2,469 matches
-
răpit inima numai cu o privire, numai cu unul din lănțișoarele de la gîtul tău! 10. Ce lipici în dezmierdările tale, soro, mireaso! Dezmierdările tale prețuiesc mai mult decît vinul, și miresmele tale sunt mai plăcute decît toate miroznele! 11. Miere picură din buzele tale, mireaso, miere și lapte se află sub limba ta, și mirosul hainelor tale este ca mirosul Libanului. 12. Ești o grădină închisă, soro, mireaso, un izvor închis, o fîntînă pecetluită. 13. Odraslele tale sunt o grădină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
felul de tufari de tămîie, smirnă și aloe, cu cele mai alese miresme. 15. O fîntînă din grădini, un izvor de ape vii, ce curge din Liban. 16. Scoală-te, crivățule! Vino, vîntule de miază-zi! Suflați peste grădina mea, ca să picure mirosurile din ea! Să intre iubitul meu în grădina lui, și să mănînce din roadele ei alese! $5 1. Eu intru în grădina mea, soro, mireaso, îmi culeg smirna cu miresmele mele, îmi mănînc fagurul de miere cu mierea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
iarăși? Mi-am spălat picioarele: cum să le murdăresc iarăși?" 4. Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, și mi-a fost milă de el atunci. 5. M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mîinile mele picura smirnă, și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului. 6. Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; i-am strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
să le murdăresc iarăși?" 4. Dar iubitul meu a vîrît mîna pe gaura zăvorului, și mi-a fost milă de el atunci. 5. M-am sculat să deschid iubitului meu, în timp ce de pe mîinile mele picura smirnă, și de pe degetele mele picura cea mai aleasă smirnă pe mînerul zăvorului. 6. Am deschis iubitului meu; dar iubitul meu plecase, se făcuse nevăzut. Înebuneam, cînd îmi vorbea. L-am căutat, dar nu l-am găsit; i-am strigat, dar nu mi-a răspuns. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
ocrotirea copiilor lui Israel. 17. Și veți ști că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care locuiește în Sion, muntele Meu cel sfînt. Ierusalimul însă va fi sfînt, și nu vor mai trece străinii prin el. 18. În vremea aceea, va picura must din munți, și va curge lapte din dealuri, toate pîraiele lui Iuda vor fi pline de apă. Un izvor va ieși de asemenea din Casa Domnului, și va uda valea Sitim. 19. Egiptul va ajunge pustiu, Edomul va ajunge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
neamurile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul, care va împlini aceste lucruri. 13. "Iată, vin zile, zice Domnul, cînd plugarul va ajunge pe secerător și cel ce calcă strugurii pe cel ce împrăștie sămînța, cînd mustul va picura din munți și va curge de pe toate dealurile. 14. Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăși cetățile pustiite și le vor locui, vor sădi vii și le vor bea vinul, vor face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
ca o dorință. Am fost al ei, în dorul ei, o veste, întâiul vers dintr-un poem în doi, Și primul val în care amândoi Ne am aruncat, frumoși ca-ntr-o poveste. Dar dincolo de timp, o clipă oarbă A picurat, în colț de cer, uitări; Și am văzut, visând la alte zări, Cum stele ne mințeau, căzând în iarbă. De-atunci mă pierd în noaptea mea de vină, Cu ochii sângerând, ca-ntr-un blestem; Și-n sufletul rănit, adânc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Amintirea trezește doruri uitate și valuri ciudate mă-nvăluie ușor, te simt lângă mine deși ești departe și-n gură-mi vine un gust acrișor. Vântul scârție ușor un oblon ruginit și liniștea se frânge-n fărâme pe jos, iar streașina picură-n stropi de argint secunde, asemenea unui uriaș vânjos. O rază de soare s-ascunde de nori și altele o urmează-n tăcere, astăzi alunecă încet spre ziua de ieri iar mâine se va naște din azi...care piere. M-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tine-n bătătură, Vor vrea atât, doar aventură, Prin păpădii. De-a mea iubire, însetate, Mă vor dori și alte fete. Tu m-ai crezut un nătăflete? Iubirea mea, în amulete Purta-vor toate. Al tău pe veci Din palme picur strop de rouă, Pe buzele-ți, cireșe coapte, Și inima mi-o rup în două, Să te înfrupți din ea, o noapte. De-ți place jertfa mea, iubită, Te mai înfruptă, încă-o zi, Din două inimi, contopită, Iubirea mea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
lacrimile-n slove, Lumini se nasc și mor în nove, Iar îngerii sunt triști și goi. Când seara gustă dintr-o stea Și umbrele se plimbă triste, Plătesc atâtea acatiste, Dar nu mai vrei să fii a mea. Când noaptea picură povești Și albatroșii dorm pe maluri, Plutești ascunsă pe sub voaluri, Să nu te văd și mă lovești. Când eram lacrimă din ploi Și sărutam tăceri pe frunte, Mai exista totuși o punte Să vină îngerii spre noi. Când viața noastră
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
în alte vise de iubire... Timpul un caier de-ntuneric toarce, Lumină este doar în amintire. Și ninge iară pe tristele alei, Cuvinte mor pe buze, împietrite; Suspină fulgii sub singuri pașii mei, Din gheață-s lacrimile făurite. Chemări îți picură-n auz chemările-ancestrale Și trupul tot se înfioară de dorință. Iubitul meu, ești prizonier iubirii tale. Mă plămădesc în tine ca unică ființă. Chipul ți-e ars de nerostitele cuvinte, Sărutul meu setea-ți va domoli în noapte, Când trupurile
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Cu jarul din priviri dogorâtoare Să pârguim și fructele pe ram; în plină iarnă, să-mbrăcăm în floare Pădurea de castani, suav balsam. Genuni de dor să scapere lucoare Peste-nfocarea inimii arzând; Dulce izvor, din perle de răcoare Să picuri cu tandrețe-n al meu gând! Te rog, iubite, să pornim departe, Să traversăm bătrâne veșnicii, Iubire să trăim și după moarte, Uniți desăvârșit în armonii. Spune Spune-mi că sunt ploaie roditoare Ce-nverzește un deșert uscat, Rouă-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
țărână și ochii-n stele, pe sub arborii înveliți cu aramă bătută în coastele pădurii. Vântul șuieră-n urechile căprioarelor cântecul tău, pe note înalte, și păsările ascultă. Rugă Doamne, limpezește-mi ochii, spală-mi privirea, așază-mă cu fața la chipul tău, picură-mi lacrima pe rugăciune! Ascultă-mi căința inimii, plânge-mi suferința curată și primește-mi păcatul în nepăcatul tău unic și necuprins! Iartă-mi neputința și ignoranța care s-au născut în mine, prinde-mi în mâinile tale sufletul și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-n care atunci bunii creșteau nepoți Și totul se înnoia la cuminecătura Ce ne scotea din starea de blânzi, umili iloți ... Ineluctabila melancolie Indurescentă stare mă ține ancorată De arca ce plutește pe apă-nvolburată. O rece condamnare îmi este picurată în trup osos ; o bortă este adânc săpată. în genuine-mbrățișări pierd doruri compacte Și îi las privirii timp de irizări abstracte. Ecouri mă străbat, aceleași simțiri intacte ... Inexplicabilă fantasmă blamând contacte. Nopți Cupide, nopțile mi-au devorat dorinți, Pierdute
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de a servi drept avertisment. N-o să uit niciodată groaza pe care am simțit-o în acea după-amiază, când am văzut-o pe doamna Fei. Capul ei se sprijinea pe marginea borcanului, fața îi era murdară, iar pe bărbie îi picura o substanță verde, lipicioasă. Mama mă apucă de umeri: — Orhideea, promite-mi că vei fi atentă și înțeleaptă. Clatin din cap, în semn că-i voi urma sfatul. Dar miile de frumuseți alese? întreabă Kuei Hsiang. Majestatea Sa e încurajat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
face parte din dansul evantaiului. Suntem ca două maimuțe care explorează modalități noi de a se așeza. În cele din urmă, mă simt epuizată și mă întind pe spate, însă fața lui apare de îndată deasupra mea: transpirația sa îmi picură în gură. Îmi arcuiesc cutia toracică și îmi scot sânii înainte. Continuă, țipă el, în timp ce respirația i se oprește. Pot să-mi aud propriul gând: Aplică ce ai învățat la Casa Lotusului! Numai că sunt incapabilă să-mi unduiesc fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întreabă el. Nuharoo aprobă din cap. — Zah! Eunucul face un pas înapoi în timp ce își termină plecăciunea. Mă ia de guler și le ordonă oamenilor săi: În stilul Woo Hua, Floarea - funie! Sunt târâtă afară. Pe neașteptate, simt un lichid cald picurându-mi dintre picioare. Mă țin de burtă și țip. Aud atunci un urlet puternic ce vine din celălalt capăt al sălii. — Nu clintiți și liniște! Împăratul Hsien Feng se aruncă între mine și eunucul-șef Shim. E în roba sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
băiat din sat chinuia o vrabie. Băiatul era vecinul meu și găsise vrabia într-o groapă de gunoi. Se părea că micuța creatură tocmai învăța să zboare, însă căzuse și își rupsese aripa. Când băiatul a ridicat pasărea, din pene picura apă murdară. A pus vrabia pe o piatră de șters picioarele din fața casei sale și ne-a chemat să venim să ne uităm. Am văzut cum inima micuță bătea înăuntrul trupului păsării. Băiatul a răsucit vrabia încoace și încolo, trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
dintr-un castron cu supă din sânge de căprioară. Are cu siguranță un gust groaznic, căci Majestatea Sa are o expresie care-mi amintește de un copil ale cărui degete s-au tăiat în cioburile unui pahar spart. Supa îi picură din gură. Nici nu încep bine să-i citesc ciorna, că aud vocea eunucului-șef Shim: — Bună dimineața, Înălțimea Voastră. Su Shun este aici. — Majestatea Sa este aici? se aude glasul lui Su Shun. Chestiunea nu mai poate aștepta. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de schimb pentru negocieri. Ultimul mesager a raportat că Aliații cuceriseră Orașul Interzis, Palatul de Vară și Yuan Ming Yuan. „Comandantul Aliaților locuiește în palatul Majestății Voastre cu o prostituată chineză“, a raportat mesagerul. De pe chipul palid al Majestății Sale picura transpirație. Și-a deschis gura, dar nu a fost în stare să scoată un cuvânt. Câteva ore mai târziu a tușit un cheag de sânge. 18 — Vorbește! îi ordonă împăratul Hsien Feng eunucului care se ocupă cu paza în Yuan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
această femeie diabolică înainte ca ea să vă pună otravă în supă! Tung Chih este speriat. Ne imploră pe mine și pe Nuharoo să plecăm. Când îi spun că nu vom face asta, se scapă pe el. Văzând urina care picură de pe tron, Nuharoo aleargă lângă Tung Chih. Eunucii vin repede cu prosoape. Un membru mai în vârstă al clanului se ridică și începe să vorbească despre unitatea și armonia familiei. Tung Chih plânge și țipă când eunucii încearcă să îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
infiltra apa și va inunda locul? — Asta ar fi groaznic! zice Nuharoo. — Am proiectat un sistem de drenaj. Arhitectul ne arată că lespedea este ușor ridicată, ceea ce face ca o parte să fie puțin mai sus decât cealaltă. Apa va picura în canalul săpat dedesubt și va curge afară. — Și paza? îl întreb. — Există trei uși mari din piatră, Majestatea Voastră. Fiecare ușă are două panouri din marmură, într-un cadru din cupru. Așa cum puteți vedea aici, pe sub ușă, unde cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care cînta un cuc, tristețea. Pe sub nuci rotați se strecurau cărări iar, cînd soarele cobora în asfințit, răsufla din văi întunericul cu iz de mlaștină și răcnet de broaște. Luna vărsa lumină printre crengi. Lătra un cîine. Din liliacul înflorit picura viersul unei privighetori. Înfiorat, mă opream în loc. Case cu poteci sub iarbă se tupilau pe margini. Adia slab parfumul florilor de păr. Clătinîndu-se în aer, petalele lor îmi mureau pe umeri. Urma, după livadă, o pajiște; odată cu amețitorul val al
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
prânz. Era și cam cald, așa, și mirosea a paie Încinse. Îmi vedeam liniștit de treaba mea. Și deodată - uitați-vă la mine, că sunt om bătrân și ziceți că mă apuc să vorbesc prostii - deodată Dumnezeu parcă Începu să picure din cer stropi de miere, văzduhul mirosea a iasomie, a lămâie și a scorțișoară, iar un vânt lin Împingea mireasma prin tot satul. Nu era nevoie să Întorc capul ca să știu cine trecea pe drum, dar l-am Întors, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
eu, nici ea, doar mălaiul cu roșie tărâță Îngroșat. Și-acela de-mprumut. Bălăuroiul țăndări Îmi făcuse electricul reșou - prieten drag și meșter la cafele - și adormitul vas cu-aromitoare murătură, ce-n ceasuri grele și dureri de cap Îmi picura ambrozie În gură. Vasul era de lut - nu din sticlă chioară cum se fac acuma, de-și pierd gustul toate câte se pun Înăuntru: gogonele, prune, castraveți, gogoșari, gutui, pere, conopidă, varză roșie și sfeclă - și făcea parte din zestrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]