7,838 matches
-
asupra unei tulburări structurale globale și asupra legăturilor acesteia cu formele inedite de enunțare al căror eponim ar fi vocabula "întreprindere", și tocmai efectele reciproce ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc a fi cu prioritate cele mai pertinente pentru o analiză antropologică. Să subliniem, pe de altă parte, că viziunile de participare comunitară în întreprindere nu sunt nu mai mult decât fostele paternalisme niște modele a căror aplicare în întreprindere ar fi automată de sus până jos. Ele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și de restructurări sociale, economice și politice. Această implicare a noțiunii de "cultură" ca factor ideologic esențial în procesele și raporturile sociale a fost pe deasupra suficient de bine observată de un întreg curent al cercetării antropologice. Fiindcă elaborarea unei analize pertinente a modurilor de producție a idiomurilor culturale și a transformării lor este centrală în dezbaterile interne disciplinei, oricare ar fi matricele teoretice reținute, trebuie să reperăm rapid noile ocurențe ale "tematicii culturale". Aceasta, după ce s-a focalizat în anii nouăzeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii au înțeles fenomenele de industrializare și dezindustrializare în societăți diferite. O a doua etapă este consacrată cercetării nivelelor pertinente de evidențiere a evoluțiilor conjugate ale politicului și economicului. Reflecția angajată aici încearcă să surprindă câteva din traducerile lor cele mai semnificative în Franța în cursul ultimilor ani. Obiectivul este de a schița noi ipoteze de cercetare și de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
într-o perspectivă temporală relativ vastă: satele sau regiunile studiate au adoptat cultura arborelui de cafea de mulți ani. Producția, importantă, aduce un venit relativ ridicat. Această perspectivă de ansamblu care înglobează toate aspectele revoluției arborelui de cafea nu este pertinentă și în cazul nostru; într-adevăr, până în prezent producția nord-congoleză e neglijabilă (50 t), iar cele dintâi sate care au cultivat cafea (1954/55) nu au cunoscut decât două piețe de desfacere de mică importanță. În majoritatea cazurilor, ne aflăm
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a două varietăți de sacru: prereligios și postreligios. „În primul caz sacralitatea se identifică cu cripticul, iar sacralizarea cu actul semnificării lui. Rezultă de aici că orice poate să Încorporeze sacralitatea, adică orice poate deveni o hierofanie” ( / 24). Aceste considerații pertinente pot fi rezumate sub forma unei concluzii clare: „sacralitatea nu este un privilegiu al religiozității. Mai mult, Însuși sacrul de factură mistică a putut să apară pentru că a existat mecanismul psihologic general al semnificării și sacralizării laice. Așadar, sensul religios
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
iad, și Honesta, o tânără florentină, cinstită așa cum o arată și numele, dar din cale afară de trufașă și de rea. Nu dorim să încercăm să demonstrăm originalitatea modului de adaptare caragialian. Editorul Antologiei, însoțindu-și textele cu note și studii pertinente, credea că poate afirma, și nu o dată, că la Caragiale ,,femeia începe a fi reabilitată’’ față de ,,imaginea medievală’’ care stăruie în bucata lui Machiavelli. După părerea acestuia ,,lipsa sarcasmului ascuns sub umorul amar din Belfegor a denota la Caragiale o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
doar la ce anume spune subiectul, ci și la cum spune și când spune ceea ce spune. Interviul non-directiv oferă cadrul adecvat de manifestare spontană a unor lanțuri asociative, care exprimă subiectul în unicitatea sa și permit clinicianului să verifice ipoteze pertinente în scopul înțelegerii lui. * Interviul semi-directiv. Acest tip de interviu are la bază un ghid, care cuprinde principalele teme ce vor fi explorate împreună cu subiectul. Întrebările nu vor fi adresate într-o manieră strict ordonată, ci în momentul considerat oportun
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cel imaginar). Câteodată copilul intervine în discursul părinților pentru a corecta o remarcă, pentru a atrage atenția (mai mult sau mai puțin asupra lui), sau pentru a cere să plece. Maniera de intervenție a copilului în dialogul părinte-clinician este întotdeauna pertinentă și trebuie notată atent. Modul de comunicare între copil și clinician. Schematic prezentate aceste moduri sunt: * Jocul cu mașinuțele, cu păpușile, în cursul cărora copilul pune în scenă fantasmele sale, stăpânirea angoasei lui, se identifică cu personajele. În acest timp
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
descrie un fenomen ("electricitatea", de exemplu), omul de știință îi observă efectele introducând măsuri. Prin acest mijloc, fizica poate spune ce "este" electricitatea. Cu alte cuvinte, electricitatea nu este altceva decât ceea ce produce. Acest punct de vedere se dovedește întotdeauna pertinent în definirea lucrurilor. Dacă, de exemplu, vrem să caracterizăm diferitele tipuri de cinema (comercial, experimental, "tip artă și eseu", "de apropiere"...), demersul sociologic va încerca să compare și să specifice utilizările și modurile de difuzare diferențiate între aceste tipuri. Cinematograful
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de interpretare, când unii autori s-ar putea regăsi și în unele, și în altele. Un autor precum Bourdieu este inspirat, în același timp, de teoria critică, de modelul weberian și de teoria durkheimiană. Ni s-a părut însă mai pertinent să insistăm pe diferențe decât să definim punctele de trecere. Am considerat că putem distinge trei puncte de vedere "teoretice" relativ distincte asupra practicilor culturale: primul caută să dezvăluie, apoi să denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ignorante riguros întemeiate și metodologic asumate un surogat de cunoaștere? Unei probleme reale ― care e tâlcul nostru de ființe muritoare? ― nu-i corespunde o cunoaștere reală. Asta e tot. La întrebarea de mai sus nu se poate răspunde în chip pertinent. Ce decurge de aici? Obligația de a mima că un răspuns e cu putință și de a-i taxa de imbecili pe cei care nu se pretează la pantomima mea? În fond, nevoia mea de a scruta "absolutul" este la fel de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
act s-ar identifica cu cel de pe apa Bârladului, numit după ruperea sa de la această dată Boziești; dacă se acceptă ipoteza că Bozieștii a fost la origine parte componentă a comunității Umbrăreștilor, s-ar crea premise favorabile găsirii unor explicații pertinente privind felul cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea de urmat, așa după cum se întrevedea înainte și la data ieșirii din indiviziune a celor două părți. El explică, pe baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrat timp îndelungat ca mare proprietate boierească. Compararea cifrei de 378 fălcii, date celor 130 familii de clăcași în 1864, cu cifra de 2.300 fălcii rămase unei singure familii este suficient de elocventă pentru a se putea găsi explicații pertinente față de nemulțumirile sociale din epocă. Până la urmă, moșia boierească se va divide și va fi stăpânită în felul următor: - partea estică, pe toată lățimea ei, de la hotarul Bărcii și până la cel al Torceștilor, iar în lungime din valea Herătăului, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
densitatea, evoluția, eventuala pondere a unor grupuri alogene față de autohtoni, valoarea lor spirituală etc., ne vom folosi de izvoare istorice improprii domeniului, dar pe care le-am avut la îndemână, inclusiv urmele arheologice pentru perioadele îndepărtate, dar care îngăduie observații pertinente în materie. Căci suprafața destul de întinsă, pe care se înșiruie străvechi și vechi vetre de locuințe omenești, grosimea straturilor de cultură materială, abundența obiectelor și calitatea lor foarte diversă, atât din așezarea neolitică de la Tămășeni, precum și din toate celelalte locuri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cade să vorbim mai pe larg aici. Se consideră de către mulți localnici că, printre oamenii de valoare ai satului, la loc de frunte se înscrie fiul de răzeși, ajuns învățător de elită, prea de timpuriu dispărut, Vasile Teleoacă. Cele mai pertinente informații despre activitatea și scurta sa viață ni le-a oferit colegul și prietenul său de școală, învățătorul de rară prestanță și demnitate, Hristache Motovelea, din satul Movileni, dar care a slujit o vreme la Torcești după ultimul război. Îi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
colective), Éric Debarbieux prezintă rațiunea și componentele unor programe-model promițătoare. El subliniază cât de importantă este utilizarea meta-analizei și a estimării legate de dimensiunea efectului (effect size) pentru a-i evalua eficacitatea. Reiese din analiza sa că programele cele mai pertinente sunt cele care combină acțiunile axate pe riscurile individuale cu factorii de mediu. Recomandarea de a face din școală unul dintre ecosistemele privilegiate pentru a preveni procesul violenței este una importantă. O împărtășesc pe deplin. Este vorba de prevenirea violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victime, față de riscul de numai 0,01% din cifrele oficiale. De 1 670 de ori mai mult. Pe scurt, punând probleme serioase de metodă, sursele oficiale franceze nu ne permit să evaluăm amploarea fenomenului. Ele sunt cu atât mai puțin pertinente cu cât depind de ordinele ierarhice de a le produce și de frica școlilor să nu-și întrețină o reputație proastă. Această reputație în funcție de violență este, într-adevăr, un element-cheie în alegerea școlilor de către familii, și nu doar în mediile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prestigiu, nici identitate socială solidă (Dhoquois, 1996). Regăsim aici una dintre concluziile anchetei de victimizare realizate de Carra și Sicot (1996), care identifica astfel victimizarea cea mai frecventă raportată de gimnaziștii din eșantionul lor. Bullying-ul, sau hărțuirea, permite o abordare pertinentă a efectelor psihologice și individuale asupra victimelor. El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
statul n-o mai garantează nu poate s-o conducă decât la un eșec". Pe scurt, o dată în plus, dar din rațiuni opuse, este acuzat "pedagogismul". Acesta ar reprezenta aici gândirea prea limitată care concură la deturnarea unei analize mai pertinente a raporturilor sociale. Nu mergem mai departe, teza a fost expusă. Ea se lovește de dificultăți imediate, atât în plan teoretic, cât și în planul acțiunii. Într-adevăr, este deosebit de deterministă. Dacă doar excluziunea socială ar genera violența și sunt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
școlii înseși, exercitat prin organizarea și actele ei pedagogice, multe dintre modelele dezvoltate riscă să limiteze analiza și acțiunea la dorința de a schimba conduitele elevilor. Analiza contextuală, care ține cont de efectele legate de școala însăși, apare atunci ca pertinentă și complementară, mai ales că este sprijinită de o analiză a efectelor mediului socio-demografic (capital social). Totuși o analiză contextuală care s-ar cantona în "local" și în unitatea școlară ar risca să-i supraevalueze posibilitățile. Nu trebuie să uităm
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care le propunea Égide Royer administratorilor de școală și oamenilor politici prezenți la prima conferință mondială despre violența în școală: "Politica dumneavoastră de formare a cadrelor didactice pentru a preveni și a face față violenței școlare a fost eficace și pertinentă în măsura în care dascălii care lucrează în școlile dumneavoastră: 1) cunosc și înțeleg cum se dezvoltă conduitele agresive la tineri; 2) împărtășesc convingerea că educația și îndeosebi școala pot contribui la prevenirea dezvoltării și menținerii acestor conduite; 3) intervin în mod proactiv
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în această privință. 22 Cf. infra o discuție despre definirea tulburărilor de comportament prin DSM-IV. * Louis Pergaud, Războiul bumbilor, traducere de Angela Cismaș, RAO, București, 1996, pp. 33 și 160 (n.trad.). 23 Regăsim aici analiza mai veche și mereu pertinentă a lui Chamboredon (1970) referitoare la cucerirea "spațiilor interstițiale". 24 O versiune mai completă a acestei dezbateri poate fi găsită în intervenția mea la prima conferință mondială asupra violenței în școală (Debarbieux, in Debarbieux și Blaya, 2001). 25 În treacăt
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și deci al aplicabilității practice comparativ cu științele "tari" (fizică, chimie, biologie), iar, pe de altă parte, de faptul că, fiind vorba de sociouman, cunoașterea comună "este la ea acasă", având puternice atuuri epistemice și ajungând la rezultate mult mai pertinente față de prezența ei în alte domenii. Dar nu trebuie să omitem a sublinia că există o serie de limite ale cunoașterii comune care impun necesitatea demersului științific. Urmându-l în continuare pe același autor citat mai înainte, putem enumera câteva
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sentimentelor proprii să se manifeste în timpul cercetării. Este vorba de stabilirea unei relații de la "om la om" cu scopul de a înțelege și mai puțin de a explica. Interviul nestructurat este un interviu informal, de obicei bazat pe câteva întrebări pertinente legate de ce anume cercetătorul vrea să afle. De exemplu, intervievatorul poate sugera, " Hai să discutăm cum te simți ca absolvent?" și să lase intervievatul să răspundă în orice fel el sau ea dorește. Cercetătorul poate devia în totalitate de la planul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]