18,357 matches
-
se temea de ora stingerii, În orașul acela, se gândi iritat poetul. Împinse ușa cu un gest hotărât și intră, deschizându-și drum printre servitori și printre mușterii, care se Îngrămădeau În cuprinzătorul spațiu dintre mesele așezate de-a lungul perimetrului sălii. În centru, trosnea focul dintr-un vas cu jeratic, pe ale cărui flăcări ațâțate În continuu bolborosea un ceaun mare din aramă și se roteau frigările cu carne, Învârtite de câțiva țânci nenorociți, ghemuiți pe pardoseală. Sclavi cumpărați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Într-adevăr, competența mea - aprecierea vă aparține! - este exact ce vă trebuie? Dumneavoastră sau Centrului, nu-mi e foarte clar... Nu uitați că, atâtea câte sunt, abilitățile mele În materie de diagnosticare a sensului unor evenimente s-au manifestat În perimetrul trecutului, mai Îndepărtat sau mai apropiat. Or, dacă am Înțeles bine, pe dumneavoastră vă interesează prezentul. Eventual, viitorul. Ce vă face să credeți că judecățile mele În aceste spații se vor dovedi Îndeajuns de pertinente pentru a merita atenția? - Mister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Sunt o fată ca oricare, n-am nimic deosebit. încearcă să te detașezi de senzații, să le controlezi. Gândește-te că nu ești de capul tău aici, reprezinți o comunitate. Un popor care nu-și poate controla senzațiile într-un perimetru istoric dat este un popor migrator. Gândește-te la bieții pecenegi: toți bărbați unul și unul. Cine ar fi crezut atunci că îi poate asimila? Și ce-a mai rămas azi de pe urmele lor? Două brățări și - reține! - o agrafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
oamenii din partea locului se ocupaseră cu extragerea metalului prețios și trăiseră foarte bine din asta. Se renunțase la minerit abia în ultimii ani în favoarea unei firme din Canada care concesionase zăcămintele aurifere. Nu de la Baia de Sus, ci într-un perimetru situat undeva în apropiere. Se vorbea de interese foarte mari și de cantități uriașe de aur aflate în subteran. Inițial nu dăduse prea mare importanță celor auzite, le considera povești spuse la cârciumă în fața unui pahar. Apoi, ascul tând mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
el. Deși șeful își exprimase nemulțumirea, Boris chiar luase toate măsurile ca să-l împiedice pe moșneag să mai apară pe la exploatare. Ridicase un gard înalt în jurul zonei din munte în care lucrau și pusese oameni de pază care să asigure perimetrul. Fără nici un rezultat, în fiecare dimineață, chiar înainte de a veni la lucru cu minerii, el era acolo, blestemând și amenințând ca de obicei. Nu se poate! Înțelegi, nu se poate, insistă Mihailovici. Individul acesta se plimbă ca la el acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
are de gând. Trecuse pe lângă oamenii pe care îi pusese în posturile de supraveghere, mulțumit să-i vadă că sunt prezenți și își fac datoria. Odată ajuns sus, își căutase o ascunzătoare din care să poată ține sub observație întreg perimetrul. Cel mai potrivit loc era dincolo de pârâul ce curgea la marginea tăpșanului. Sub copaci era un loc liber, lipsit de vegetația care ar fi putut să îi obtureze privirea. Ajutat de lumina lunii pline care se ridicase pe cer, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nemișcat cu fața spre masivul stâncos. Privea țintă spre gaura ce se deschidea în munte, părând a o examina cu atenție. Cum oare ajunsese acolo? Cum sărise gardul dar, mai ales, cum reușise să treacă de oamenii lui care păzeau perimetrul? Primul imbold fusese să coboare repede de la locul lui și să se repeadă spre el. Se răzgândi însă și mai așteptă puțin, voia să vadă ce are de gând bătrânul. Hotărât lucru, ceva nu era în ordine. Se aplecă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să i se strecoare în suflet. Deși nu prea i se întâmpla, începea să creadă tot mai mult că se înșelase. Fără discuție că situația era mult mai simplă și exista o explicație normală, pur și simplu, moșul știa că perimetrul de pe platou era păzit foarte bine de oamenii săi, așa încât profitase de singura breșă rămasă în dispozitivul de supraveghere. Peretele vertical era o barieră naturală, pe care el, Boris Godunov, o considerase de netrecut. Nu pusese pe nimeni de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
oamenii la săpat. Se bucura de faptul că lucrările nu stau pe loc, fără a-l interesa cum. Boris Godunov era un tip matinal. În fiecare dimineață se trezea foarte devreme și se apuca de lucru. Pentru început, verifica paza perimetrului, după care pleca sus, pe platou, pentru a vedea cum avansaseră lucrările peste noapte. Era chiar a doua zi după ce găsiseră peștera de pe platoul din vârful muntelui. Plecase de jos cu mașina, împreună cu cei ce urmau să intre în schimbul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
găsiseră peștera de pe platoul din vârful muntelui. Plecase de jos cu mașina, împreună cu cei ce urmau să intre în schimbul de zi. Intrase în alertă încă din momentul în care nu se întâlnise cu nici unul dintre cei ce trebuiau să păzească perimetrul de lângă platou. Chiar se enervase văzând că nimeni nu se află acolo. Totul părea pustiu, oamenii săi lipseau. Ajuns la gura peșterii, se îngrijoră de-a binelea. Nici aici nu-și găsi oamenii. Înșfăcase o lanternă și ordonase ca nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de făcut și tocmai dăduse semnalul de plecare. Intenționa ca restul zilei să se odihnească, pregătindu-se pentru noaptea care urma. Nu-i veni să-și creadă urechilor când Nikolai, unul dintre băieții lui pe care îi pusese să asigure perimetrul de pe Muntele Rău, îl chemase spunân du-i că prinseseră doi indivizi care dădeau târcoale pe acolo. Cu atât mai mare îi fusese surprinderea constatând că unul dintre acești intruși era chiar polițistul șef din Baia de Sus. Asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care au ajuns proprietari pe pământurile lucrate de bunicii și străbunicii lor și, mai mult, să arate că te poți sălta în ochii lumii prin școală și învățătură. O mică parte dintre luncașii ajunși în funcții și posturi, care depășeau perimetrul îngust și izolat al satului, considerând că satul lor, oamenii cu mentalitățile, obiceiurile și tradițiile lor, purtători ai unor experiențe de viață care ar trebui cunoscute și apreciate după valoarea lor, au cutezat să gândească c datoria lor față de părinți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și locuințele de suprafață, de form rectangulară, cu colțurile rotunjite. Sunt construite din lemn și lut, cu suprafețe locuite modeste, conținând și „instalații de încălzire”, vetre de foc și cuptoare. Mai rare și mai puțin cercetate sunt mormintele descoperite în afara perimetrului Colinelor Tutovei, în apropiere, pe Valea Bârladului și în județul Galați. Se folosea atât incinerația (resturile de la ardere erau așezate în urne funerare), cât și incinerația specific ritualului creștin. Ritul incinerației este ilustrat pe Valea Berheciului, la Bărboasa, în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să mai fie, o riguroasă stare de asediu care, prin însăși forța lucrurilor, va îngreuna serios funcționarea echilibrată a unei aglomerări urbane de atâta importanță și cu aceste dimensiuni fizice și sociale, este adevărat că sunteți încercuiți, înconjurați, limitați în perimetrul orașului, că nu puteți ieși din el, că, dacă încercați s-o faceți, veți suferi consecințele unei riposte imediate prin intermediul armelor, dar ceea ce nu veți putea face niciodată este să spuneți că vina o poartă aceștia cărora voința populară, liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
bine cum îl cunoștea, ceva mai puțin sângeros decât dracula, dar mult mai teatral decât rambo, acesta ar fi modul de acțiune care ar ordona să fie adoptat. Nu se înșela. Ascunși într-un mic masiv împădurit care aproape tivește perimetrul încercuirii, trei bărbați așteaptă ceasurile nopții să se apropie de cele ale dimineții. Cu toate acestea, nu tot ceea ce fusese imaginat în mod liber de prim-ministrul, la fereastra cabinetului său, corespunde realității care se oferă ochilor noștri. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
domnia ta! Îl mai auzi cum Îi striga În timp ce dispărea absorbit În Îmbulzeală. Abația Maddalena se ridica În spatele vechiului For, ceva mai Încolo de Santa Maria in Campidoglio. O construcție masivă, clădită pe fundamentul unei străvechi insula romane, de la care preluase perimetrul dreptunghiular. În față se ridica biserica abației, cu fațada ei simplă din cărămidă, urmată, dincolo de absidă, de un al doilea corp, care o vreme adăpostise o comunitate restrânsă de călugări benedictini. Un alt zid orb, pe stânga, Împiedica vederea spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
strivită, de pilaștri și de pereții aspru din piatră, de către cei ce continuau să intre. Între ultimii doi pilaștri se Întinsese un lanț de fier care tăia spațiul, Împiedicând intrarea către altar. Înapoia lespezii simple de marmură, un prag delimita perimetrul corului, acoperind asemenea unor culise vederea către absidă. Dincolo de lanț, lângă altar, fusese așezată o ladă din lemn, Înaltă aproape cât statura unui om, acoperită cu o țesătură de lână albă, brodată cu o cruce roșie În relief. Dante avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
pornise deja grăbit, revenind spre exterior. Observase că, printre rămășițe, se remarcau puncte unde grinzile retezate erau mai numeroase și mai groase, ca și când ar fi fost un soi de contraforturi, sau elemente de structură cu o funcție aparte. - Căutați În perimetrul incendiului resturi asemănătoare cu acestea și opriți-vă acolo. Dați-mi câte un capăt din frânghiile voastre și Întindeți-le Între voi, le porunci oamenilor. Toți Începură să rătăcească printre resturile carbonizate, târându-și frânghiile legate Între ele. Unul după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să se afle acolo, se gândi Dante. Încă nu trecuseră două ceasuri de la moartea lui, iar sufletul Îi rătăcea la hotarele Împărăției umbrelor. Încă putea vedea. Una câte una, cele opt plăci fură rezemate de câte un perete. Bonatti urmărea perimetrul construcției, indicând din memorie unghiurile, ca și când ar fi trasat pe piatră un ultim, extraordinar horoscop. Dante Îl urmărea, verificând cu o lumânare ca fiecare oglindă să capteze imaginea tovarășei sale din dreapta și să o trimită exact celei din stânga, Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mai ușoară. Am așteptat primele ore ale după-amiezii. Nu se mai simțea mușcătura înghețată a dimineții, ci era o vreme aproape blândă. Ai fi crezut că era altă zi. Grosspeil și Berfuche fuseseră înlocuiți de alți doi jandarmi care păzeau perimetrul și alungau curioșii. M-au salutat. Peștii alunecau printre alge. Din când în când, câte unul se ridica la suprafață să cerceteze aerul, apoi se-ntorcea bătând din coadă pentru a-și lua locul în grup. Iarba strălucea de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
sfârșitul unei discuții Încinse, că, dacă ar fi vrut, ar fi putut lua cele mai bune note din școală. Dar doctor Dougal, se Înșela. Pentru Amory, era temperamental imposibil să obțină notele cele mai bune din școală. Nefericit, Închis În perimetrul școlii, nepopular atât printre profesori, cât și printre elevi - iată cum a fost Amory În primul trimestru. De Crăciun Însă s-a Întors la Minneapolis cu gura pecetluită și jubilând În secret. — Oh, la Început am fost cam ageamiu, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Așa cum face Carstairs? — Întocmai. El e pișicher. Au cheltuit două nopți căutând definiția exactă. Pișicherul era un băiat chipeș, sau unul În orice caz curățel. Avea minte, adică o inteligență orientată social, și se folosea de toate mijloacele cuprinse În perimetrul larg al onestității ca să promoveze, să fie popular și admirat și să nu dea de bucluc niciodată. Se Îmbrăca frumos, cultiva o Înfățișare deosebit de Îngrijită, Își câștiga renumele din faptul că-și tundea părul inevitabil scurt Îl scălda În apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ajungeți vreodată la ele. Atunci - oftă Felix S 23 - îl lăsăm aici. Se întoarse spre copil și-l împinse ușurel spre pedagog: Hai, Benga, du-te cu domnu’... Episodul 44 Zona „Robertson-Kudașvili” Există în infinitul spațiu cosmic anumite zone, anumite perimetre, nu tocmai numeroase, pe care cosmonauții au învățat să le cunoască foarte bine și pe care, în genere, nu le prea agreează. Sunt așa-zisele zone „Robertson-Kudașvili”, de la numele primilor doi cosmonauți care, concomitent, în martie 2051, au pătruns într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lume. Astfel, Golful acesta devine cel mai căutat pentruscafandri. La mari adâncimi vom găsi o lume plină de bogății, de varietățide pești care plutesc peste și printre corali. Fenomenul acestaimpresionează. Liniștea submarină este într-adevăr reconfortabilă.Diversitatea coralică din acest perimetru a fost declarată ,,unică''. Sunt corali a căror acoperire e rezistentă, fiind chiar de o duritate aproapemetalică, datorită erodierii externe, pe care stă polipul viu. Pe majoritatea coralilor se află polipi numeroși. Deasemeni, se află o seamă de corali lipsiți
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/364293_a_365622]
-
complet inactiv vina în toate părțile, numai acolo unde trebuie nu, și anume, în curtea proprietarului de câini. Problema abandonului canin, indiferent de vârsta și de rasa patrupedului respectiv, a devenit în timp una reală și repetitivă, din nefericire, în perimetrul oricărei localități a României. Sancțiunile legislative nu ar trebui concepute cu superficialitate de către juriști în acest sens, fapt ce ar genera cu asupra de măsură nu numai respectarea drepturilor firești ale animalelor la hrană, adăpost și tratament uman corespunzător, fiind
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]