3,457 matches
-
fie trămisă sau la comitetul de redacțiune sau referită plenipotențiarilor Austro-Ungariei, cari să extragă dintr-însa principiele de căpetenie, singurele susceptibile de a fi votate de Congres. Această ultimă opiniune, sprijinită de d. d’Oubril, este acceptată de Congres, d-nii plenipotențiari ai Rusiei observând însă că adeziunea lor la remanierea proiectului de către colegii lor austro ungari nu implică nicidecum consimțimântul lor la principiele propunerii. Președintele continuă citirea Articolului XII și Congresul decide, după observa țiunea lordului Salisbury și a baronului Haymerle
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
al aceluiași articol, recunoaște că România va trebui să fie de aci înainte reprezentată în Comisiunea europeană. [...] protocolul nr. 12 Ședința din 4 iulie (22 iunie) 1878 [...] Congresul trece la cestiunea Dunării și la examenul textului restrâns în care d-nii plenipotențiari austro-ungari, conform deciziunii luată în ședința trecută, au fost siliți să îngrădească principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la cestiunea Dunării și la examenul textului restrâns în care d-nii plenipotențiari austro-ungari, conform deciziunii luată în ședința trecută, au fost siliți să îngrădească principiile precedentei lor propuneri inserată în protocolul no. 11. Comitele Șuvaloff anunță că, din parte-le, plenipotențiarii ruși au preparat asupra aces tei cestiuni propunerea următoare, căreia Excelența Sa-i dă citire: „1. Pentru a învesti cu o nouă garanție libera navigațiune a Dunării, recunoscută ca un interes european, principiile proclamate prin actul final al Congresului din Viena
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
comisiuni speciale în care vor fi admiși comisari din partea tutulor statelor mărginașe, și această lucrare va fi supusă la cercetarea și la sancțiunea reprezentanților puterilor semnătoare.“ Președintele observă că este o mică diferență între această propunere și aceea depusă de către plenipotențiarii austro-ungari. D. d’Oubril zice că reprezintanții Rusiei au avut scopul de a evita amănuntele și de a se mărgini la expunerea principielor. Baronul de Haymerle arată diferințele între textul austro-ungar și acel citit de comitele Șuvaloff. Excelența-Sa semnalează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
propune pentru poliția fluvială, în fine noile dispozițiuni relative la Porțilede-Fier. Aceste modificațiuni aduse la un tratat solemn par Excelenței-Sale a nu putea fi hotărâte de o comisiune specială, dară consacrate de autoritatea Congresului. După o schimbare de idei între plenipotențiari asupra adoptării formei de discuțiune în privirea celor două texte și a competinței Congresului, înalta Adunare decide, după propunerea președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înalta Adunare decide, după propunerea președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de a stabili un acord între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
președintelui, sprijinită de d-nii Waddington și comitele de Saint-Vallier că mai întâi se va da citire documentului coprinzând principiele propunerii austro-ungare, și că, în scopul de a stabili un acord între cele două texte, un plenipotențiar austro ungar și un plenipotențiar rus se vor întruni împreună cu unul din colegii lor, în timpul unei suspendări de ședință. Baronul de Haymerle și d. d’Oubril sunt desemnați pentru pregătirea acestei înțelegeri, cu concursul comitelui de Saint-Vallier. După o observațiune a lordului Salisbury relativă la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
susmenționat; finitul articolului este adoptat. D. d’Oubril consideră că această dispozițiune prejudiciază situațiunea țărmurenilor. Comitele Andrássy insistă așupra utilității practice de a pune în principiu unitatea reglementelor de navigațiune. Art. III. Este și dânsul rezervat pentru acordul ulterior între plenipotențiari. „Art. IV. Substituțiunea Austro-Ungariei la puterile țărmurene în privința dispo zițiunilor ale Art. VI a Tractatului de la Londra din 13 martie 1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la cataracte.“ (Adoptat.) Președinele constată acordul asupra Art. I și IV, precum și asupra aliniatului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1871 în privința lucrărilor la Porțile-de-Fier și la cataracte.“ (Adoptat.) Președinele constată acordul asupra Art. I și IV, precum și asupra aliniatului al 3-lea al Articolului II; primul aliniat al acestui din urmă articol și Art. III vor fi discutate între plenipotențiarii desemnați, în timpul unei suspendări de ședințe ce va avea loc după terminarea ordinei de zi. [...] La redeschiderea ședinței, d. d’Oubril dă citire următoarei redacțiuni, asupra căreia s-au înțeles reprezentanții Austro-Ungariei și ruși. Aliniatul I al articolului II: „Un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care este privitor la evacuarea Turciei din Europa și din Asia de către trupele ruse. Principele de Bismarck crede că cele două puteri beligerante statuând în mod regulat asupra acestui punct, Congresul trebuie să considere acest aranjament ca strict bilateral. Primul plenipotențiar al Franței supune, în această privință, o dorință a sa colegilor săi din Rusia; Excelența-Sa întreabă dacă nu le-ar fi posibil de a face o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
o declarațiune constatând că guvernul rus se va sili, spre a libera pe România de sarcinele ce ar rezulta dintr-o ocupațiune prelungită, de a face evacuarea pe calea Dunării și Varnei. Comitele Șuvaloff răspunde că propunerea făcută de primul plenipotențiar al Franței nu ar putea să aibă un caracter absolut. Ar fi vorba numai de a alege calea pe mare mai bine decât pe cea de uscat. Excelența-Sa este gata a răspunde acestei dorințe, dar declarațiunea sa trebuie a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi vorba numai de a alege calea pe mare mai bine decât pe cea de uscat. Excelența-Sa este gata a răspunde acestei dorințe, dar declarațiunea sa trebuie a fi subordonată unei grabnice evacuări a Varnei de către trupele turce. Dacă plenipotențiarii otomani binevoiesc a declara în Congres că nu mai e nici un obstacol la evacuarea imediată a acestei fortărețe, comitele Șuvaloff e gata a răspunde la cererea primului plenipotențiar al Franței. Caratheodory-pașa cere amânarea unei cestiuni asupra căreia nu este în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a fi subordonată unei grabnice evacuări a Varnei de către trupele turce. Dacă plenipotențiarii otomani binevoiesc a declara în Congres că nu mai e nici un obstacol la evacuarea imediată a acestei fortărețe, comitele Șuvaloff e gata a răspunde la cererea primului plenipotențiar al Franței. Caratheodory-pașa cere amânarea unei cestiuni asupra căreia nu este în stare de a da un răspuns precis. D. Waddington observă că nu a prezentat o propunere, ci un simplu apel la bunăvoința Rusiei, în cazul când circumstanțele ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
România, relativ la bunurile închinate care, conform termenilor protocoalelor conferințelor marilor puteri ținute la Paris în 1853, 1859 și 1861 și ale conferinței întrunită ad-hoc la Constantinopol în 1864 trebuia să fie regulat pe cale de arbitragiu, este până astăzi încă nerezolvat; Plenipotențiarii otomani roagă pe această înaltă Adunare să binevoiască a lua în considerație memoriul Sântelor Locuri din Orient înscris pe lista petițiunilor prezentate Congresului la no. 49 și prin care petiționarii se referă la Congres spre a se fixa un termen
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
înscris pe lista petițiunilor prezentate Congresului la no. 49 și prin care petiționarii se referă la Congres spre a se fixa un termen pentru punerea în practică a arbitragiului și să se numească un superarbitru la caz de divergență.“ Primul plenipotențiar al Turciei declară că dânsul nu a formulat o propunere propriu-zisă, dar că este gata a-și apropria concluziunile memoriului adresat înaltei Adunări de Sântele Locuri. Excelența-Sa atrage atențiunea Congresului asupra deplorabilei situațiuni a Sântelor Locuri ortodoxe, care reclamă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
unui superarbitru. Președintele exprimă îndoielele sale asupra competinței înaltei Adunări în această ces tiune streină în ea însăși tratatelor din 1856 și 1871 și celui de la San-Stefano. Ar dori totuși să recomande atențiunii colegilor săi și întreabă dacă vreunul din plenipotențiari are de prezentat niscareva observațiuni în această privință. Lord Salisbury ar fi dispus să insiste, dar Excelența-Sa nu vede care ar fi sancțiunea unei deciziuni a Congresului în această materie, din moment ce independența României nu ar atârna de la această condițiune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Congresul ar putea exercita în această afacere. Caratheodory-pașa mulțumește președintelui că a prezentat înaltei Adunări această cestiune. Execelența-Sa crede că este de dorit ca această dificultate să primească o soluțiune spre a preveni discuțiuni ulterioare între România și Poartă. Primul plenipotențiar otoman cere, cel puțin, în cazul când înalta Adunare n-ar crede de trebuință a examina afacerea, cestiunea să poată fi tratată în afara Congresului de către puteri. Principele de Bismarck zice că în adevăr acesta ar fi singurul chip realizabil de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în afara Congresului de către puteri. Principele de Bismarck zice că în adevăr acesta ar fi singurul chip realizabil de a trata cestiunea și crede că colegii săi vor consimți a scrie guvernelor lor în acest sens. Comitele Șuvaloff amintește că propunerea plenipotențiarilor francezi relativă la libertatea religioasă și la diversele garanții acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni. Președintele este de acord asupra
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
libertatea religioasă și la diversele garanții acordate tutulor cultelor a creat un drept nou aplicabil tutulor principatelor și care autoriză pe cei interesați a susține la timp și loc justele lor reclamațiuni. Președintele este de acord asupra acestui punct cu plenipotențiarul Rusiei; Alteța-Sa este de opiniune, în general, că s-ar putea introduce în tratat un articol care ar da puterilor reprezentate în Congres sarcina de a veghea, fie prin reprezentanții lor la Constantinopol, fie prin alți delegați, asupra execuțiunii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Silistrei nu este încă fixat, dar este vorba de o linie strategică; aceasta este o concesiune făcută României și traseul exact al acestei concesiuni rămâne rezervat. Comitele Șuvaloff amintește că, în adevăr, nu este aci vorba de o linie strategică. Plenipotențiarii ruși au sporit teritoriul acordat României; s-a luat deciziunea ca o linie, plecând de la răsăritul Silistrei și mergând la Mangalia, care ar fi coprinsă în teritoriul român, [să servească de limită a posesiunilor române în Dobrogea]. Aceasta este o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la cestiunea relativă la tributul României și Serbiei, rezervată în ședința precedentă. Președintele reamintește că cestiunea este pusă precum urmează: d-nul întâi plenipotențiar al Turciei a prezentat Congresului două propuneri: una în ședința de la 28 iunie (protocolul no. 8) relativă la Serbia, cealaltă în ședința de la 1 iulie (protocol 10) relativă la România; Excelența Sa cere ca tributurile plătite până acum Sublimei Porți de către
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nevoit de a reaminti, precum a și făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia a propus în protocolul de la Londra un act foarte moderat, că Turcia a respins acest act și că urmează a suferi consecințele refuzului său. Primul plenipotențiar al Franței aderă la opiniunea primului plenipotențiar al Rusiei. În ceea ce privește mai cu seamă pe România, pare imposibil de a-i cere capitalizarea tributului; Tratatul de la San Stefano nu numai că nu pomenește de dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
făcut-o într-o ședință precedentă, că Rusia a propus în protocolul de la Londra un act foarte moderat, că Turcia a respins acest act și că urmează a suferi consecințele refuzului său. Primul plenipotențiar al Franței aderă la opiniunea primului plenipotențiar al Rusiei. În ceea ce privește mai cu seamă pe România, pare imposibil de a-i cere capitalizarea tributului; Tratatul de la San Stefano nu numai că nu pomenește de dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de rezbel; sub ce titlu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dânsul, dară încă recunoaște dreptul românilor la o indemnitate de rezbel; sub ce titlu s-ar impune un sacrificiu României, care a luat o parte strălucită la rezbel? Serbia se află asupra acestui din urmă punct în aceleași condițiuni aproape; plenipotențiarii Franței vor vota în contra capitalizării tributului. Comitele Saint-Vallier adaogă: sub rezerva că teritoriele concedate vor avea o sarcină proporțională a datoriei. Comitele Andrássy face aluzie la Art. 5 al Tratatului de la San Stefano, care a fost reamintit acum și care
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a se dezbate între România și Turcia, zice că Congresul a rămas străin de această stipulațiune și la o cerere analogă făcută de către Serbia, dară că capitalizarea tributului ar aduce dificultăți, discuțiuni și ar fi preferabil a [o] înlătura, și plenipotențiarii austro-ungari votează în același sens ca plenipotențiarii francezi. Președintele observă că unanimitatea Congresului ar fi necesară pentru a se stabili obligațiunea răscumpărării tributului, dar că voturile ce s-au dat arată, într-un mod suficient, că o majoritate chiar ar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]