4,422 matches
-
află la Saint-Denis, Nanterre și Villetaneuse. Paris-XI și Paris-XII sînt la Orsay. Aceste universități nu mai țin de academia din Paris, ci din acelea din Versailles sau Créteil. Vlăstare ale Sorbonei și ale Cartierului Latin, o denumire cu ecou de periferie ar fi fost un semn de declin. Atracția simbolică a adresei pariziene imită delimitarea marilor suprafețe: se negociază aproape la metru. Astfel, comuna Montrouge a cedat orașului Paris o parte din teritoriul său pentru a permite unei clădiri de birouri
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
inaccesibile construcțiilor (Societatea de Căi Ferate, spații verzi etc.) nu ar veni să introducă unele variații [Primăria din Paris, IAURIF, 2002, fișa 8]. Rupturi în prețurile de pe piața imobiliară Prețurile de pe piața imobiliară sînt uneori în continuitate între Paris și periferie, dar cel mai adesea există o ruptură netă. Continuitatea este remarcabilă în cazul zonei Neuilly, care își merită astfel porecla de al 21-lea arondisment al Parisului. Cu un preț mediu pe metru pătrat, pentru locuințele vechi, care s-a
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
masă sau pe șevaletele artiștilor, nu se ezită să se creeze o asociație pentru a lupta împotriva acestei poluări inoportune. O reacție lesne de înțeles, dar care urmează să contribuie la accelerarea transformării acestor cartiere atinse de gentrificare. Parisul la periferie: enclavele Locuința socială Parisul se continuă în periferie prin enclave care răspund necesității marelui oraș de a găsi spații în care să implanteze infrastructuri permanente, pe care nu le poate adăposti, ținînd cont de suprafața sa restrînsă. Așa au apărut
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
să se creeze o asociație pentru a lupta împotriva acestei poluări inoportune. O reacție lesne de înțeles, dar care urmează să contribuie la accelerarea transformării acestor cartiere atinse de gentrificare. Parisul la periferie: enclavele Locuința socială Parisul se continuă în periferie prin enclave care răspund necesității marelui oraș de a găsi spații în care să implanteze infrastructuri permanente, pe care nu le poate adăposti, ținînd cont de suprafața sa restrînsă. Așa au apărut locuințele sociale: rezervele funciare disponibile intra muros sînt
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
infrastructuri permanente, pe care nu le poate adăposti, ținînd cont de suprafața sa restrînsă. Așa au apărut locuințele sociale: rezervele funciare disponibile intra muros sînt limitate. În 1999, municipalitatea administra circa 20 000 de locuințe cu chirie mică (HLM) la periferie [Primăria din Paris, IAURIF, 2002]. O cifră deloc neglijabilă, de vreme ce, la aceeași dată, 185 000 dintre parizieni locuiau într-un domiciliu aparținînd sectorului social, adică 17 % dintre rezidenții din Paris. Cele 20 000 de locuințe sociale situate la periferie reprezentau
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
la periferie [Primăria din Paris, IAURIF, 2002]. O cifră deloc neglijabilă, de vreme ce, la aceeași dată, 185 000 dintre parizieni locuiau într-un domiciliu aparținînd sectorului social, adică 17 % dintre rezidenții din Paris. Cele 20 000 de locuințe sociale situate la periferie reprezentau așadar 10 % din totalul de 205 000 de locuințe sociale existente în Paris sau administrate de municipalitate la periferia sa. Vorbim aici de treizeci și patru de comune, aflate în principal în partea de sud-est a Parisului, în Val-de-Marne. Vestul este
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
într-un domiciliu aparținînd sectorului social, adică 17 % dintre rezidenții din Paris. Cele 20 000 de locuințe sociale situate la periferie reprezentau așadar 10 % din totalul de 205 000 de locuințe sociale existente în Paris sau administrate de municipalitate la periferia sa. Vorbim aici de treizeci și patru de comune, aflate în principal în partea de sud-est a Parisului, în Val-de-Marne. Vestul este foarte sărac în locuințe sociale, cu excepția Celle-Saint-Cloud (2 500 locuințe). Dacă Neuilly a ajuns să găzduiască familii pariziene bogate, venite
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
locuințe). Dacă Neuilly a ajuns să găzduiască familii pariziene bogate, venite din arondismentele 8 și 16, acest exil nu are nimic de a face cu acela al familiilor modeste, relocalizate în ansamblurile de locuințe sociale din sud-est. Continuitatea Parisului în periferie are o semnificație ce diferă în funcție de mediile sociale avute în vedere. Alte terenuri publice Municipalitatea Parisului deține numeroase alte terenuri la periferie, de naturi foarte diverse: spații sportive, centre în aer liber pentru copii. Aprovizionarea cu apă presupune o rețea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a face cu acela al familiilor modeste, relocalizate în ansamblurile de locuințe sociale din sud-est. Continuitatea Parisului în periferie are o semnificație ce diferă în funcție de mediile sociale avute în vedere. Alte terenuri publice Municipalitatea Parisului deține numeroase alte terenuri la periferie, de naturi foarte diverse: spații sportive, centre în aer liber pentru copii. Aprovizionarea cu apă presupune o rețea de apeducte. Parcurile și grădinile au nevoie de pepiniere. Uzinele de tratare a resturilor menajere sînt la periferie: cea din Ivry este
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
numeroase alte terenuri la periferie, de naturi foarte diverse: spații sportive, centre în aer liber pentru copii. Aprovizionarea cu apă presupune o rețea de apeducte. Parcurile și grădinile au nevoie de pepiniere. Uzinele de tratare a resturilor menajere sînt la periferie: cea din Ivry este foarte vizibilă chiar și de pe bulevardul periferic. Stațiile de epurare a apelor reziduale, cea mai mare funcționînd la Achères din 1940, înlocuiesc locurile de deversare a canalelor de scurgere care ocupau mari suprafețe în zona periferică
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
hectare de anexe, printre care o gară a Societății de Căi Ferate, antrepozite, industrii alimentare, laboratoare, toate acestea extinzîndu-se pe teritoriul comunelor Rungis, Thiais și Chevilly-Larue. Acești 6 km2 ar reprezenta 7 % din suprafața capitalei intra muros: teritoriile Parisului din periferie sînt vitale pentru un oraș atît de dens [Chemla, 2004]. Una dintre extensiile cele mai cunoscute este fără îndoială cea a cimitirelor. Aceste cimitire, de dimensiuni foarte variabile, mergînd de la 2 la 107 hectare, reprezintă un total de 267 hectare
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
capitală printr-o cale ferată. Proiectul a fost însă abandonat, fiind considerat prea costisitor. Această trecere în revistă, incompletă, a implantărilor orașului Paris în afara zidurilor arată cît este de strînsă capitala între limitele fortificațiilor Thiers. Parisul s-a extins către periferie, exportîndu-și aici săracii și morții, în locuințe sociale și cimitire care depind de municipalitate. Dar în fiecare zi periferia pătrunde în Paris, construind aici orașul diurn, și, odată cu venirea serii, deconstruind capitala pentru a crea acest alt oraș, nocturn, în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
a implantărilor orașului Paris în afara zidurilor arată cît este de strînsă capitala între limitele fortificațiilor Thiers. Parisul s-a extins către periferie, exportîndu-și aici săracii și morții, în locuințe sociale și cimitire care depind de municipalitate. Dar în fiecare zi periferia pătrunde în Paris, construind aici orașul diurn, și, odată cu venirea serii, deconstruind capitala pentru a crea acest alt oraș, nocturn, în care spațiile capătă o altă semnificație, în care imobilele haussmaniene de pe bulevarde și birourile lor se golesc, în vreme ce străzile
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aici locul. Stelele și ornamentele revelează apartenențele, regrupate în diviziuni: iugoslavă, musulmană, poloneză sau evreiască. Diversitatea socială și etnică a Parisului, atît de remarcabilă, se regăsește așadar pînă și în aceste cimitire pariziene, părînd domolită de situarea îndepărtată a acestor periferii. Orașul se dilată și se contractă în ritmul plecărilor și sosirilor, punînd în dificultate statisticile rezidențiale, modificînd atmosfera străzilor și cartierelor. Parisul nu ar putea exista fără periferia sa, el este inima unei aglomerări, dar o inimă nu poate bate
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și în aceste cimitire pariziene, părînd domolită de situarea îndepărtată a acestor periferii. Orașul se dilată și se contractă în ritmul plecărilor și sosirilor, punînd în dificultate statisticile rezidențiale, modificînd atmosfera străzilor și cartierelor. Parisul nu ar putea exista fără periferia sa, el este inima unei aglomerări, dar o inimă nu poate bate fără trupul care o hrănește și pe care îl hrănește. Fluxurile multiple care le leagă una de cealaltă merg în sensuri diferite, se inversează potrivit ceasurilor sau deceniilor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
dar o inimă nu poate bate fără trupul care o hrănește și pe care îl hrănește. Fluxurile multiple care le leagă una de cealaltă merg în sensuri diferite, se inversează potrivit ceasurilor sau deceniilor. Apa fîntînilor din Paris străbate văile periferiilor prin impozante apeducte, resturile consumului din Paris sînt aruncate dincolo de ziduri, iar morții parizieni își găsesc odihna de veci la periferie. Sînt tot atîtea complementarități esențiale între capitală și ținutul său, care începe dincolo de bulevardul periferic. Un Mare Paris? Incintele
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
una de cealaltă merg în sensuri diferite, se inversează potrivit ceasurilor sau deceniilor. Apa fîntînilor din Paris străbate văile periferiilor prin impozante apeducte, resturile consumului din Paris sînt aruncate dincolo de ziduri, iar morții parizieni își găsesc odihna de veci la periferie. Sînt tot atîtea complementarități esențiale între capitală și ținutul său, care începe dincolo de bulevardul periferic. Un Mare Paris? Incintele și fortificațiile au fost îngropate și suprimate odată cu dezvoltarea orașului. Satele anexate, Belleville, Passy, și-au dat numele unor cartiere din
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
vizează încă decît amenajarea acelui no man's land care constituie o ruptură brutală în structura urbană, îndeosebi odată cu introducerea tramvaiului pe bulevardele Mareșalilor și lucrările de reamenajare a Porților. Se va opri oare căutarea unei continuități între Paris și periferie la o reorganizare a circulației și a căilor de acces dintre capitală și periferie, sau se va merge de asemenea în sensul unei reorganizări administrative prin integrarea de noi comune? Formele de cooperare sînt încurajate să se dezvolte. Fuziunile nu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
în structura urbană, îndeosebi odată cu introducerea tramvaiului pe bulevardele Mareșalilor și lucrările de reamenajare a Porților. Se va opri oare căutarea unei continuități între Paris și periferie la o reorganizare a circulației și a căilor de acces dintre capitală și periferie, sau se va merge de asemenea în sensul unei reorganizări administrative prin integrarea de noi comune? Formele de cooperare sînt încurajate să se dezvolte. Fuziunile nu pot fi excluse, decupajul comunal putînd fi în decalaj în raport cu viața reală a unor
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
mediu izolat a marii burghezii 138 Locurile de reședință ale membrilor Cercului Uniunii Interaliate 139 Casele-muzeu din jurul parcului Monceau 141 Corectitudinea rezidențială a cadrelor și profesiunilor intelectuale 143 Salamul slab și strada modei 144 Este mixitatea agreată? 146 VII. Parisul periferiei: o aglomerare? 154 Fortificațiile și zona 154 De la poarta Clignancourt la poarta La Chapelle: parcursul pietonului combatant 158 Bariera perifericului 161 Prestigiul adresei pariziene pînă la periferie 163 Parisul periferic: o ruptură în densitatea urbană 164 Rupturi în prețurile de pe
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
143 Salamul slab și strada modei 144 Este mixitatea agreată? 146 VII. Parisul periferiei: o aglomerare? 154 Fortificațiile și zona 154 De la poarta Clignancourt la poarta La Chapelle: parcursul pietonului combatant 158 Bariera perifericului 161 Prestigiul adresei pariziene pînă la periferie 163 Parisul periferic: o ruptură în densitatea urbană 164 Rupturi în prețurile de pe piața imobiliară 165 O gentrificare organizată dincolo de periferic 166 Parisul la periferie: enclavele 168 Locuința socială 168 Alte terenuri publice 169 Cimitirul Thiais: o reflexie a mozaicului
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
poarta La Chapelle: parcursul pietonului combatant 158 Bariera perifericului 161 Prestigiul adresei pariziene pînă la periferie 163 Parisul periferic: o ruptură în densitatea urbană 164 Rupturi în prețurile de pe piața imobiliară 165 O gentrificare organizată dincolo de periferic 166 Parisul la periferie: enclavele 168 Locuința socială 168 Alte terenuri publice 169 Cimitirul Thiais: o reflexie a mozaicului parizian 171 Un Mare Paris? 173 Concluzie 175 Repere bibliografice 177 În aceeași colecție, au mai apărut: Paul Sabourin, Naționalismele europene Jean Cuisenier, Etnologia Europei
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot 4 1 Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Introducere Parisul în linii mari Atracția Parisului Atracția Parisului Paris, orașul capitală "Gentrificarea" și deproletarizarea Parisului Parisul, oraș burghez, oraș de stînga? Mizele melanjului social Parisul periferiei: o aglomerare? Concluzie Repere bibliografice Cuprins
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
minusculă pe fundalul acestor ruine. Dar avea atâta viață și atâta dinamism în ea, încât, într-o clipită, ajunse să domine peisajul. Nava se așeză într-un făgaș săpat de propria-i greutate în câmpia stâncoasă care începea brusc la periferia metropolei moarte. Corl se uita la ființele bipede care ieșiseră din navă și stăteau acum în grupuri mici la poalele unei scări rulante, coborâte printr-o poartă puternic luminată. Simți că i se usucă gâtlejul de foame și că i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
în somnu-i adânc. Ixtl se întoarse în vechea și deznădăjduita lume a beznei presărate cu pete de lumină. Însăși ideea de energie și de materie deveni vagă, ca un vis. Deodată, însă, mesajul își croi încă o dată drum, undeva, la periferia conștiinței lui Ixtl. Trupul lui vlăguit se simți scuturat de un fior. Cele patru brațe i se întinseră, iar cele patru picioare îi zvâcniră, mânate de o forță oarbă. Era doar o reacție musculară. Privirea lui năucă și împrăștiată se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]