2,544 matches
-
găseau prin apropiere. Privesc cu gura căscată pe ușa larg deschisă... * * * Pe holul abia luminat de ziua abia însorită, rezemat de zidul de pe partea opusă, resemnat și plictisit, colegul Trică ținând în mâini o hârtie îngălbenită de timp și un pix albastru, din cele ieftine și de proastă calitate. Pe același fel de hârtie trebuia, în urmă cu două săptămâni, să scriu ,,cererea de externare pe propria-mi răspundere’’. Hârtie veche și de cea mai proastă calitate. Ne-am prins într-
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
și nu...nu trebuie să te reapuci de fumat!'' Câteodată repet negația cu voce tare, involuntar. Au trecut trei săptămâni de când am renunțat la acest viciu, la această plăcere ori tabiet al singurătății și al nopților petrecute în fața hârtiei - cu pixul în mână, pregătit de atacul ultimului vers ori al ultimei fraze însăilate într-o poveste lentă sau amețitoare. Mereu am fumat de plăcere, îmi plăcea să savurez în liniște o țigară sau două, asortate unei cești de cafea sau a
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
primele trei călătorii m-am lăsat în voia simțurilor, bucurându-mă de tot ce-mi oferea ineditul călătoriei... după cum am scris în jurnalele anterioare. De data aceasta m-am „înarmat” cu două caiete, o cameră foto și cu mai multe pixuri, întrucât miam luat în serios rolul de reporter amator. Ca mamă, de multă vreme n-am mai fost cu toată familia laolaltă și nici în compania celor trei băieți, în același timp. Ei merg să se distreze, eu merg pentru
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Dimi era în tabără cu cercetașii. Mariana i-a confecționat lui Dimi un costum tradițional de capră, pentru ca el să nu uite obiceiurile noastre. După un somn odihnitor, mi-am pregătit gentuța în care mi-am pus un caiet, două pixuri, camera de filmat, un prosopel și alte „nimicuri” femeiești, necesare și utile. Uneori, scriu și pe câte o bancă în parc, lăsându-mă în voia senzațiilor de moment. E prima zi de vacanță, și fac „inaugurarea” jurnalului: Asakusa Luni, 18
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ne redescopere, și astfel să viețuim în timpii ce vor să vină. Nu așa că sună optimist de naiv? Dar tu, dragă Angela Baciu, m-ai aruncat, cu întrebarea ta, în arena leilor. Și eu nu am altă armă decât un pix. A.B.Vă sunt citite cărțile? Din exemplele de mai sus, și la tirajele de azi, ar părea că sunt citite. Unele apar în ediții noi, revăzute și adăugite, altele sunt comentate de critica literară. Alex. Ștefănescu afirmă în extrasul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să mă lase tocmai când mi-e lumea mai dragă (Doamne ferește, să pierd vreun text; îmi e imposibil, oricâte eforturi aș face, să-l rescriu). Am nevoie să stea lângă mine câteva carnetele cu însemnări făcute de mâna, mai multe pixuri cu pastă de diferite culori, o lupa mare și cărțile asupra cărora mă aplec. Deși este un factor perturbator, telefonul celular este totuși tolerat cu manie surdă. Alte tabieturi nu am! M-am lăsat de fumat de vreo șase ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că suntem mulți !..." Cândva, într-o după-amiază târzie l-am văzut pentru ultima oară pe Țepi în redacție, în sediul nou. Pregătea o noua ediție din Cuvântul. Era calm. Pe birou erau așezate într-o ordine aproape nefirească: creioane ascuțite, pixuri, stiloul. "Am mult de lucru..." zice, "voi termina mâine..." De ce am scris această carte? Au trecut ani de când am început această carte. O carte fără sfârșit, aș spune. În prima parte (Interviuri, la cafea) veți găsi interviuri realizate în perioada
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
foarte sigur dacă aș putea s-o spun altfel - e că această carte a vrut să fie semnată de altcineva. S-a scris cu de la sine putere, nepăsându-i ce credeam sau simțeam despre asta. Îmi priveam îngrozit mâna în timp ce pixul zburda pe caietele pe care am așternut prima versiune. Am fost oripilat de această creație și nu doream să-mi arog nici un fel de drept asupra ei - Patrick Bateman voia toate drepturile. Iar după ce cartea a fost publicată, era aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
afla un vârcolac de plastic care rodea un femur din cauciuc. În camera de zi un DJ instala un sistem audio complicat in spatele unui imens paravan din mătase, stil Andy Warhol, înfățișându-mă pe mine ținând în mână un pix, iar după ce m-am prezentat am parcurs împreună lista cântecelor din seara aceea: Funeral for a Friend / Love Lies Bleeding, The Ghost in You, Thriller,Witchy Woman, Evil Woman, Rhiannon, Sympathy for the Devil, Werewolves of London, Spooky Girlfriend, The
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce spuneam - zâmbi larg și zise: - Da. Arătă cu mâna spre carte. La fel ca tipul din roman, Clay. - Asta e asociația pe care am făcut-o și eu, am zis, deschizând sertarul. Mai există o alta? Am găsit un pix și mi-am ridicat privirea spre el. Se uita la mine întrebător. Exact ca tipul din roman. Ai dreptate, l-am asigurat eu, dar pe urmă nu m-am putut abține: Îmi pari foarte cunoscut. A dat din umeri. - Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
anul trei și patru. - Aș fi putut trage niște sfori, am zis, cu delicatețe. - Pe ce bază? întrebă el, un picuț cam răstit. Mi-am dat seama că flirtam cu el și m-am uitat iarăși la carte și la pixul din mână, jenat. - Nu sunt prea bun, îndrăzni el, dând să se ridice, realizând schimbarea bruscă, subtilă, din atmosfera încăperii. - Păi nici ceilalți studenți ai mei nu sunt, așa că te-ai încadra perfect, am râs eu sec. El deloc. - Părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Ba m-ai văzut. Vocea era acum ciudat de intimă. Pauză. - Nu...vreau să zic, unde te-aș fi putut vedea? - Ai primit manuscrisul? - Da. Da, l-am primit. Unde ești acum? Cine știe de ce m-am întins după un pix, dar mi-a căzut din mână din cauza tremuratului. - Peste tot. Felul în care a spus asta era atât de macabre încât a trebuit să-mi recâștig stăpânirea de sine înainte de a mă întoarce la atitudinea mea artificială și lipsită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
E R B Y. Sub el: cuvântul de la coadă la cap: Y B R E T. Why Bret? De ce, Bret? Am reușit să inspir. - Care e data ta de naștere? l-am auzit pe Miller întrebând. - Șapte martie. Miller bătu cu pixul în carnețel. Miller trăsese o linie între două numere. Cu pastă roșie: 3/07 Elsinore Lane. - N-am putea doar să ne mutăm în altă casă? Gâfâiam. - Nu putem să plecăm de-acolo? Nu mă puteam controla. - Nu ne-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în momentul în care am ajuns la pagina 207 a manuscrisului original. Pe pagina 207 se afla desenul unei fețe. Desenasem o față pe hârtia cu filigran (lăsând un spațiu suficient între capitole). Și sub această față scrisesem cu un pix roșu: „M-am întors.“ Imaginea cuvintelor scrise cu sânge va apărea mai târziu, dar tăiasem scena care precedase avertismentul. Acest capitol fusese omis. Și omisesem desenul primitiv al acelei fețe din orice copie ulterioară a manuscrisului. Ceva se confirm acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sediul comitetului organizatoric francez al Expresului Literar. E deja multă lume adunată acolo, vezi tineri concentrați în fața ordinatoarelor, mese încărcate cu sticle de plastic - apă, suc, cafea, stixuri. Autoservire, fără restricții. Pe alte mese, tot soiul de rechizite de birou - pixuri, carnete, hărți, pliante, afișe, cu care ne aprovizionăm, ca scriitori ce suntem. Îi revedem și pe amicii noștri români, minus Andrei Bodiu, cazați la hotelul Ibis Alesia. Sediul din rue d’Opera va fi locul nostru strategic de întâlnire. Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
comitetul organizatoric - blond și foarte inimos. În tren, în lipsa altor ispite, colegii mei redevin „scriitori”. Devii, preț de câteva ore, prizonier al unei recluziuni mobile, și dacă ai epuizat momentan subiectele de discuție, se cade să mai pui mâna pe pix. Îmi observ colegii trecând pe culoar, de la unul la altul, cu coli de hârtie în mână, pentru a-și mai completa secvențele lipsă prin chestionare reciprocă (o remarc, din nou, pe Ines Pedrosa în exercițiul funcțiunii, are un caiet de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
privind cotizații la Uniunea Patriotică, taxe la Societatea Română de Radiodifuziune, recipise CEC etc. XIV Carnet (creion negru și cerneală). 62 pagini, nenumerotate (8 x 11 cm) din care 18 pagini: Moscova: 12 -29 iunie 1945. XV Carnet (cerneală albastră, pix roșu, creion negru). 10 x 15 cm. (30 pagini) din care 26 pagini numerotate de autor. O pagină datată: 10 noiembrie 1948. Impresii Uniunea Sovietică. XVI Carnet bloc-notes (8 x 13 cm.) cu coperte verzi (cerneală albastră și roșie, creion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în general adulți, dar și mulți tineri. Șalupele cu catargele lor albe se oglindesc în apele luminate feeric de atâtea lampioane. Iar eu priveam, admiram totul, liniștit, bându-mi laptele din cutia pe care am reușit să o deschid cu pixul cu care acum aștern aceste gânduri. Târziu, m-am întors la Hostal și am adormit repede. Iar astăzi, în zori am plecat din nou la gară, la trenul care la 11.35 trebuie să ajungă la Pamplona. Din tren, privesc
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor da buzna să se alinieze? Crezi că o va mai apăra cineva (în munți!) cu pixul în mână? Ce se va întâmpla cu poezia lui Dumitru Chioaru care e iremediabil legată de limba română? Statele Unite ale Europei reprezintă o necesitate istorică și procesul integrării noastre este ireversibil, dar de durată. În două-trei generații vom fi deplin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor da buzna să se alinieze? Crezi că o va mai apăra cineva (în munți!) cu pixul în mână? Ce se va întâmpla cu poezia lui Nichita Danilov care e iremediabil legată de limba română? La Colocviul internațional al scriitorilor minorităților naționale care a avut loc în luna aprilie, a.c., la Neptun, delegația scriitorilor de limba galeză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor da buzna să se alinieze? Crezi că o va mai apăra cineva (în munți!) cu pixul în mână? S-ar putea să fie așa, dar mă îndoiesc că Europa va deveni un fel de USA. Limba engleză este deja limba tehnocrată a lumii, nu doar a Europei, dar eu sunt optimist cu privire la așa-numitele "limbi mărunte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
perioadă mai tulbure, dar cred că va fi un fenomen trecător, de moft. Sunt convins că vor continua să apară suflete pure, originale și pline de talent prin coclaurile moldovene și ardelene. Doar să fie cineva acolo să le pună pixul în mână. Singura șansă de dezvoltare creativă și poate chiar spirituală pe care o are Europa la ora actuală, este tocmai menținerea și încurajarea acestor visători pe limba lor! Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
reda o conversație de mahala foarte colorat. Dar asta nu este în fond greu, orișicine care vrea să facă așa literatură se poate duce o luna de zile să stea printre țigani, borfași, etc., cu un maculator și cu un pix și poate produce "literatură". Poezia și literatura bună sunt mult mai mult decât atâta! Cum se vede literatura română de pe acolo pe unde hălăduiești tu? Sau nu se vede? Din păcate nu se prea vede, cu micile excepții înșirate mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care lipsește... Aș avea și niște completări la doctrina despre matrița mentală de el mijotată, în care sunt ademenite, pentru a fi capturate, maimuțele valahe (cum te exprimi tu așa de frumos, că nu degeaba, după ce îți vei fi tocit pixul încrustând aforisme lirice pe arborii județului baștinal, te-or făcut rectorul "Antitezelor"!). Una la mână: Dacă acceptăm speculara ta metaforă in praesentia, apoi în oglinda-capcană or pătruns mai cu seamă Muntenii, ceva Ardeleni și prea puțini Moldavi, reținuți, aceștia, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nemângâiat este jurnalistul! Ăsta mușcă și în somn! Nu a văzut și nu a înțeles nimic! Chiar cred că în imberba-i sclifoseală de peste "canal" ar fi preferat ca atât ciobanii, cât mai ales câinii, să-i lingă foaia și pixul și în final să îl declare "cetățean de onoare" al stânei pe care domnia sa și-a propus să cultive orhidee... Dacă vii în Maramureș doar pentru a-ți exhiba frustrările regale, vii de... futu-i pomana. Maramureșul îți dă, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]