2,018 matches
-
după cum semnala Paul de Alep la 1653. Episcopul Melchisedec Ștefănescu a cercetat biserica înainte de 1885, menționând existența în pridvor a portretelor lui Miron Barnovschi și a mamei sale, Elisabeta, ținând biserica în mâini. În pronaos pe peretele nordic se afla pictat portretul ctitorului, iar pe peretele sudic portretul mamei sale. Sub aceste portrete se aflau inscripții în limba greacă. Astfel, sub portretul domnitorului se afla următoarea inscripție: "În veci pomenitul Miron Barnovschi Voievod, ctitorul acestei sfinte mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
1627", iar sub cel al mamei sale scria: În veci pomenita mama lui Elena Doamna și pentru dumnezeiasca și îngereasca schimă schimbându-și numele în Elisbeta monahia". Călătorul Paul din Alep menționează că exista în biserică un portret al ctitorului, pictat călare pe un cal alb. După cum spune tradiția, în momentul decapitării domnitorului, pe portretul său din Biserica Adormirea Maicii Domnului din Iași s-ar fi produs o fisură adâncă. Pictura interioară actuală a bisericii este târzie, datând din 1880. Ea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
nopții. Începând de la Horemheb, mormintele au fost decorate cu Cartea Porților, care îl arată pe zeul-soare trecând prin cele 12 porți care împart noaptea, și îi asigură celui înmormântat acolo siguranță în timpul nopții. La sfârșitul dinastiei a 19-a apare pictată Cartea Cavernelor, care împarte lumea subterană în caverne și în care stau zeitățile împreună cu cei morți, care așteaptă să treacă soarele și să fie aduși din nou la viață. Mormântul lui Ramses III are Cartea Pământului, unde lumea subterană este
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
el nu are nicio trăsătură comună cu ceilalți, cum ar fi "nasul inima". El trăiește într-o rulotă jegoasa, mănâncă frecvent sandwichuri și îi place să vorbească cu salată. Mime, în traducere Mimul, este un căprior violet cu o fată pictată, care poartă un tricou albastru cu dungi albe. Pentru că este un mim artist, nu vorbește orice ar fi, de aceea celorlalte personaje le e greu să-l înțeleagă. El poate vorbi, dar alege să nu-o facă, deși a făcut
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
După ce trecem de primez, al cărui loc de trecere, în lățime de 1,20 m, este mărginit de doi montanți masivi de lemn, pătrundem în naos, cu o lungime de 7,40 m. Iconostasul de lemn, cu uși traforate și pictat, face legatura cu altarul, în lungime de 3,75 m, terminat cu un capăt poligonal cu cinci laturi. Presupunem că această formă de plan, cu pronaosul poligonal și absidă încroșată, este direct influențată de forma anterioarei biserici sătești. Volumul spațiilor
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
de bârne, pentru a facilita accesul femeilor la slujbă. Trecerea din naos în pronaos se face prin intermediul portalului interior, și acesta frumos decorat. Naosul are o boltă semicirculară, unde se distinge atât grinda centrală, cât și arc-dublorile frumos sculptate și pictate. Iconostasul are trei intrări, ușile împărătești având șase casete pictate cu scena Bunei Vestiri, Arhanghelul Gavriil, precum și cu cei patru Evangheliști. Biserica are o clopotniță deasupra pronaosului, clopotnița având o galerie cu parapet de lemn și un coif octogonal. Pictura
Biserica de lemn din Sic () [Corola-website/Science/312306_a_313635]
-
laterale mai sunt decorate cu câte o rozetă aflată pe un fundal de "stele" atât în registrul superior cât și în cel inferior. Peretele ce desparte pronaosul de naos este unul continuu, pe acesta regăsindu-se singurele urme din decorul pictat al bisericii. Cu greu, se pot distinge fragmente din imaginea Sfinților Împărați Constantin și Elena precum și anul 1738 pictat în partea stângă a întrării în naos. Chiar în stânga intrării în biserică, din pronaos, cu ajutorul unei scării se poate ajunge în
Biserica de lemn din Gostila () [Corola-website/Science/312368_a_313697]
-
partea de vest a bisericii, în axul bisericii. Ușa bisericii, este frumos decorată cu ținte vechi din fier. Biserica femeilor este despărțită de biserica bărbaților printr-un perete de grinzi, prevăzut cu spații petru a facilita accesul portal sculptat și pictat, din păcate pictura este foarte deteriorată. Pronaosul este podit iar naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
naosul este acoperit de o boltă semicilindrică unde putem remarca arc-dubloul decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
decorat cu motivul funiei precum și cu rozete, colorat în roșu, galben și albastru. Meștergrinda întersectează arc-dubloul împărțind bolta naosului în patru casete, fiecare dintre acestea fiind decorate cu medalioane pictate. Din pictură se mai pot observa în altar câteva fragmente pictate ce înfățișează Sfinții Părinți. Iconostasul este împodobit în partea de jos cu icoanele Sf. Gheorghe și a Sf. Dimitrie. Iconostasul, unde încă se mai pot distinge figurile apostolilor este ornamentat cu icoane mărginite de ștergare albe din pânză, decorate cu
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
și pronaos se face printr-un portal interior, frumos decorat cu sculpturi și acesta. În zidul despărțitor s-au practicat obișnuitele orificii prin scoaterea din perete a câtorva grinzi, facilitând astfel accesul femeilor la slujbă. Naosul are o boltă semicirculară, pictată, remarcându-se arc-dubloul, fără ornamente sculptate, doar pictate; aceeași situație întâlnindu-se și la biserica de lemn din Valea Crișului. Sunt pictați cei patru evangheliști pe bolta bisericii. Corul, este decorat cu o pictură ce îl reprezintă pe Sfântul Prooroc
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
aflându-se o icoană de o formă mai puțin întâlnită, ovală, reprezentându-l pe Isus răstignit. Preotii slujitori intră din naos în altar fie prin ușile împărătești din centru, uși care înfățișează Buna Vestire (pe una din ușile împărătești e pictată Maicii Domnului, iar pe cealaltă Arhanghelului Gavriil), fie prin una dintre ușile diaconești, aflate de o parte și de alta a celor împărătești.
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă. Spațiul destinat naosului este nu este acoperit de o boltă cilindrică, așa ca de obicei ci este acoperit cu o boltă în arc frânt. Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor, ajungându-se ca în prezent puțin de din acest decor se mai păstrează.
Biserica de lemn din Brusturi, Bihor () [Corola-website/Science/312401_a_313730]
-
din pridvor de 5/6 m, boltit semicilindric, pronaos de 5/6 m , cu calota semisferica, perete despărțitor de naos, cu trei arcade, sprijinit pe doi stâlpi masivi, rotunzi, naosul de 10/6 m cu bolta semicilindrica și calota semisferica pictată , cu două obside de 2/3 m pentru străini și altarul în formă de semicerc, cu calota ogivala, sprijinită pe arcul despărțitor de naos, de 4/6 m . Obiecte importante în interior se pot socoti icoanele și întreaga catapeteasma, cât
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Fântânele () [Corola-website/Science/312858_a_314187]
-
Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău, care lucrează aici în colaborare cu fiul său Ștefan. Maestrului Ispas i se datorează decorul pictat al multor biserici de lemn din bazinul Someșului Mic sau din părțile sălăjene: Sânpaul, jud. Cluj, 1788; Agârbiciu jud. Cluj, 1801; Dângău Mic, jud. Cluj, 1802; Muntele Rece, jud. Cluj, 1803; Finișel, jud. Cluj, 1807; Păniceni, jud. Cluj, 1809; Tăuți
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
gri) folosind culori stinse, reci, care dau un efect de reținere, de solemnitate deosebită. Meșterului restaurator îi aparțin scenele reprezentate în registrul pereților naosului si ai pronaosului unde figurile sunt viu colorate în tonuri calde, plăcut contrastante. Din nefericire suprafețele pictate au fost în mare parte ruinate...se distinge totuși pe bolta altarului Sf. Treime, reprezentată prin Dumnezeu Tatăl și Fiul stând pe aceiași bancă în timp ce în zbor se află Porumbelul Sfânt ca simbol al Sf. Duh. Pe peretele nordic al
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și Rădăuților, înconjurat de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie pictată cu următorul cuprins: Biserica a fost zugrăvită pe exterior în anul 2006, în culoarea verde. Pe pereții pronaosului bisericii se află pictați cei doi ierarhi în timpul cărora s-a efectuat restaurarea lăcașului de cult: Iustin Moisescu și Pimen Zainea. De asemenea, într-o nișă amplasată în partea dreaptă a bisericii este o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Biserica este deschisă
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
pictorii noștri care au apărut acum nu mai știu asta și se pictează aiurea. La Achițenie, picturile sunt cele recomandate de veacuri. Sunt sfinții care s-au pictat în ultimii 500 de ani. Dar față de bisericile vechi, noi îi avem pictați și pe Ștefan cel Mare și Sfânt, pe Daniil Sihastrul, pe Cuvioasa Parascheva. Mi-a plăcut și că a acceptat să scrie pe icoane unele lucruri: când s-a început, cine a donat etc., ca să nu ia comuniștii după aia
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
lăcașul a fost pictat, făcându-i-se și o serie de icoane, dintre care a rămas aceea cu reprezentarea lui Isus Hristos învățător pe care Ioana Cristache-Panait o atribuie lui popa Nicolae zugravul, cel pe care îl consideră și autorul decorației pictate. Ea atribuie aceluiași autor și friza de prăznicare, din care face parte și Năframa Veronicăi, datată 1807, cu prilejul renovării picturii murale. În prezent pictura murală este grav deteriorată, datorită lungii perioade în care lăcașul de cult a fost lăsat
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
face parte și Năframa Veronicăi, datată 1807, cu prilejul renovării picturii murale. În prezent pictura murală este grav deteriorată, datorită lungii perioade în care lăcașul de cult a fost lăsat în paragină: O valoare mare o prezintă patrimoniul de piese pictate, anterior preluării edificiului de către uniți, piese nesemnate, din serii diferite, greu de identificat, dintre care se detașează, ușile împărătești cu tema Bunei Vestiri și a Evangheliștilor, în panouri delimitate prin chenare, în frânghie și profile, cu decor floral incizat într-
Biserica de lemn din Chețani () [Corola-website/Science/310136_a_311465]
-
Toader și friza Apostolilor cu tema Rugăciunii Deisis, pentru care nu s-a abătut de la modelul frecvent la sudul munților. Din aceeași vreme sunt și ușile împărătești sculptate în ajur, pe motivul viței de vie cu struguri ce îmbrățișează medalioanele pictate (Buna Vestire și Evangheliștii). În 1857, biserica a fost renovată, tot atunci s-a dat monumentalitate tâmplei prin adoptarea pilaștrilor cu capiteluri și a îngerilor statuari. Despre cele două momente din istoria tâmplei vorbesc pisaniile, din preajma reprezentării Năframei Veronicăi. Într-
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
ce cuprind câte doi prooroci, în centru fiind Maria cu Pruncul Isus, iar ultimul registru ampla scenă cu Isus pe cruce, completată cu episoadele Coborârii de pe cruce în stânga și Plângerea lui Isus, în dreapta. Bolta naosului nu are decor deoarece pânza pictată a fost smulsă si a dispărut. Alexandru Ponehalschi, autorul picturii murale și a icoanelor, este o remarcabilă personalitate artistică din Maramureșul secolului al XVIII-lea, fiind atașat stilistic și din punctul de vedere al programului iconografic abordat tradiției postbizantine. Aceluiași
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
Sculptura, pictura și arhitectura au fost astfel combinate încât să creeze temple somptuoase și locuri pline de culoare, mult mai colorate decât ne imaginăm, deoarece statuile grecești, care, astăzi, par a fi o artă atât de sobră, erau, de fapt, pictate complet și erau echipate cu tot felul de podoabe, ca, de exemplu, ochi aplicați, care, probabil, le confereau o aparență strălucitoare, ușor exotică. Reliefurile clasice cele mai frumoase și sculpturile din fronton făceau parte din templul atenian Parthenos, mai bine
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
seamă de informații despre ei au început să fie cunoscute. La începutul secolului al XIII-lea au fost introduse icoanele ca fundal al celebrării liturgice, luând deseori forma unui obiect cu două (diptic), trei (triptic) sau mai multe panouri (panele) pictate, puse laolaltă pentru a forma un grup sau o anumită scenă. Unul dintre subiectele des abordate îl reprezenta însuși donatorul (persoana care plătise și care donase piesa de altar bisericii), care era prezentat de către patronul sau patroana lui Sfintei Fecioare
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
deoarece se ajunge cu anevoie la ea, neexistând un drum de acces amenajat. Biserica de lemn este declarată monument istoric sub codul LMI 2004: . Momentele importante pentru biserică, precum edificarea și pictarea ei au fost surprinse de cele două pisanii pictate în stânga și în dreapta catapetesmei. Din păcate, trecerea timpului a afectat în mare măsură inscripția din stânga iconostasului, în care era menționat anul ridicării bisericii. Inscripția din dreapta, mult mai bine păstrată, afirmă următoarele: ""Îngerilor s-au numit ca să păzască tot neamul și
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]