simple numere și acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rând pe rând nume marcante pentru politica și cultura
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
la abrutizare, omul încetând treptat să mai fie un cine, devenind din ce în ce mai mult un ce. Se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Richard Wurmbrand este cu atât mai fascinantă cu cât memoriile lui relatează singurul caz cunoscut în universul concentraționar comunist din România în care anchetatorul este convertit de cel anchetat, așa cum se întâmplă cu locotenentul Grecu. În spațiul sordid al sanatoriului penitenciar de la Târgu Ocna are loc întâlnirea memorabilă dintre două personalități duhovnicești, este vorba de Valeriu Gafencu și Richard Wurmbrand. Între cei doi se încheagă o prietenie autentică ce însă nu va dura mult pentru că ros de boală și suferință, Valeriu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
regretă sacrificiul, ci îl consideră un privilegiu și din această viziune încărcată de eroism și sacralitate vine forța lor de tărie morală și adesea chiar fizică. Plecând de la experiența unui pedagog sovietic, A.S. Makarenko, Securitatea va pune în practică la penitenciarul Pitești, destinat studenților - reeducarea. Un fenomen cu totul aparte ale cărui atrocități inimaginabile au mers cu mult dincolo de limita suportabilului și de aceea în cazul lui criterii obișnuite de evaluare morală a actelor și sentimentelor se cer cu obligativitate contextualizate
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Relatarea cea mai tulburătoare pe care ne-o face și despre care va pomeni și o altă mărturisitoare cu care am stat de vorbă, Tanța Moței, este vindecarea de o boală gravă, nediagnosticată, a Elenei Codreanu, pe când se aflau la penitenciarul Mislea. Vindecarea a avut loc în urma a 40 de zile neîntrerupte de rugăciune pe care deținutele le-au făcut pentru ea. Neîncetat, ziua și noaptea, în timpul inspecțiilor și al perchezițiilor, fără oprire a curs șuvoiul de rugăciune, iar în a
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o dovedeau ca viabilă. Părintele Dimitrie Bejan, preotul militar trecut prin lagărele siberiene și apoi prin penitenciarele României comuniste a experiat nu numai puterea de rezistență pe care rugăciunea o dă celui întemnițat, dar a trăit fericirea unei rugăciuni făcute în suferință, când ciomegele gardienilor curgeau pe trupul istovit fără însă ca acesta să le simtă. Salvat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
la limita subzistenței astfel că marea majoritate a deținuților erau înfometați, cașectici, distrofici. A vorbi, într-o astfel de situație, de practicarea postului benevol, ca hotărâre proprie, izvorâtă din dorința de perfecțiune spirituală pare a fi utopică. Și totuși, în penitenciarele comuniste s-a postit: „Preotul Toma Marcu, din Buftea, deși grav bolnav de TBC și foarte slăbit, făcea post negru de două ori pe săptămână și oferea mâncarea altor deținuți slăbiți. Și Dumnezeu l-a scos din închisoare.” (Remus Radina
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
un excelent prilej de aprofundare spirituală. De comun acord deținuții poartă discuții exclusiv referitoare la probleme teologice, evită certurile și înmulțesc rugăciunile. La mulți dintre mărturisitori apare menționată Săptămâna Patimilor sau vinerea patimilor ca perioade de post respectate, deși administrația penitenciarelor tocmai atunci, intenționat îmbunătățea hrana, de altfel foarte mizeră, cu câte o bucată de carne. Una dintre probele grele prin care cetățeanul gulagului românesc trebuia să treacă era relația cu aproapele. Îndemnând la lupta pentru supraviețuire și la delațiune, regimul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei umane și că nu poate fi anulat, în ciuda agresiunilor repetate și violente, de spălare a creierului care se practicau în instruirea personalului administrației penitenciare. Plutonierul Ion Dobre (Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele), căpitanul Elena Tudor (Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne), gardianul Olteanu (Liviu Brânzaș, Raza din catacombă) și un lung șir de alți anonimi dar pomeniți prin faptele
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât la acest penitenciar. În astfel de condiții totuși deținuții au reușit să se mărturisească: „Printre puținele întâmplări ce mi-au schimbat ‹‹o clipă din șirul zilelor la fel›› îmi amintesc că, de Crăciunul anului 1961 sau de Paștele anului 1962, în tot cazul
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Ed. Nemira, 1998, pp. 296-197). În aceste împrejurări și condiții săvârșirea Sfintei Liturghii era mai lesne de făcut în lagărele de muncă decât în închisori, dar cu mari riscuri și în condiții precare s-a oficiat sfânta taină și în penitenciare. Pastorul Richard Wurmbrand relatează despre slujirea unei Sfinte Liturghii ortodoxe la închisoarea Gherla: „Pentru Masa Domnului, era nevoie de pâine și mulți erau gata să-și sacrifice rația. Dar ritualul ortodox cere ca pâinea să fie sfințită pe un altar
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
mai ales că avusese o poziție antilegionară clară în perioada interbelică și după (Bibl. Sf. Sinod, ms. nr. 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 228). În penitenciarul Aiud acesta avea să fie considerat tot legionar, deși la proces nu i se găsise această vină (A.M.J., fond penal, dos. nr. 39.238, vol. I, f. 9v-10v; vol. III, f. 1-1v). 8 După denunțarea concordatului cu Vaticanul, de către
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
pentru "activitate criminală împotriva clasei muncitoare și a reformelor sociale", articol pe baza căruia au fost condamnați deja zeci de mii de oameni. Ieroschimonahul Daniil - Sandu Tudor a murit în temniță. Ultima oară a fost văzut prin anul 1960 în penitenciarul de la Aiud, grav bolnav. Nu se cunosc cu precizie nici data morții (ce va fi survenit, cel mai probabil, prin noiembrie 1962), nici locul unde va fi fost înmormântat. În orice caz, majoritatea cunoscuților săi susțin și afirmă că a
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ai armatei române, 2000 de membri ai P.N.Ț. și P.N.L. 36... Cu alte cuvinte, se observă că treptat noua putere instituie ca lege supremă - teroarea. Populația gulagului românesc sporește mereu pentru ca regimul să se simtă stăpân deplin. Rețeaua de penitenciare, spitale psihiatrice, lagăre de muncă și gropi comune este înfiorător de densă și ea vorbește despre cotele la care s-a desfășurat represiunea comunistă, numărul celor uciși și încarcerați ridicându-se în jurul a 2.000.000 de persoane. Sighet, Aiud
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
și cu care acesta se coaliza conștient fiind că anihilarea lor va fi mult mai lesnicioasă. Printr-o tactică similară sunt înlăturați liderii PNL și PSDI (Titel Petrescu), apoi „partenerii de drum” precum PNL-Tătărescu. Liderii politici vor fi concentrați la penitenciarul Sighet și supuși unui regim de izolare și înfometare care viza exterminarea lor. Nu mai au nume proprii, ei devin simple numere și acelea dictate de la centru. Aici se vor stinge rând pe rând nume marcante pentru politica și cultura
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
mai ales că avusese o poziție antilegionară clară în perioada interbelică și după (Bibl. Sf. Sinod, ms. nr. 116, Ing. Vasile M. Popescu, Teodor M. Popescu, patriot, teolog, istoric, profesor și pedagog. Viața și opera, București, 1984, f. 228). În penitenciarul Aiud acesta avea să fie considerat tot legionar, deși la proces nu i se găsise această vină (A.M.J., fond penal, dos. nr. 39.238, vol. I, f. 9v-10v; vol. III, f. 1-1v). 8 După denunțarea concordatului cu Vaticanul, de către
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
avut loc ample restaurări; Efrem Enăcescu (începând din 1922), care a scos din mânăstire Azilul „Elena Doam¬na” și a adus aici Școa¬la de cântăreți Bisericești (de altfel, Cozia a avut, la sfâr¬șitul secolului 19, inclusiv destinația de penitenciar); în fine, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida (tuns în mo¬nahism de Ghermano Di¬nea¬ță), a condus desti¬nele obștii din anul 1959 până în urmă cu câțiva ani, când s-a mutat la Domnul. Mânăstirea Cozia a avut, și are
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
măsura scurgerii timpului, deși puterea devenea din ce în ce mai sigură pe poziția ocupată, aparatul Securității devenea și el din ce în ce mai stufos, semn că, paradoxal, frica regimului de propria populație creștea și ea. Duritatea metodelor aplicate în anchetele Securității și regimul exterminant aplicat în penitenciare a determinat ca să se realizeze o serie de anchete în această privință fără însă să existe rezultate concrete notabile, aceasta fiind imposibil pentru că răul nu era în neglijența sau în excesul de zel al unor angajați ci la rădăcinile aparatului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Începând cu martie anul 1945, Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, reproducând pe teritoriul României modelul Gulagului sovietic. Conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in România, în timpul regimului comunist, în România au existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
existat 44 de penitenciare principale și 72 de lagăre de muncă forțată destinate deținuților politici în care au pătimit peste 3 milioane de români dintre care 800.000 de oameni au murit. Ele se aflau sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
sub coordonarea Direcției Generale a Penitenciarelor (cu toate modificările de titulatură pe care le-a cunoscut de-a lungul vremii). Alături de conducerea centrală a DGP, responsabili pentru deciziile referitoare la tratamentul aplicat în locurile de detenție politică erau: comandanții de penitenciare, lagăre și colonii de muncă și locțiitorii lor, precum și ofițerii politici care asigurau reeducarea deținuților conform directivelor partidului comunist. Locurile de detenție din perioada comunistă ar putea fi clasificate în mai multe categorii, deși majoritatea deținuților a trecut prin cel
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Mi-am dat seama că și noi, cei care am comis acele fapte, facem parte din „lumea” aceasta iubită de Dumnezeu, și noi avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu, și pentru noi a murit Isus Cristos. Înainte de a ieși din penitenciar, am trecut printr-o încercare foarte grea. Tatăl meu a avut un accident datorat exploziei unui rezervor de benzină. Am primit vestea aceasta cu mare durere, însă n-am putut să fac nimic pentru el. Eram asemenea unui om care
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
art. 29), folosind termenii următori: “Cultele religioase sunt libere să se organizeze potrivit statutelor proprii, în condițiile legii; Cultele religioase sunt autonome față de Stat și se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenței religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate” (art. 29, alin. 5). Autonomia Bisericii față de Stat și sprijinul din partea acestuia sintetizează, de fapt, tradiția coexistenței Statului și a Bisericii încă de la începutul primelor state românești medievale din secolul al XIV - lea. Bineînțeles, atât
BISERICĂ ÎN ROMÂNIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348136_a_349465]