KorAP: Find »[drukola/base=plural & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...146 >

3,630 matches

Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803

nu foarte numeroasă, dar posibilă și aflată în extindere în româna actuală, probează că nu tiparul accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
tiparul accentual a fost cel hotărâtor în schimbarea poziției în sistem, ci, mai degrabă, celelalte aspecte semnalate. (d) Trebuie observat că, prin evitarea desinenței de plural -le, sistemul românesc se simplifică, limitându-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-și la trei numărul general de desinențe ale pluralului: desinența -i (cu repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
repartiție la toate genurile), -e (cu repartiție la feminine și neutre), -uri (cu repartiție la neutre și, cu totul izolat, la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
la feminine). 2.3. Neutrele 2.3.1. Pluralul în -uri În limba actuală, dintre tiparele flexionare neutre, cel cu pluralul în -uri continuă a-și întări productivitatea, ajungând, de departe, cel mai productiv tipar flexionar pentru neutre și pentru plural în general. Pentru poziția lui "forte" în sistemul actual pledează numeroase fapte. (a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
serie de noi screenshoturi, a revoluționat industria chipseturilor video, trimit crackuri etc. (b) O analiză statistică asupra neutrelor recente indică o preferință netă pentru -uri, în defavoarea lui -e. Din totalul de împrumuturi neutre recente cuprinse în DCR2, raportul formelor de plural neutru este de 92 de formații în -uri, față de numai 52 în -e. Statistici realizate pe material și mai recent (vezi Dragomirescu 2005: 120) indică, pentru împrumuturile englezești, un raport de 163 de formații în -uri și numai 16 în

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
în -uri și numai 8 în -e, tiparul cu -uri fiind, indiferent de originea neologismelor, cel mai productiv. (c) Toate substantivele obținute prin compunere de tip siglare, procedeu extrem de productiv în româna actuală, în situația în care își creează un plural, adoptă același tipar de neutre în -uri; vezi: BMV-uri, CD-uri, CD-ROM-uri, CV-uri, E-uri, EKG-uri, IMM-uri, IQ-uri, ISBN-uri, NUP-uri, ONG-uri, OZN-uri, SIF-uri, SMS-uri, SOS-uri, SRL-uri, SUP

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-uri, SIF-uri, SMS-uri, SOS-uri, SRL-uri, SUP-uri, TAB-uri, TVA-uri, VIP-uri etc. (d) Toate conversiunile autonimice, frecvente în limba actuală, obținute din bazele cele mai neașteptate și mai stranii, recurg, dacă sunt folosite la plural, la tiparul în -uri; vezi substantivizări precum: de ce-uri, ofuri, ahuri, bla-bla-uri, hei-rupuri, tam-tamuri, dar și conversiuni autonimice mai speciale: Mi s-a părut, am mai zis, un număr slab. Alcătuit din gemete ultime, din <Ce să mai...>-uri

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
care păstrează variația liberă, cu aceeași ordine de preferință, pe locul întâi apărând când -uri, când -e. (ii) Sunt și substantive, atât din fondul vechi, cât și din fondul neologic, în cazul cărora se introduce variația liberă pentru formele de plural; vezi mai vechile macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold formele nou introduse.). Alte substantive, nou introduse, apar cu forme variante de plural (*itemuri/iteme 32, *modemuri/modeme). În ciuda acestui aspect neconcludent, datele de sub (a-d) sunt suficiente și, mai ales, semnificative pentru a atribui tiparului în -uri o poziție extrem de puternică în sistemul actual. Argumentele lingvistice pentru dobândirea acestei poziții "forte", în

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
și ca formă fonetică, ceea ce asigură, implicit, acomodarea facilă a radicalelor împrumutate. - S-a observat, de asemenea, rolul de "clasificator flexionar"35 al acestui flectiv, care, nefiind prezent decât în flexiunea substantivului, asigură nu numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și încadrarea neechivocă în clasa substantivului. Rolul de "clasificator flexionar" îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca forță productivă în româna actuală, continuă să fie activ Afirmația

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
asociază curent fie cu substantive neutre (telefoane celulare, medicamente antivirale, organe executive, semne diacritice), de la care preiau caracteristica de gen, fie cu substantive feminine (substanțe detartrante, propoziții relative), situație în care, deși își schimbă genul, păstrează de la adjectiv forma de plural în -e. - Se subordonează acestui tipar și unele împrumuturi recente, dintre care cele mai numeroase presupun o condiționare fonetică 39, fiind terminate în -er; vezi recentele: cleanere*, *bannere, *blistere, *CD-playere, *CD-writere, containere, *cuttere, *diptere, *flippere*, *hochpartere, mailere*, *markere, *mastere, *pacemakere

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
ostree, otoree, palee, palmacee, papaveracee, papilionacee, pinacee, pioree, piperacee, plantaginacee, pomacee, sebacee, siflee, ulmacee, urticacee, valerianacee etc.). Paralel cu această creștere are loc și o restrângere a inventarului de invariabile parțiale, prin tendința de creare a unor forme distincte de plural pentru substantive anterior invariabile. De exemplu, formațiile feminine în -ce, mai ales neologice, dau semne de refacere a unui plural diferit, unele fiind consemnate deja în DOOM2 ca variante ale unor forme anterioare invariabile (în DOOM2: sg. cicatrice - pl. cicatrice

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
creștere are loc și o restrângere a inventarului de invariabile parțiale, prin tendința de creare a unor forme distincte de plural pentru substantive anterior invariabile. De exemplu, formațiile feminine în -ce, mai ales neologice, dau semne de refacere a unui plural diferit, unele fiind consemnate deja în DOOM2 ca variante ale unor forme anterioare invariabile (în DOOM2: sg. cicatrice - pl. cicatrice/cicatrici, dar în DOOM1: sg. și pl. cicatrice). Alte modificări, deși nu sunt înregistrate în DOOM2, apar frecvent în uzul

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
sistemul fonetic și morfologic românesc, al căror semn de neadaptare îl constituie preluarea formei ca atare, de cele mai multe ori, o formă cu finală vocalică (accentuată sau neaccentuată), pentru care există o dificultate fonetică de a-și atașa enclitic desinența de plural și articolul. DOOM2 înregistrează forme invariabile precum: ● Pentru masculine, cele mai multe sunt formații terminate în vocală, accentuată sau neaccentuată, sau semivocala -ǐ; vezi substantivele: *avocado "plantă", bebe/ bebe, bebi, chulo, cowboy, cruzeiro, daimio, dandy, dingo, escudo, *euro, *expresso, factotum, *gay, grizzly

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
2005: 166) încadrează substantivul tsunami în clasa masculinelor, iar utilizările contextuale de pe internet indică oscilație de gen (acești tsunami, agenda.liternet.ro, 2005, dar aceste tsunami, www.ecoterra-online.ro, 2005). De-abia în cazul folosirii formei cu flexiune enclitică de plural (vezi atașarea lui -uri, infra, p. ), încadrarea la neutre este neîndoielnică. Multe dintre aceste cuvinte sunt pasagere, fiind formații accidentale, care rămân la stadiul de utilizări întâmplătoare, sau sunt pasager invariabile, existând toate premisele integrării lor morfofonetice și ale atragerii

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
prezența lor este semnul clar că articularea ar fi oricând posibilă 45. Articularea este primul semn spre o utilizare (parțial) variabilă. ● În alte situații, semnele de variabilitate apar în uz, substantivul primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și articol enclitic (-urilor); vezi și formele

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
alte situații, semnele de variabilitate apar în uz, substantivul primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și articol enclitic (-urilor); vezi și formele cu flexiune enclitică înregistrate în presă în Dimitrescu (2004−2005): Negocierile cu FMI dezvăluie tsunamiul prețurilor ("Adevărul", internet, 2005, apud Dimitrescu 2004

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
primind fie articolul enclitic, fie chiar o desinență de plural; vezi, în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și articol enclitic (-urilor); vezi și formele cu flexiune enclitică înregistrate în presă în Dimitrescu (2004−2005): Negocierile cu FMI dezvăluie tsunamiul prețurilor ("Adevărul", internet, 2005, apud Dimitrescu 2004−2005: 166), victimele tsunamiului (id.), riscul de mari seisme

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
s-au produs modificări privind sistemul alternanțelor fonetice, care continuă să funcționeze cu trăsăturile anterioare 51, în sensul că este mai conservator în privința alternanțelor consonantice, dar continuă tendința de slăbire (de pierdere) a alternanțelor vocalice. 3.1. Desinența -i de la pluralul substantivelor masculine continuă a declanșa alternanțe consonantice, care apar cu regularitate pentru noile intrări în limbă, indiferent de originea bazei (împrumut sau formație internă) și de tiparul flexionar (Ø - i sau e - i). Astfel, noile intrări sunt concludente pentru funcționarea

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
d/z (bodyguard - bodyguarzi, steward - stewarzi); - s/ș (jeans - j eanși, pampers - pamperși); - g/ğ (hotdog - hotdogi, flamingo - flamingi); - st/șt (hardist - hardiști) etc. Ca și în faza anterioară de limbă, consoana finală -z își păstrează statutul intact în forma pluralului, alternanța z/j fiind de mult52 abandonată; vezi nou introdusele: *burundez - burundezi, *guyanez - guyanezi etc. Rămâne, de asemenea, intactă consoana finală -l (picolo - picoli), restrângându-se și mai mult funcționarea unei alternanțe de tip special [consoană - Ø]. Alternanțele vocalice, mult

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
mai mult funcționarea unei alternanțe de tip special [consoană - Ø]. Alternanțele vocalice, mult mai rare, atunci când apar, continuă tratamentul unor finale de cuvânt/sufixe semianalizabile mai vechi; vezi beautician - beauticieni, după modelul fizician - fizicieni, plastician - plasticieni. 3.2. Desinența de plural -i a femininelor acționează diversificat, în funcție de natura bazei substantivului (bază veche sau împrumut recent). Astfel, pentru bazele mai vechi în limbă, -i este declanșator, în continuare, atât de alternanțe consonantice, cât și de alternanțe vocalice, fapt vizibil în cazul substantivelor

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
bază veche sau împrumut recent). Astfel, pentru bazele mai vechi în limbă, -i este declanșator, în continuare, atât de alternanțe consonantice, cât și de alternanțe vocalice, fapt vizibil în cazul substantivelor pentru care s-a propus o formă nouă de plural (a). Se includ aici și formații neologice cu sufixe (analizabile sau semianalizabile) care se conformează tratamentului mai vechi al sufixului, păstrând alternanțele (b). Substantivele terminate în -că, indiferent de vechimea bazei, își păstrează alternanța consonantică (c/č), dar au tratament

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
alternanță vocalică, în ciuda existenței în limbă a unei baze neologice (mai vechi) în care aceeași alternanță a/ă se păstrează (marcă - mărci); (d) tumoră - tumori, fără alternanță, deși perechea variantă a substantivului păstrează alternanța (tumoare - tumori). 3.3. Desinența de plural -e a neutrelor acționează, ca și în faza anterioară de limbă, regulat în ce privește alternanțele consonantice, dar neregulat în ce privește alternanțele vocalice. Astfel, declanșează alternanțele consonantice c/č și g/ğ (barbituric - barbiturice, esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
esofag - esofage). Sub aspectul alternanțelor vocalice, în condiții fonetice apropiate, aceeași alternanță vocalică uneori se produce (epiteliom - epitelioame, care înlocuiește mai vechiul epiteliom - epiteliomuri; papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri continuă a se atașa în condițiile menținerii fonetic intacte a radicalului, păstrându-și, astfel, marele avantaj flexionar în raport cu celelalte desinențe ale pluralului. Puținele excepții (aramă - arămuri, blană - blănuri, iarbă - ierburi, mătase - mătăsuri, mâncare - mâncăruri, otravă - otrăvuri, sare - săruri, treabă

[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]