2,985 matches
-
îi luam o sută de mii. Ca să nu fie chiar degeaba. Și îmi făcea o plăcere extraordinară să stau cu ele și să scriem împreună niște texte, chiar cu deficitul lor de inteligență cu tot. Era un fel de cenaclu personalizat. Chiar mi se pare abject să iau bani pentru așa ceva. Chestie țărănească, de om care desfide contractul și pune preț doar pe înțelegerea între oameni. Mă rog, și o chestie de sexualitate sublimată cumva, pentru că una arăta trăsnet. Cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier era atent personalizată, până și pănglicuța de pe cap avea ceva din rafinamentul și dibăcia mamei. Oricât de mult s-ar fi străduit mama să realizeze acele „punți de comunicare” cu noi, era evident că „vectorul” constant în stabilirea unui dialog sensibil și tangibil
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
180, 2003 „Traducerea Antoanetei Ralian din Plexus onorează textul, urmând intonația autorului, păstrând umorul scri iturii și ironia fină a nuanțelor. Pe drumul din americană în română, Miller nu își pierde savoarea (uneori, să recunoaștem, indigestă), iar discursul îi rămâne personalizat și puternic. De altfel, întreaga serie a traducerilor din opera lui Miller ale Antoanetei Ralian apărute la Editura EST nu face decât să con firme că traducătorul nu e întotdeauna un trădător.“ ILINCA ANGHELESCU, România literară, aprilie 2003 „Antoaneta Ralian
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cum rar am întâlnit pe cărările vieții, spun era, deoarece azi multe din aceste locuri există doar în amintiri, fotografii și în ilustrate de epocă. Culorile anotimpurilor, an de an, erau aceleași dar de fiecare dată sub o altă formă personalizată. De la albul imaculat al iernilor lungi și friguroase, cu vântul spulberând zăpada și troienind drumurile de acces, care câteodată parcă erau fără sfârșit, la primăverile scurte dar cu toți pomii înfloriți și urmați de înverzirea rapidă a naturii, îți dădeau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Videopolitica tinde să distrugă - mai mult sau mai puțin, în funcție de loc - partidul“, de aceea „puterea micului ecran este mai mică atunci când votul se dă pe liste de partid și se simte în largul său atunci când sistemul electoral este și el personalizat, adică atunci când se votează în colegii uninominale, pe candidați individuali“. (În paranteză fie spus, iată că sistemul nostru electoral sa adaptat și el la cerințele televiziunii.) Lucrul pe carel afirma Giovanni Sartori se verifică în istoria postrevoluționară a televiziunii de la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
nicidecum formele reale ale lumii obiectuale. Capacitatea pictorului de a poetiza materia se evidențiază, cu predilecție, în acest gen de pictură: Dumitrițele, Freziile, Păpădiile, Trandafirii - în lumină naturală, în vasele de pământ în care s-au născut, ni se înfățișează personalizate, unice forme de sine-stătătoare, bucurându-se și bucurându-ne de misterul vieții“. Pentru Adrian Podoleanu „pictura este o căutare și o aflare a adevărului individual cuprins în artă“. A fost un promotor statornic al culorilor de apă. Când se vorbește
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
noului dumneavoastră cont comun, ai cărui titulari sunteți dumneavoastră și domnul Luke J. Brandon. Am atașat și toată documentația explicativă. Cardul de debit vă va fi trimis separat. Noi, cei de la Second Union Bank, ne mândrim în permanență cu abordarea personalizată a clienților noștri. Pentru orice nelămurire, vă rog să mă contactați personal la orice oră, iar eu vă voi face tot posibilul să vă ajut. Nici o problemă nu este prea insignifiantă pentru a-mi fi adusă la cunoștință. Cu cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui la Barneys? — Îhm... nu știu, mint. Danny e complet obsedat de ideea de a fi prezent la Barneys. E singurul lucru din lume pe care-l dorește. Și, doar fiindcă eu lucrez acolo pe post de consilier de shopping personalizat, i-a intrat în cap că eu aș putea să-i aranjez o întâlnire cu directoarea de achiziții. De fapt, chiar i-am aranjat mai multe întâlniri cu ea. Prima oară, a venit la întâlnire cu o săptămână mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. În calitate de avocați specializați în divorțuri, cu treizeci de ani de experiență, știm cât este de important un avocat bun. Sperăm din suflet și ne rugăm ca dumneavoastră și domnul Luke Brandon să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mai sincere și mai însuflețite urări de bine. Suntem siguri că într-un moment ca acesta veți fi asaltată de nenumărate oferte nedorite, unele chiar de prost gust. Cu toate acestea, permiteți-ne să vă oferim un serviciu unic și personalizat, asupra căruia dorim să vă atragem atenția. Un cadou de nuntă cu totul deosebit Cum își pot exprima invitații la nunta dumneavoastră aprecierea față de dragostea pe care vi-o purtați unul altuia, decât făcându-vă cadou locuri de veci alăturate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
De fiecare dată când trec pe la tine mă simt foarte bine, Becky. Nu știu de ce. — E un mister, zic zâmbitoare și notez ceva în registru. Unul din cele mai bune lucruri care ți se întâmplă când ești consilier de shopping personalizat este faptul că te apropii foarte tare de clienții tăi. De fapt, unii dintre ei aș putea spune chiar că-mi sunt prieteni. Când am întâlnit-o prima oară pe Laurel, tocmai se despărțise de bărbatu-său. Era supărată pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Nu înțeleg. Mă încrunt, nedumerită. Parcă se măritase anul trecut cu un englez. Ed... și nu mai știu cum... — Așa e! Doar că nu e chiar așa. Uf, Dumnezeule, nu știi povestea? Doi clienți se plimbă prin raionul de shopping personalizat, iar Erin își coboară vocea. — Au făcut nunta și tocmai erau la recepția de după - când apare Peter Blake însoțit de o tipă. Alicia nu știa că vine, însă se pare că în clipa în care a aflat cine e, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Vând rochii de mireasă de peste douăzeci de ani și chiar săptămâna asta mi-am deschis un magazin pe Madison Avenue. Avem o gamă foarte largă de ținute create de cei mai în vogă designeri, pantofi și accesorii. Oferim un serviciu personalizat, într-un spațiu extrem de luxos și rafinat. Tot ce ai nevoie pentru nuntă, indiferent ce ar fi, găsești la noi. Se oprește destul de brusc, de parcă tocmai i s-ar fi terminat banda. — Păi... OK. Venim mâine. — Să zicem, pe la unsprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oglindă și mă traversează un val de furie la adresa respectivului. — Îmi place rochia asta, continuă ea, mai veselă. Evident, varianta cu cusătura intactă. — Mă duc să-ți aduc alta, spun. Sunt aici, la etajul ăsta. Ies din raionul de shopping personalizat și mă îndrept spre stativul cu rochii. E încă devreme pentru clienții noștri obișnuiți, și etajul e aproape gol. Dar, în timp ce mă apuc să caut altă rochie pentru Laurel, vederea periferică îmi semnalează o prezență familiară. Mă întorc, mirată, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
chestiile astea sunt făcute să cadă. Nu? Hei, Christina! începe brusc să strige. Linia asta nouă e mortală! Christina? Mă răsucesc pe călcâie și simt că nu mai am aer. Christina se află exact la intrarea în raionul de shopping personalizat, și discută cu șefa de la resurse umane. — Ce linie nouă? zice, ridicând ochii. A, bună, Becky. Rahat. Trebuie să pun punct acestei conversații chiar acum. Lisa... spun disperată. Vino să vezi sacourile cele noi de la Marc Jacobs pe care tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
în timpul ăsta noi o să zburăm liniștiți spre Anglia... — Becky, ferea! zice Christina zâmbind, iar eu ridic privirea, tresărind. Dumnezeule, era cât p-aci să dau peste un manechin. — Tot cu gândul la nuntă? continuă, în timp ce intru în raionul de shopping personalizat. — Ai ghicit, spun veselă. — Arăți mult mai relaxată de la un timp, spune Christina pe un ton aprobator. Se vede treaba că ți-a priit vacanța. Și faptul că ți-ai văzut mama... că ai mai văzut ce se mai întâmplă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nu știu. Bănuiesc că da. — Cred că abia aștepți, spune doamna Zaleskie. Ești o fată foarte nococoasă. — Ăăă... știu. Nu mai pot. Îmi trebuie o gură de vodcă, urgent. — Trebuie să plec, murmur și mă grăbesc spre raionul de shopping personalizat. Orice aș face, nu pot câștiga. Orice aș alege, o groază de lume va fi dezamăgită. În timp ce Amy se viermuiește ca să încapă în rochie, rămân cu ochii țintă în podea, și inima îmi bubuie să-mi spargă pieptul. Nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și la prețuri mult mai rezonabile. Cu "baza materială" asigurată, ne-am întors la ambasadă, unde fiecare din noi doi și-a continuat programul tovarășa cu treburile casnice și discuțiile cu celelalte tovărășele, eu la birou, unde am început întrevederi "personalizate" cu fiecare colaborator. "Directivele" primite în "centrală" la plecarea la post erau clare asupra sarcinilor prioritare: impulsionarea exporturilor românești; restabilirea colaborării directe între instituțiile interesate; informarea "centralei" asupra evoluțiilor din Chile; asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
prezențe românești în cercurile academice și culturale; menținerea de contacte cu reprezentanți ai "forțelor progresiste"; urmărirea activității celorlalte misiuni diplomatice din Santiago, în special din țările Europei occidentale, în ceea ce privește relațiile cu oficialitățile militare chiliene, problema refugiaților etc. Am început întrevederile "personalizate" cu atașatul comercial. La data respectivă exporturile românești pe relația Chile erau ca și inexistente. Pe vremea mandatului președintelui Allende Chile importa din România tractoare, îngrășăminte, medicamente, produse chimice, electrocasnice... Uzina "Tractorul" avea în Chile un grup de tehnicieni pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de imprimări audio, memorie orală afectivă a Mamei, selectarea zecilor de fotografii, acte și ilustrații a fost necesară depășirea multor praguri, fiul și scriitorul aflându-se într-o firească dihotomie: o carte de familie sau o experiență de viață, istorie personalizată, demnă a fi cunoscută de un public mai larg? Cît și în ce măsură faptele de intimitate capătă sensuri generalizatoare; până unde se poate extinde suprapunerea între persoane și personaje în recrearea unor profiluri de oameni: rude, prieteni sau neprieteni? Imposibilitatea consultării
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
capăt al terenului de tenis se aflau două garaje și, deasupra lor, o bucătărie mare, iar la celălalt capăt o mică construcție cu două camere ca de păpuși, folosită ca depozit pentru te miri ce! Am trecut apoi la discuții "personalizate" cu colaboratorii. "Directivele" primite în "centrală" la plecarea la post erau clare asupra sarcinilor prioritare: impulsionarea exporturilor românești, restabilirea colaborării directe între instituțiile interesate, informarea "centralei" asupra evoluțiilor din Chile, asigurarea unei prezențe românești în cercurile academice și culturale, menținerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o asemenea metodă trebuia să ai o memorie bună, abilitate de sinteză și capacitate dialectică. Giovanni poseda prima calitate, dar nu răzbea la celelalte două, chiar dacă intuia perfect rezultatele finale. Astăzi se adoptă metode diferite iar evaluările sunt mult mai personalizate. Dar, pe atunci, nu era îngăduit să deraiezi de pe acele linii stabilite. Giovanni intuia subiectele, dar se pierdea și se zăpăcea atunci când intra în harababura discuțiilor filozofice subtile. Și așa, în fiecare an, se găsea în situația de a lupta
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pedagogie științifică, cât prin exortații practice și verificări continue. Cu un secol înainte de a se aplica în școlile statale italiene, el a inventat fișa personală pentru fiecare băiat, care marca toate etapele educative, progresele sau insuccesele, cu propuneri de intervenție personalizate. Colaboratorii lui proveneau din toate structurile sociale: licențiați sau muncitori, preoți sau comercianți, săracul din mizerie și contele bogat. Don Calabria făcea alegerea nu în baza pregătirii culturale, ci a unor criterii care evaluau calitățile interioare, capacitățile de fond, formarea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cele din urmă, în contextul discursurilor unanim împărtășite, ale științei. Credințele religioase, mai ales profețiile, au unele aspecte comune cu delirul, dar, dacă sunt acceptate de alții, își pierd caracterul morbid. Diferența specifică rezidă în aceea că delirurile sunt foarte personalizate și autoreferențiale. Autoreferențialitatea indică propensiunea individului de a interpreta cuvintele și acțiunile altora, de a vedea într-o întâmplare oarecare o directă legătură cu el, de a identifica sensuri personale în cele mai obișnuite evenimente și de a stabili astfel
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
lumea „normalului” a copiilor (elevi) considerați „sub-normali”, „anti normali”, „a normali”, „diferiți”, „handicapați”, „dizabili”, „ deficienți”, dar care, în ciuda etichetelor atașate, reușesc să se desprindă de stigmatul impus (din păcate, adeseori!) de societate și să se afirme prin creații personale și personalizate, egale, de nenumărate ori (dar, din nefericire, nu întotdeauna „luate în seamă”, ori valorizate!), cu cele ale copiilor „normali”. Curba (celebră!) a lui Gauss ne învață că supradotații (academic și/sau artistic) și sub-dotații (adică „handicapații”, termenul cel mai comun
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]