3,039 matches
-
mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut, își începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică și Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
73-159; Vrabie, Folcloristica, 215-219; Ist. comp. Rom., 44-46; Ist. lit., III, 822-834; Bârlea, Ist. folc., 266-272; Șerban Cioculescu, T.T. Burada, „Istoria teatrului în Moldova”, RL, 1975, 31, 32; Dicț. lit. 1900, 135-136; Lucia Berdan, Teodor T. Burada, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”, DL, 1993, 10; Dicț. scriit. rom., I, 406-407. L.Bd.
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și fleacuri De dragoste, de munți, de cetini, De câte-am pătimit prin veacuri. Vreo două mii de ani întregi Ca robi am robotit, ca robii Sub fel și chip de strâmbe legi Pe plaiurile noastre proprii. Dar rău să n-aibă capăt nu e. Era un anotimp fierbinte Și noi ne-am smuls atunci din cuie De-a pururea ținea-vom minte. A doua poezie a lui Baconsky, Rutină, reprodusă în paginile anterioare, duce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Maly, tatăl evreului Salomon, [ân urma] ridicării mărfurilor sale lăsate acolo”. Cneazul Ilia Konstantynovici se angajează în fața regelui Poloniei să plătească vamă, în caz că se va adeveri că n-a fost plătită, pentru cirezile de boi aduse de doi evrei de pe plaiurile moldovenești. E posibil ca în împrejurarea menționată să fie vorba de o practică permisă de convențiile economice polono-moldave și care avea să se extindă până în secolul al XVIII-lea, anume ca boii din țara leșească să fie scoși la păscut
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
E posibil ca în împrejurarea menționată să fie vorba de o practică permisă de convențiile economice polono-moldave și care avea să se extindă până în secolul al XVIII-lea, anume ca boii din țara leșească să fie scoși la păscut pe plaiurile moldovenești, fără obligații vamale. Cum lesne se poate observa din documentele citate, din multe altele, statele și regatele medievale din nordul și estul continentului, precum și Constantinopolul, nu se pot dispensa de activitatea lor. Nu este nimic hazardat într-o asemenea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Literatura română din Bucovina (în colaborare cu Grigore C. Bostan), Cernăuți, 1995; „Mănăstire de cuvinte”, Hliboca, 1996; Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (în colaborare cu Grigore C. Bostan), Cernăuți, 2000. Repere bibliografice: Ion Cozmei, O lucrare necesară, „Plai românesc” (Cernăuți), 1995, 10; Nicolae Prelipceanu, Un caiet de poezie românească la Cernăuți, RMB, 1997, 27 februarie. I.D.
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
revistele ieșene „Cronica” și „Convorbiri literare”, dar și în „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Scânteia tineretului”, uneori semnând cu pseudonimul Petru Bogdan. B. scrie o poezie a seninătății aproape netulburate, inițial articulată pe simbolurile convenționale ale poeziei patriotice: țara, „cariatide brazii”, plaiul, fluierul. În Anotimpul corăbiilor, încrederea în Partid („Orice zidesc cu tâmpla și împlinesc cu dorul / Întemeind în lucruri un anotimp ales / Numai prin tine-și află deplinul înțeles” - Partid) se alătură, într-o lirică hibridă, inegală, ecourilor blagiene abia disimulate
BALAHUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285565_a_286894]
-
reverii de mătasă / cercului galben de astre / [...] / Singură / Inima mea, / pendulând / între lună și soare”. A tradus, singur sau în colaborare, din Cervantes, Lope de Vega, Federico García Lorca, Miguel Hernández. Antologia de „folclor poetic contemporan” Pe-un picior de plai (1957) e lipsită de scrupulul fidelității și autenticității. SCRIERI: 1907, București, 1957; Poarta soarelui, București, 1964; Poeme, București, 1965; Nord, București, 1970; Pasărea de sunet, București, 1975; Noaptea corridei, București, 1976; ed. bilingvă (Noaptea corridei - The Night of the Corrida
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
cu ei, București, 1962; Austria, București, 1963; Soare pe zăpezi, București, 1965; Soare pe culmi, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1972; Violoncel solar, București, 1972; Glorie iubirii, București, 1973; Evocări și dialoguri literare, București, 1974; Ghirlanda iubirii, București, 1975; Noblețea plaiului natal, București, 1976. Traduceri: Antologia prozatorilor ruși contemporani, București, [1930]; Th. Mann, Moartea la Veneția, București, 1930, Pătimirile și măreția maeștrilor, București, 1946 (în colaborare cu Iozefina Baltazar); Jacob Wassermann, Cazul Maurizius, I-II, București, 1930; Selma Lagerlöf, Jerusalem, București
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar”, „Mugurul”, „Plaiuri săcelene”, „Farul nou” ș.a. După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul
BANCILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
unor lumi iluzorii, trebuie pășit cu grijă în castele de sticlă, învăluite în ceață, pe insule necunoscute pline de verdeață, unde nimeni nu-l mănâncă pe celălalt. Această lume te face să înțelegi cuceririle unor inimi de regi rătăciți pe plaiurile îndepărtate de vânătoare, te vei pierde în soarele după amiezii pe țărmuri de mare, vei afla ascunse salturi profunde în lanțuri de argint ca să cobori vertiginos, până amețești de amplitudinea căderii într-un onirism studiat și creativ. Vei descifra de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Danubiu, ca să înlesnească omenirii europene schimbul cu produsele naturale ale bogatului răsărit"1879. Tocmai de aceea se aprecia că "ziua de 14 septembrie va rămâne o zi de sărbătoare și mândrie națională a tuturor românilor dintre Tisa și Marea Neagră, din plaiurile Carpaților și până în valea Pindului"1880. Aceeași publicație prezenta, în numărul din 17 septembrie 1895, serbările de inaugurare a podului feroviar CAROL I și a liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă1881. În articolul dedicat acstui eveniment se afirma că "la 14
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului! ". {EminescuOpI 6} DIN STRĂINĂTATE Când tot se-nveselește, când toți aci se-ncîntă, Când toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă L-a patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i râzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cântă amorțit, E inima mea tristă, ce n-are mângâiere, E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit. Aș vrea să văd acuma natala mea vâlcioară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Mi-ai zis: " Aștept din parte-ți, o rege cavaler, Că-mi vei da prins pe-acela, ce umilit ți-l cer... Eu vreau să-mi dai copilul sburdalnic - pe Arald". Și întorcîndu-mi fața, eu spada ți-am întins. Pe plaiuri dunărene poporu-și opri mersul, Arald, copilul rege, uitat-a Universul, Urechea-i fu menită ca să-ți asculte viersul, De-atunci, învingătoareo, iubit-ai pe învins. {EminescuOpI 92} De-atunci, fecioară blondă ca spicul cel de grâu, Veneai la mine noaptea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă, Însă frunzele-ascuțite se îndoaie după vânt Și deasupra Romei nouă se înclină la pământ. Se cutremură Sultanul... se deșteaptă... și pe cer Vede luna cum plutește peste plaiul Eschișer. Și privește trist la casa Șeihului Edebali; După gratii de fereastră o copilă el zări Ce-i zâmbește, mlădioasă ca o creangă de alun; E a Șeihului copilă, e frumoasa Malcatun. Atunci el pricepe visul că-i trimis de la
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Scoală, Țepeș Doamne! De prin nouăzeci încoace La noi nu mai este pace. Nu-i nici tihnă și nici trai Pe vestitul nostru plai. Au venit șacali din lume Fără glorii, fără nume Și cer toți cu dușmănie Să le dăm autonomie. Se întind, se-ncolăcesc Pe plai dulce românesc. Ne învață ei pe noi Cum se țese la război. Ei ne-au pângărit
Scoal?, ?epe? Doamne! by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83194_a_84519]
-
La noi nu mai este pace. Nu-i nici tihnă și nici trai Pe vestitul nostru plai. Au venit șacali din lume Fără glorii, fără nume Și cer toți cu dușmănie Să le dăm autonomie. Se întind, se-ncolăcesc Pe plai dulce românesc. Ne învață ei pe noi Cum se țese la război. Ei ne-au pângărit cadâne Cu păr alb, cu trup de zâne, Vor mereu să le iubească Și pe noi să ne turcească. Toți ne dau astăzi târcoale
Scoal?, ?epe? Doamne! by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83194_a_84519]
-
durerii din nou bate, Iar Prutul chiar și Nistrul duc la vale Pe unda apei numai plâns și jale. Dușmanii din-năuntru și de-aiurea Nu văd cu ochii buni Unirea. În taină și cu ură uneltesc La mândrul nostru plai moldovenesc. Ei folosesc minciună și trădare In zi de lucru ori de sărbătoare Și vor ca limba noastră dulce Din nou, de e posibil, să o spurce. Mențin la est de țară o armată Cu tancuri și rachete înarmată, Puzderie
Of, sfinte ?tefan by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83195_a_84520]
-
pe muntele Ceahlău ar fi trăit cândva un neam de uriași, popor de oameni grozav de înalți și de tari. Și-au adus cu dânșii niște vite, un soi de bouri, cu coarne scurte, și-i pășunau toată vara pe plaiurile muntelui, până da omătul. Atunci coborau oamenii cu vitele lor, către apus și miază-zi, spre Valea Jitanului, care de atunci și până acum așa îi spune. Dar într-o iarnă, a dat în ei o molimă de s au prăpădit
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iarnă, a dat în ei o molimă de s au prăpădit bătrâni și tineri și bouri. Ar mai fi scăpat doi, o fată și un băiat. Aceștia, luând puținii bouri ce erau feriți de cruntaboală, s-au urcat sus în plaiul muntelui. Și numai ce le-a trecut prin gând celor doi tineri: să ridice acolo sus fiecare câte un turn, doar i-o vedea și oamenii dinspre soare răsare. Și așa au tot cărat lespezi și stânci; băiatul a ridicat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fi un bloc imens despărțit de restul Carpaților și căzut în adâncime, pieziș, cu o latură mai cufundată spre seșul Tisei și cu alta mai ridicată spre Carpați. Astfel, ca înfățișare, seamănă cu restul Carpaților vecini. Aceleași suprafețe netede și plaiuri, dar cea mai mare înălțime nu atinge nici 1500 m. Tot ca un bloc despărțit de Carpați prin coridorul Bistrei și tot bogată în minerale se arată și Poiana Ruscăi. Acest masiv rotund pare o cupolă, care nu atinge înălțimea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ani, in 1990, abia se nășteau și care au ratat întâlnirea cu profesorul care dicta comentariul (singurul!) poeziei.” Cred că nu trebuie să mai comentez aceste rânduri ale unui dezaxat cronic, așa cum am mai avut noi ocazia să avem pe plaiurile mioritice, citiți și hotărâți în sinea dumneavoastră, dacă un asemenea demolator de suflete românești, merită măcar un creștinesc scuipat în față. Jigodia neprinsă încă de cei de la ecarisaj își pune nădejdea că șarja de tâmpiți postdecembriști vărsați cu generozitate din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
față de „neuitatele aprecieri moderne” care au adus un alt fel de faimă localității. Fire sensibilă la tot ceea ce este frumos și pozitiv se apleacă, din când în când, asupra datului lumii, nuanțările de clar-obscur, dar și irizările izvoarelor, pădurilor și plaiurilor însorite. Viața de familie, componentele acesteia, viața socială și religioasă conferă poetului o multitudine de aspecte față de care acesta ia atitudine cu mijloacele sale specifice. Formele și valoarea poetică se înșiră pe o gamă largă și permisivă, surprizele, în mai
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
cer "vestmintele vorbirii". El scrie și pentru ca să scrie, pentru ca să-și facă obiceiul, pentru ca să-și împlinească volumul ori se-ria, pentru ca să încerce o formă nouă, pentru ca să întreacă pe altul, pentru că i se cere etc., etc. Poetul popular, păstorul de pe ,,un picior de plai", nu are nici unul din motivele acestea. El cântă numai când simțirea lui a ajuns la acel diapazon care cere în adevăr "vestmintele vorbirii". Așadar, independent de alte însușiri, poezia lui va avea în grad absolut pe cea mai însemnată: spontaneitatea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]