1,703 matches
-
Germania și timpul în care a avut loc un eveniment sau altul. Și, întrucât, după cum spune Scriptura, «împotrivirea este un păcat la fel ca vrăjitoria iar neascultarea este la fel ca închinarea la idoli», am decis să consimt la dorința pioasă a fraților, fiind convins mai ales de fratele Baldovin de Brandenburg care, în mod spontan, dar și îndemnat de către fratele Batolomeu, pe atunci ministru [provincial] al Saxoniei, s-a oferit să fie scrib. În anul Domnului 1262, așadar, după Capitulul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
o minunată viziune: l-a văzut pe Domnul Isus Cristos coborând din cer și oferind fratelui Walter un sul pe care era scris: «Locul secerișului tău nu este aici, ci în altă parte». Domnul i-a revelat înșelăciunea unei femei pioase, care prin intermediul unor presupuse viziuni dusese în eroare un frate inteligent, în așa măsură încât el le-a transcris. Însă fratele Agnello, necrezând acestor lucruri, poruncise fraților din convent să se roage pentru ca Dumnezeu să-l ilumineze referitor la o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amabil și de elocvent, încât era acceptat chiar și de cei care nu vedeau cu ochi buni Ordinul. De aceea, a fost ales mai întâi custode la Paris, apoi lector la Tours, la Bologna și la Padova. Papa Grigore, de pioasă amintire, l-a trimis apoi în misiune diplomatică în Grecia la împăratul Vatatzes, împreună cu fratele Rudolf de Reims, de fericită amintire. 33. Fratele Aymon l-a schimbat din funcția de ministru provincial pe fratele Grigore de Napoli, care fusese ministru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
p. 309-312; AFH 16 (1923), 3-33; F. DELORME, Dialogus, op. cit., Ad Claras Aquas 1923, p. V-LXVII. 1. Am văzut cu ochii mei că fratele Pacifico, un om de o atât de mare sfințenie, încât Fericitul Francisc îl numea «mamă pioasă», purta cu sine o bucată de scândură, pe care o tăiase dintr-un copac de nuc crescut lângă altarul unei biserici ce se dărăpănase. Chiar de unde o tăiase el, apăruse imediat imaginea Răstignitului, nu în relief, ci în mod plan
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acel Pacifico care a meritat să vadă în trupul preafericitului om Francisc, pe când acesta mai trăia încă în trup, acele stigmate minunate pentru întreaga lume. El este acel Pacifico care a reușit să-i atingă rana din coastă, cu un pios șiretlic, dar cu o foarte mare evlavie. 3. Acesta este acel Pacifico care, pe când era încă în robia deșertăciunilor, a văzut ieșind din gura preasfântului părinte, în timp ce predica, două săbii încrucișate în formă de cruce. Înspăimântat de această faptă minunată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mai rele sau deplorabile, bucurându-se foarte mult fiindcă el corespundea mai mult sărăciei promise. Deoarece frații ceruseră papei Grigore, ce iubea foarte mult Ordinul, privilegiul de a reduce și de a varia oficiul divin, el a încercat prin îndemnuri pioase, spre edificarea lor și a altora, să-i convingă să păstreze neschimbat oficiul Bisericii, spunându-le: «Fraților, dacă voiți să recitați oficiul Bisericii fără omisiuni, voi porunci ca toți religioșii, cu excepția canonicilor regulari și a călugărilor benedictini, să recite Oficiul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
4. Bula «Solet annuere» a lui Honoriu al III-lea Honoriu episcop, slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu, preaiubiților fii, fratelui Francisc și celorlalți frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică . Scaunul apostolic obișnuiește să răspundă cu bunăvoință la pioasele voturi și la dorințele oneste ale petiționarilor. De aceea, iubiților fii în Domnul, înduplecați de rugămințile voastre pioase, confirmăm cu autoritatea noastră apostolică, Regula Ordinului vostru, aprobată de predecesorul nostru Inocențiu al III-lea, de fericită amintire, transcrisă în această
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratelui Francisc și celorlalți frați ai Ordinului Fraților Minori, [transmite] sănătate și binecuvântare apostolică . Scaunul apostolic obișnuiește să răspundă cu bunăvoință la pioasele voturi și la dorințele oneste ale petiționarilor. De aceea, iubiților fii în Domnul, înduplecați de rugămințile voastre pioase, confirmăm cu autoritatea noastră apostolică, Regula Ordinului vostru, aprobată de predecesorul nostru Inocențiu al III-lea, de fericită amintire, transcrisă în această scrisoare, și o întărim prin cele scrise acum. Ea zice așa: ... Nimănui așadar nu-i este permis să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să vă arătați în aceasta fii devotați și să dați o mână de ajutor), vă rugăm pe voi toți, vă povățuim și vă îndemnăm în Domnul, și vă poruncim pentru iertarea păcatelor voastre, ca pentru această operă să oferiți pomeni pioase din bogățiile ce v-au fost dăruite de Domnul și ajutoare dictate de recunoștința carității, și astfel voi, pentru aceasta și pentru alte opere bune ce le veți săvârși, în urma inspirației divine, să puteți ajunge la bucuriile fericirii veșnice. Noi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fericiri evanghelice, a urcat cele cincisprezece trepte ale virtuților, indicate în mod mistic în Psalmi, spre Betel, casa Domnului, pe care o pregătise pentru el. Și acolo, după ce a construit altarul inimii sale pentru Domnul, a oferit pe acesta aromele pioaselor sale rugăciuni, pe care îngerii aveau să le ducă în fața Domnului cu mâinile lor, fiind de-acum aproape un concetățean al îngerilor. 5. Dar, pentru ca să nu se bucure doar pentru sine acolo pe munte, unit în îmbrățișarea unicei Rahele (cf.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ordine retorică, discursul erotic se caracterizează printr-un mare devotament față de obiectul erotic. „Discursul Îndrăgostit - zice Barthes, - este În mod obișnuit o anvelopă linsă care se lipsește pe Imagine, o mănușă moale și tandră În jurul ființei iubite. Este un discurs pios, cucernic.” Un discurs, totuși, fragil, o devoțiune ce se destramă cînd Imaginea se alterează. Poetul român se refugiază, atunci, În morală și Într-o filozofie a resemnării. Se bocește, de regulă, dîndu-se de ceasul morții, cerînd milostivire... Pentru a exprima
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu vrea să-și părăsească zeii; dar le voi vorbi după cum spui." Se duse deci în mijlocul alor săi și, înainte chiar să-și înceapă cuvîntul, puterea lui Dumnezeu, luîndu-i-o înainte, tot poporul strigă în același timp: "Pe zeii muritori, rege pios, noi îi respingem și sîntem gata să-l urmăm pe Dumnezeul nemuritor despre care predică Rémi." Această veste este dusă prelatului, care, umplut de o mare bucurie, puse să fie pregătită piscina [...]. Regele fu primul care ceru să fie botezat
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se situează în Europa de Nord, în jurul Austrasiei unde, începînd din 794, Carol cel Mare a fondat o nouă capitală, Aix-la-Chapelle. Acolo a fost capitala în ultimii ani ai vieții sale , între 800 și 814 și în timpul domniei fiului său, Ludovic cel Pios (814-840); acolo studierea instituțiilor carolingiene ne poate revela dacă Imperiul a fost conceput ca o realitate politică sau dacă a rămas la stadiul de conglomerat de popoare sortit destrămării. Instituțiile. La Aix-la-Chapelle, pe lîngă rege, pe lîngă familia și prietenii
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fidelitate de către toți oamenii liberi din tot Imperiul. Concepție pur personală despre putere? Era poate cea a lui Carol cel Mare, care proiectase de altfel împărțirea teritoriilor sale între fiii săi. Aceasta nu mai este și concepția lui Ludovic cel Pios care, singur moștenitor în urma morții fraților săi, proclamă, în 817, indivizibilitatea Imperiului. El era împins în această direcție de consilierii săi ecleziastici. Biserica și statul sunt atunci intim legate, poporul imperiului fiind tot una cu poporul lui Dumnezeu, iar împăratul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
canonici ale catedralelor. Ei au reformat și Biserica regulară călugării care respectă o regulă impunînd tuturor mănăstirilor din Imperiu regula Sfîntului Benedict, adaptată nevoilor epocii de un alt Benedict, originar din Languedoc și cu mare influență pe lîngă Ludovic cel Pios, Benedit d'Aniane. Ei au sprijinit constant definirea dogmei, adoptarea liturghiei romane, răspîndirea practicilor religioase și a moralei creștine. Ei au asigurat Bisericii venituri regulate, generalizînd instituția *dijmei și independența domeniilor sale prin privilegiul *imunității. În schimb, suveranul carolingian așteaptă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a orfevreriei: altare portabile, relicvarii, legături de carte care intrau în trezoreria regilor și a nobililor. Dar deja această artă a mănăstirilor din nordul Franței nu mai este aceeași cu a mănăstirilor Germaniei. Partajarea Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic cel Pios. Aparența unitară a Imperiului de la sfîrșitul domniei lui Carol cel Mare și începutul celei a lui Ludovic cel Pios ascunde cu greu factori importanți de slăbiciune și de divizare. Primul element este, desigur, imensitatea Imperiului, diversitatea popoarelor sale, a limbilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
artă a mănăstirilor din nordul Franței nu mai este aceeași cu a mănăstirilor Germaniei. Partajarea Dificultățile Imperiului în timpul lui Ludovic cel Pios. Aparența unitară a Imperiului de la sfîrșitul domniei lui Carol cel Mare și începutul celei a lui Ludovic cel Pios ascunde cu greu factori importanți de slăbiciune și de divizare. Primul element este, desigur, imensitatea Imperiului, diversitatea popoarelor sale, a limbilor lor naționale, a obiceiurilor lor. Împăratul carolingian însuși rămîne un șef franc ce, în ciuda existenței capitalei sale, continuă să
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic cel Pios căutase să mențină mai întîi unitatea atribuind titlul imperial primului său născut, Lothar, și nelăsînd celorlalți doi fii decît regate inferioare:Aquitania lui Pépin, Bavaria lui Ludovic. Nemulțumirea acestora doi, care vor să-și mărească partea și nașterea unui al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
semnul întrebării. Fiii se ridică împotriva tatălui, a cărui poziție slăbește în mod periculos. În 838, la moartea lui Pépin al Aquitaniei, fiul său Pépin al II-lea este îndepărtat în favoarea lui Carol. În sfîrșit, după moartea lui Ludovic cel Pios (840), izbucnește războiul între frații în viață. Împotriva celui mai mare, împăratul Lothar, se aliază Carol, stăpîn al Neustriei și al Aquitaniei, și Ludovic, rege al Germaniei: alianța jurată solemn la Strasbourg, unde fiecare își rostește jurămîntul în limba celuilalt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
voi putea convinge nu-i vom da nici un ajutor împotriva lui Carol.)" Nithard, Histoire des fils de Louis le Pieux, (ed. și trad. P. Lauer, Paris, Belles Lettres, 1964 p. 105-109). Acest text provine din Istoria fiilor lui Ludovic cel Pios, redactată de Nithard, care era nepotul lui Carol cel Mare, fiul fiicei acestuia, Berthe, și al unuia dintre personajele importante ale curții și ale Renașterii carolingiene, poetul Angilbert. Nithard, un laic, era deci vărul primar al împăratului Lothar și al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Hugo). De data aceasta, noua dinastie se născuse. Încă din 987, din precauție, Hugo îl asociază la putere pe fiul său, care mai apoi îi succede fără dificultate în 996: acest Robert al II-lea, care va fi numit "cel Pios", este regele anului o mie. Terori și promisiuni ale anului o mie Terorile anului o mie. Terorile anului o mie s-au născut sub pana scriitorilor din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, gata mereu să denunțe obscurantismul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
succesiune. În sfîrșit, ei au fost și prinți perseverenți care au căutat cu răbdare, cu succese cînd mai mari, cînd mai mici, să mențină îngustul domeniu pe care îl controlau direct și, pe cît posibil, să-l lărgească. Robert cel Pios reuși să pună mîna pe ducatul de Burgundia, dar trebui să-l cedeze repede unuia dintre fiii săi: acest ducat capețian de Burgundia va dura pînă în mijlocul secolului al XIV-lea. Filip I pune stăpînire pe Gâtinais, pe Vexin și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Études, Științe Filologice și Istorice, fasc. 64). Este vorba despre textul unui jurămînt de pace propus către 1023 de către episcopii de Beauvais și de Soissons seniorilor din vecinătate și supus [atenției] regelui Franței de atunci, Robert al II-lea cel Pios, fiul lui Hugo Capet. Documentul vorbește de la sine, ca martor al violențelor săvîrșite de senior asupra ansamblului societății. El arată în același timp efortul încercat de Biserică, cu sprijinul regelui, pentru a impune limite violenței și slabul efect practic al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Aubier, 1962, p.747-748. Acest document este o cartă provenită din abația de la Saint-Denis. Cartele constituie, alături de cronici și de alte texte narative, esențialul izvoarelor medievale. Acestea se supun în compoziția lor unor reguli imuabile, avînd la început o invocație pioasă și un salut adresat destinatarilor, urmate de o expunere de motive. Urmează apoi partea principală a actului, hotărîrea. Carta, care este autentificată cu o pecete, se termină aici cu elementele datării. Nu avem originalul ei, ci o copie din secolul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Vincent de Paul, oratorienii, iezuiții convocați din nou în 1603 etc. Aceste ordine activează în toate domeniile: asistența pentru săraci, educarea tineretului, predicarea și misiunile interioare, mai ales formarea clerului, problemă centrală care le condiționează pe celelalte. O elită de pioși laici, unii grupați în 1627 în asociația Compagnie du Saint-Sacrement, ajută în mod eficace inițiativele clerului. Astfel, către 1660, sînt pregătite mijloacele pentru o reformă a clerului parohial și o recreștinare în profunzime a credincioșilor, pînă atunci abia amorsate. Succesul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]