1,675 matches
-
tranzitului, dar cel mai adesea subiectul Își dă seama de acest lucru abia În timpul ultimei treceri; este latura sa subterană, pe care eu o numesc „efectul-termită”. Orburi și timp Investigațiile privind orbul pot părea cititorului foarte greoaie, iar adesea sunt plictisitoare chiar și pentru un astrolog experimentat. În ceea ce mă privește, m-am obișnuit să nu mai contabilizez orburile planetelor În tranzit În grade, ci pur și simplu În timp. Mi se pare mai rapid și mai ușor, iar rezultatele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
le vor împiedica. Apoi să identificăm comportamentele care vor produce rezultatele dorite și să pregătim consecințele ce le vor întări pozitiv. Putem să introducem și să pregătim consecințele într-o asemenea manieră încât sarcinile care acum sunt dificile, insipide sau plictisitoare să devină interesante, provocatoare și să ofere satisfacții? Este posibil? Cu siguranță. Fiecare consecință în fiecare zi În afacerile de zi cu zi, se manifestă toate cele patru consecințe comportamentale. Este, practic, imposibil să treacă o zi fără să le
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fiecare dată când terminați o sarcină, următoarea de pe listă este mai atrăgătoare, mai plăcută sau mai interesantă. Dacă începeți din capul listei, așa cum fac de obicei oamenii, consecința îndeplinirii unei sarcini este că următoarea e mai neplăcută, mai dificilă, mai plictisitoare etc. În această abordare, căutați orice scuză pentru a vă lăsa păgubaș. În primul caz, nu vreți să vă opriți până ce nu au fost îndeplinite toate sarcinile, iar dacă vă opriți la mijloc, abia așteptați să vă reluați munca. Studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de pe linia de asamblare pune doar una dintre uși la o mașină sau construiește întreaga mașină, nu are nici o importanță dacă performanța este considerată ca de la sine înțeleasă, iar performanțele slabe sunt criticate. Construirea unei mașini întregi poate fi la fel de plictisitoare ca și montarea ușilor - odată ce ai făcut lucrul acesta de 20 000 de ori. Aceste eforturi de a face activitatea mai interesantă nu au avut succes deoarece rearanjarea sau schimbarea sarcinilor nu este (și nu a fost niciodată) problema în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în regulă?” „Daca sunt în regulă? O da! Mai mult de atăt sunt fascinat de viața ta. Pănă acum doar am stat în expectativă. Se poate numi muncă de cercetare. Astăzi a fost prima zi în Camera de Așteptare. Cam plictisitor 1000 de persoane decedate dintre care de trei a trebuit să veghez 60 de zile pe Pămănt pănă mor de-a binelea. Acum înțeleg de ce se numește Așteptare.” Gavriel oftă. „Asta e partea ușoară.” „Nu contează! Abia aștept, acum hai
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
regulile sunt clare, și altele în care nu este așa. Considerați folosirea lui «a fi în stare», «în stare de a ridica ceva», «în stare de a mânca o cantitate mare de alimente», «în stare de a suporta o companie plictisitoare». Oamenii spun că toate acestea au ceva în comun, dar, în realitate, asemănările dintre folosirea acestor expresii se suprapun parțial.“46 Obișnuințe de gândire adânc înrădăcinate, de care nu suntem de multe ori conștienți, ne fac să nu băgăm de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la noutățile culturii generale și profesionale asigură deschiderea necesară receptării înnoirilor în profesie și în viața socială. Polarizarea percepției Există o tendință obișnuită să identificăm calitățile persoanelor și mesajelor acestora în cuvinte care denotă extreme, de pildă: bun rău; interesant plictisitor; competent incompetent etc. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu înțelegeri luminoase sau întunecate care ignoră paleta largă a griului atât de bogată în informații. Evident că este un fel de a judeca comod, facil, care nu presupune efort
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
să depășim sindromul primului act de concepție. În sfârșit, va trebui să dezvoltăm un sistem complet și eficient de editare a textului. Trebuie să adoptăm acest mod de lucru numai gândindu-ne la cantitatea de scris insipid și de discursuri plictisitoare pe care a trebuit să le suportăm ani în șir. Cu alte cuvine, vom aborda această etapă urmând cele trei secțiuni precizate. Construirea propozițiilor și paragrafelor Utilizăm diateza activă Scrisul fără valoare este opera celor ce scriu folosind diateza pasivă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un semnal de alarmă, ce ne sună în urechi la fel de actual în societatea noastră postrevoluționară, cu totul încă neașezată: "Mai înainte tragedia, de natură publică ori privată, era particularitate rurală; violențele orașului erau îndeobște tarasconade, mai mult ori mai puțin plictisitoare ori amuzante. Acum începe surtucarul a fi sîngeros. Și aici însă noutatea e numai de grad; pornirea simplist autocrată de a-și face singur dreptate există din vechi, deopotrivă în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de comportament social? Dacă eu știu că afirmația mea va fi considerată falsă, și țin s-o fac în pofida acestui lucru, atunci înseamnă că acțiunea mea este o minciună și risc să fiu invitat și altă dată la o serată plictisitoare, din cauză că am fost imprudent. Pe de altă parte, dacă mă înșel în convingerea mea că afirmația făcută va fi considerată o formalitate, interlocutorii mei se vor păcăli în ciuda faptului că eu n-am mințit. Și dacă ei vor descoperi, mai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
avea "senzația că este un colaborator esențial într-un proces important, însă doar vag înțeles". Dacă intenția de a se considera reciproc "membri ai aceluiași univers cultural dispare", atunci, crede Geertz, relația "fie se destramă treptat într-o atmosferă sterilă, plictisitoare și de dezamăgire, fie, arareori, sucombă instantaneu odată cu apariția unei certitudini reciproce că fiecare a fost păcălit, folosit și respins". Astfel, deși relația e posibil să fi început cu manifestarea unei încrederi reciproce, se poate termina cu o senzație reciprocă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Nu cred că veți fi prea dezamăgiți să aflați că am decis să nu urmez această cale - una și extrem de "tehnică" - aici. Voi prezenta, așadar, versiunea scurtă a răspunsului meu, de vreme ce ea ne conduce mult mai rapid, poate mai puțin plictisitor - și, aș adăuga, la fel de convingător - la același rezultat. Potrivit versiunii scurte a răspunsului la întrebarea aflată în discuție, la baza convingerii mele că moralismul reprezintă o metodologie pe care filosofia politică este justificată să o întrebuințeze se află în special
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
într-o optică foarte descriptivă, dar care, în alte filme, a sfărâmat modelul documentarului, stimulând noul val al anilor 1960 și anticipând marile dezbateri din anii 1980 asupra reflexivității în antropologie. El a contribuit la respingerea imaginii din filmele etnografice plictisitoare, realizate plat și însoțite de comentarii docte. Cu toate acestea, trebuie să apărăm expresia "film etnografic" sau "demers filmic etnografic", pentru că regăsim aici o metodă. În schimb, să vorbești de "film antropologic" frizează absurditatea, deoarece, dacă înțelegem prin acesta filmele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
situație nu se poate modifica decât, în principiu, prin punerea bazelor unei culturi de alt tip: solidă, specializată, riguroasă, sistematizată, profesionalizată. Cât timp precizia, exactitatea, opera de longue haleine vor fi socotite de către mulți, inclusiv poeți, valori minore, pedante, iritante, plictisitoare, obositoare etc., un mare progres în direcția marii culturi nu va fi posibil. Concluzia ni se pare firească. Făcând astfel de constatări nu încercăm nici un fel de satisfacții. Dimpotrivă. Știm bine că o astfel de cultură nu se poate forma
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specifice, dar, în nici un caz, supremul ideal critic. Necesitățile economice moderne (repetăm) transformă tot mai mult cronica în informație și publicitate, la cel mai înalt nivel posibil. Altfel spus, să dea cititorilor motive să cumpere cartea discutată. Cronicile lungi, prolixe, plictisitoare, scrise prea pretențios-eseistic, care nu spun, în câteva propoziții, despre ce este vorba într-o carte și dacă are vreo importanță, nu mai interesează în realitate pe nimeni. Criticii literari, și încă de prim ordin, care după 1989 au devenit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și aparent incapabilă să simt nici un fel de bucurie sau entuziasm. Absolut totul, fiecare gând, cuvânt, mișcare era un efort. Tot ce altădată era plin de viață, strălucitor, acum îmi părea fără nici un rost. Mi se părea că sunt întunecată, plictisitoare, inadecvată, absentă, rece și urâtă. Puneam la îndoială complet abilitățile mele de a face ceva bine. Simțeam ca și cum gândirea mea a încetinit și a ajuns în punctul în care era practic inutilă.Nefericirea, incapacitatea, toate adunate nu au făcut decât
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
transformate și care apăreau astfel încît uneori erau recognoscibile, alteori nu. Semnele influențelor evidente erau vi-zibile în ultimii ani, cînd multe ședințe erau dedicate discutării manuscriselor pentru viitoarele cărți ale membrilor grupului. Era interesant, o dată sau de două ori, devenea plictisitor la sfîrșit, căci recunoșteam în aceste manuscrise ceea ce discutasem de multe ori. Totuși, cărțile au fost scrise și fiecare avea stilul său particular. Ce a scris unul nu ar fi fost scris de un altul și viceversa. B.C. Cum și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
tensiunea centru-periferie în materie de limbă. Desigur, e un scriitor "minor", dar nu există nici cea mai mică conotație peiorativă în acest epitet, dimpotrivă, ca și pentru muzică, prezența unui semiton în tr-o structură olimpiană, majoră, care riscă să devină plictisitoare, introduce acea notă originală și tulburătoare care, departe de a sfă rîma armonia de ansamblu, o înnobilează. După o revărsare de cuvinte care se rotesc și țîșnesc de peste tot, Marius Popescu aruncă cîte o frază precum: Lucrul cel mai supărător
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vede; câmpul inundat și terasierul rămas fără muncă sunt ceea ce nu se vede. Dumnezeule! Ce chin să dovedești, în economia politică, că doi plus doi fac patru; și dacă reușiți cumva, vi se strigă: "e așa de clar, că e plictisitor!". Iar apoi se votează ca și cum nu ați dovedit absolut nimic. Teatrele, artele frumoase Trebuie să subvenționeze statul artele? Cu siguranță, sunt multe de zis Pro și Contra. În favoarea sistemului subvențiilor, se poate zice că artele lărgesc, înalță și poetizează sufletul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
propozițiilor neterminate. Propuneți fiecărui elev să completeze o propoziție care poate fi despre sentimente, despre sine sau colegi, despre proces etc., în funcție de scopurile pe care le-ați stabilit. Exemple: Cel mai interesant moment pentru mine a fost atunci când.... Cel mai plictisitor moment pentru mine a fost atunci când.... Cel mai dificil a fost să..... Cel mai plictisit a fost să..... Ceea ce m-a surprins a fost.... Ceea ce știam că se va întâmpla a fost.... Sunt satisfăcut pentru că.... Dacă aș face activitatea din
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3135]
-
zboară Pleznind din aripi cu aur suflate. Muzică făceau cu drâmboaie, Zdrîngănind clopoței de cioae... Marșul suna în cornuri mugătoare, Toți lolăindu-se în gura mare. Țiganii blestemă, se milogesc, se jură, se îndeamnă, se vaietă, chiuie, se sfădesc, și astfel plictisitoarele discursuri din epopeea clasică iau forme firești de comedie. Mergerea lui Parpangel la iad și la rai e o îmbinare de vămi ale văzduhului cu priveliști de paese di Cuccagna, povestite țigănește, însă în manieră dantescă. Astfel, așa cum împotrivitorilor lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de porcelană, La minunile frumoase ce-i zâmbesc, nesimțitor, Soarbe ceaiul aromatic din o tasă diafană Și cu drag se uită-n aer la un zmeu zbârnâitor. Un alt pastel chinez are un aer factice de paravan falsificat. Oricum, tăind plictisitoarele dulcegării, desenul rămâne interesant: Pe-un canal îngust ce curge ca un șerpe cristalin Se înșiră chioșcuri albe cu lac luciu smălțuite... Pe sub nalte coperișuri care-n margini s-albiesc, Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se plimbă benign, cu luleaua În gură și cu stropitoarea În mână printre straturi. Nu Înseamnă aceasta pentru că viața (și literatură nu ies din ea) nu e o grădină olandeză. «A scrie despre ceva dăunător fără furie Înseamnă a scrie plictisitor» mărturisește Lenin. (Ă). Criticul face opera de dezvelire, de continuare a ceea ce e ascuns, nevizibil imediat. El subliniază sensibilitatea cărții, accentuază valoarea operei. Și invers, el adâncește cutele, duce la ultima consecință nepotrivirile, face să țâșnească, unde se pierdea sub
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noapte la locuința unde stăteam înainte de a mă fi retras la cea a domnului de Brissac, să spargă geamurile, să se împingă în ușă pentru a o rupe și să amenințe că dau foc. Ar fi prea lung și prea plictisitor, monseniore, să vă mai dau și alte amănunte. Singurul mod, monseniore, de a ne răzbuna pentru această ofensă ar fi să instalăm o garnizoană bună [...]. Am face dreptatea pe care am vrea-o și i-am face să le fie
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dacă însă e practicată de un Dali autorecomandîndu-se, pe drept cuvînt, geniu spectacolul are, pe lîngă procentul ridicat de farsă histrionică, scontata grandoare. Una pigmentînd, din loc în loc, o istorie a artei, care, fără acest ingredient, ar fi doar diacronie plictisitoare. În altă tonalitate, chiar și criminalitatea ca atare a unui Caravaggio are (post factum, se-nțelege) doza ei de bagatelă. Dacă plecăm de la constatarea că aria persuasiunii nu cunoaște limite, atunci îi putem atașa, enciclopedic, și scena de umor... alecsandrin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]