11,985 matches
-
10-12000 pogoane în cele 7 plăși cât avea atunci județul Mehedinți 713. Suprafața este importantă ilustrând însemnătatea pe care acest sector economic îl avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și condiții naturale dintre diversele zone ale județului, nu se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili totuși că peste 60 la sută suprafața cultivată cu viță de vie în județul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
avea în cadrul economiei agrare. Cu toate că documentele ne oferă unele date în legătură cu cantitățile de vin produse în fiecare plasă, datorită diferențelor de productivitate și condiții naturale dintre diversele zone ale județului, nu se pot aprecia cu siguranță suprafețele pe zone și plăși. Se poate stabili totuși că peste 60 la sută suprafața cultivată cu viță de vie în județul Mehedinți se afla în partea de sud a acestuia și anume între 400-900 pogoane, iar în plaiul Cloșani viile lipseau aproape cu totul
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit., f. 1004. 686 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 467.214 687 .Ibidem, dosar 27(6303)/1834, f. 4 și 94. 688 .Ibidem, Tribunalul, dosar 28/1851, f. 95. 689 .Ibidem, 1160/1833, f. 145. 690
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Ibidem, f. 658; Arh. St. Buc., Ministerul de Interne, Administrataive, dosar 20a/1848 (inv. 314), f. 258; Ileana Petrescu, Vladimir Osiac, Anul revoluționar 1848 în Oltenia, Editura “Scrisul Românesc”, Craiova, 1973, p. 295; Arh. St., Drobeta Tr. Severin, fond Subocârmuirea plășii Motrului, dos. 6382/1834, f. 186, 792. 698 .Ilie Corfus, op. cit., p. 141. 699. Ibidem. 700. Ibidem, p. 100. 701 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III, 27.216 702 .Alte aspecte privind problema în cauză găsim la
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833, f. 3. 708 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 4. 709 .Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
bază producția de 400000 de vedre de vin a anului 1833 (Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 430). 712 .Acestea pot fi apreciate în anii buni la 40 vedre de pogon (Ibidem, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832, f. 4-5).219 713 .Suprafața stabilită prin calcul se apropie de cea reală dacă ținem seama și de suma dată pentru anul 1859-1860 de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
de Ion Ionescu de la brad (13403 pogoane aceasta în cazul unui județ mișcorat după 1838 mai ales în părțile sudice și estice (Vezi Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 120-121). 714 .După calculele noastre în această plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
plasă existau în jur de 6-7000 pogoane vie. Pentru calcularea acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acestor suprafețe au fost folosite sursele: Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Prefectura județului Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 430, 432, și fond Pretura plășii Bâcleș dosar 5326/1832, f. 4-5. 715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
spre mal să vedem unde suntem. Nu eram așa de departe chiar dacă am mers mai mult de jumătate de oră în necunoscut pe mare. Dintr-o dată a apărut în fața bărcii plutind o parâmă groasă de care erau legate resturi de plasă. Dacă nu ridicam repede motorul, rupeam axul de propulsie al elicei în parâmă. Ridic repede motorul și Gogu cu o ramă dirijează barca spre plajă. Cobor din barcă și merg pe plajă să văd dacă cunosc ceva. Am dat de
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
cu o ramă dirijează barca spre plajă. Cobor din barcă și merg pe plajă să văd dacă cunosc ceva. Am dat de discoteca circulară de pe plaja Venus, astfel am aflat unde ne aflam. Din nou am trecut peste parâma cu plase rupte, smulse de furtună cine știe de pe unde și purtate spre mal și apoi pornind motorul am încercat să mergem paralel cu digul. Trebuia astfel să ne îndreptăm spre larg. Cu toate că încercam să ținem barca direcționată spre larg, barca a
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
au născut și au crescut la șes, acolo unde chemarea depărtărilor este irezistibilă. * Predeterminase locul în care va ajunge, astfel încât apropierea să nu-i fie observată de la postul de pază și supraveghere. Odată ajuns, s-a năpustit asupra gardului de plasă împletită cățărându-se cu repeziciune. I-a fost ușor apoi să-și aplece trupul de cealaltă parte, să pivoteze și să aterizeze dincolo de gard în iarba deasă și moale. Ciudat; faptul că se afla într-o zonă interzisă îl mulțumea
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
ar fi exonerat pe Arthur de orice zbârcă în căsnicie... ... Nevrând să tai firul poveștii lui Arthur în patru, îmi ziceam că noaptea e un sfetnic bun tocmai când pendula mă trecea zgomotos în altă zi. Uncheșul Ene îmi dăduse plasă ori poate întârzia numai. Sătulă să număr oi, îmi turnai câteva picături de tinctură de lavandă pe-o farfurioară gătită c-un cocoloș de vată, apoi așteptai efectul, presând cerul gurii cu limba, de fapt, cu vârful ei. Dar în
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
cotizații, donații, participi la mese festive prin tot felul de sate și mici orășele, treci la nivel mai mare și ții conferințe prin municipii 7.Sponsorizările, donațiile, legitimațiile „de partid” îți aduc suficient venit ca să mai dai și tu ceva plase din plastic cu „daruri” pe la case de copii, pe la pensionari, pe la defavorizați etc. 8.Odată ce ai „partid” în atenția publică, aparițiile în mass media devin mai dese, ceea ce înseamnă mai multe „sponsorizări”, „donații” etc. 9.Toate acestea - egal „înțelegeri”, „coaliții
CUM SĂ FACEŢI SĂ TRĂIŢI BINE de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364992_a_366321]
-
publicat în Ediția nr. 959 din 16 august 2013. Metamorfoza pe tocuri Și uite așa zbor câteodată cu aripile unui drac încercând să mimez zborul alb. Dar când nu e, nu e... și atunci cobor vârîndu-mi picioarele în ciorapi din plasa neagră și pantofi cu tocuri înalte. A dracului mimă... iar am căzut în nas. Mai bine fur până unei lebede albe și întorc țocurile cu susul în jos. Dar când nu e, nu e... și atunci dezleg rebusul ciorapilor împletind
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366599_a_367928]
-
la imitació...! I he tombat de nassos. Millor furte la ploma de ... Citește mai mult Metamorfoza pe tocuriși uite așa zbor câteodatăcu aripile unui dracîncercând să mimezzborul alb.Dar când nu e, nu e...și atunci coborvârîndu-mi picioareleîn ciorapi din plasa neagrăși pantofi cu tocuri înalte.A dracului mimă...iar am căzut în nas.Mai bine fur până unei lebedealbe și întorc țocurile cu susul în jos.Dar când nu e, nu e...și atunci dezleg rebusul ciorapilor împletind o scară
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366599_a_367928]
-
tot sare-n sus de șnur, Iar eu, caracter ales, n-am cu ea nimic, v-o jur; Deschid ușa,-n zori, la hol, aia care dă afară Și ce văd, un geamantan barosan chiar lângă scară(!?) Trei sacoșe, patru plase, alea mai voluminoase, Printre care, cu stupoare, soacră-mea-n carne și oase; Somnoros, privind la ea, scărpinându-mă la ochi, Număr ce bagaje-avea, să nu-i fie de deochi! Însă dumneaei, nimic, nici “bon jour”, nici “bun găsit” Ori
INOCENŢĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366630_a_367959]
-
comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române, personal plăcându-mi enorm documentarul recent despre oraș, lung de 30 de minute, realizat la cererea Consiliului Județean Galați. Avem personalități gălățene cu duiumul, de la Alexandru Ioan CUZA, fost Pârcălab al Plasei Covurlui și primul Domn al Principatelor Unite, la maica Veronica GURĂU, legendara stareță a Mănăstirii Vladimirești, primarul Ghiță VASILIU, frații Gheorghe și Jean MAKSAY, fotografii Curții Regale, de la care ne-au rămas cele mai valoroase imagini cu Galațiul din perioada
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Eu, floare, pe-ale tale brațe, Învăluie-mă-n raze de lumină Cu-a ta privire rourată, lină, Vârtej al vieții să nu mă înhațe. Plasă de vise să m-agațe, Să mă îmbeți cu roua ta divină Eu, floare, pe-ale tale brațe Învăluie-mă-n raze de lumină. Șirag de stele prins pe ațe În nopțile prelungi cu lună plină, M-ai întrupat în
RONDELUL IUBIRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365593_a_366922]
-
Ei, lasă că va vorbi ea cu tatăl ei, să mi ți-l altoiască!” Acest gând final o mulțumi și, zâmbind, ieși afară, să admire frumusețea dimineții. Soarele ardea deja, așa că nu stătu mult pe punte, ci se aciuă în plasa ei preferată, la umbra velelor. Aela își luă harpa și veni lângă prințesă, ca să o încânte cu sunete frumoase și bineștiute. Ziua trecu și ea cu plictisul din celelalte zile. Climene nu dădu niciun răspuns. A doua zi, Talestri află
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
nisiparnițe, care ne înțepau la degete. Am prins baboi cu mâna pe la răgălii, unde se întâmpla să ne cadă în mână și câte o broască, sau mai rău un șarpe de apă... Și-atunci ne speriam. Dar pescuiam și cu plasa, în special la confluența râurilor. Nisiparnițele mici le frigeam cu untură și întingeam pâinea în tigaie și mâncam. - Interesant, așa făceam si noi - dar le mai numeam si fâțe. Vă plăcea să vă duceți pe deal ? FS: Ne duceam pe
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
va fi întotdeauna o pâine de mâncat Albă. Dacă nu a fost pusă pe masa Nu e vina ta. Au fost mulți sărbătoriți azi. Și unde să pui o pâine Între atâtea bunătăți? Unde să mai înghesui Comorile lumii, în plasă? Am auzit spunându-se În jurul meu: - Cine se supără, să i se taie nasul. Eu sunt Pinocchio, Draga tata Geronimo. Dă-mi și mie un suflet Că șforile astea Îmi taie toate oasele Și totuși Mă bucur Că suntem împreună
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
și poate teamă Deși părea că nu-i chiar așa, Ne străduiam să găsim a vieții problemă O iubire renăscută ne bătu însă la ușa... ...de amintiri ce-și doreau să iasă Ca să repornească focu-iară-n inimi, Să rupem împreună greaua plasă Ce-am țesut-o amnezici,uitând a mai simți. E timpul nostru dragostea mea A reînnoi astăzi eternul jurământ, Îți voi trimite a mea iubire-ntr-o stea S-o încrustezi pe-al tău inel de legământ! Referință Bibliografică: Regăsire
REGĂSIRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366104_a_367433]
-
plastic al acestor artefacte textuale. În „Visul omului ver-de”, protagonistul „visează în roșu aprins”, pentru ca în ultima strofă să provoace „materia neagră”. „Starea de alb” nu este una benefică, fiind mai degrabă asociată unui univers concentrațio¬nar - „deasupra e o plasă de sârmă ce înghite trecerile” -, care nu dă nicio șansă microuniversului copilăriei. În „Inimi roșii în facerea nopții”, nu întâmplător este evocată, cu accente biblice, figura tulbure a Fridei Kahlo, dar somnul, în care rătăcește în-gerul morții, este „albastru, de
A TREISPREZECEA FRECVENŢĂ de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366230_a_367559]