7,491 matches
-
dintre valoarea de intenție a activelor între două exerciții financiare succesive este pozitivă; Contul 683 „Cheltuieli cu diminuarea valorii activului”, atunci când diferența dintre valoarea de intenție a activelor între două exerciții financiare succesive este negativă. Prin reflectarea la rezerve a plusului de valoare aferent valorii de intenție se respectă principiul prudenței, menținându-se astfel caracterul prudențial al contabilității. Reluând exemplul prezentat anterior, în cazul unui utilaj, vom reflecta recunoașterea în contabilitate a valorii de intenție. Exemplu privind evaluarea activelor fixe în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
inclus numai profitul realizat la data bilanțului.” Prin urmare, ideea „frumoasă” că activele pot fi evaluate în contabilitate la valoarea actuală ar părea că se oprește aici. Totuși, ... recunoașterea în contabilitate a activelor la valoarea actuală nu presupune neapărat reflectarea plusurilor sau minusurilor de valoare nerealizate în contul de profit Și pierdere, ele pot fi recunoscute direct în bilanț la capitaluri proprii. Este Și cazul reevaluărilor, când plusurile de valoare încă nerealizate rezultate din reevaluare sunt recunoscute direct în capitalurile proprii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Totuși, ... recunoașterea în contabilitate a activelor la valoarea actuală nu presupune neapărat reflectarea plusurilor sau minusurilor de valoare nerealizate în contul de profit Și pierdere, ele pot fi recunoscute direct în bilanț la capitaluri proprii. Este Și cazul reevaluărilor, când plusurile de valoare încă nerealizate rezultate din reevaluare sunt recunoscute direct în capitalurile proprii la rezerve din reevaluare. Totuși, conform reglementărilor din țara noastră sunt multe situații în care nu este permisă recunoașterea activelor la valoarea lor actuală: imobilizări necorporale, imobilizări
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
financiare, stocuri, creanțe, investiții financiare pe termen scurt care nu sunt cotate la bursă. În plus, conform principiului prudenței, minusurile nerealizate rezultate din recunoașterea provizioanelor sau a deprecierii activelor trebuie înregistrate în contul de profit Și pierdere. Conform teoriei intenției, plusurile Și minusurile de valoare nerealizate, aferente activelor evaluate la valoarea de intenție se vor reflecta numai la capitaluri proprii, în timp ce în contul de profit Și pierdere se va reflecta doar profitul Și pierderea realizată; iar plusurile de valoare aferente creșterii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
pierdere. Conform teoriei intenției, plusurile Și minusurile de valoare nerealizate, aferente activelor evaluate la valoarea de intenție se vor reflecta numai la capitaluri proprii, în timp ce în contul de profit Și pierdere se va reflecta doar profitul Și pierderea realizată; iar plusurile de valoare aferente creșterii costului actual al stocurilor sau creșterii costului actual Și progresului tehnologic al imobilizărilor corporale Și necorporale care formează capitalul fizic se recunosc numai pe cheltuieli în scopul menținerii capacității operaționale a entității. Principiul independenței exercițiului presupune
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
precum și de bursa NEC de care am beneficiat între 2004 și 2005. În ceea ce privește stilul polemic adoptat la tratarea unora dintre temele cărții, sunt nevoit să îi recunosc meritele bunului prieten Rareș Crișan, el însuși truditor într-ale educației. Cu un plus de pragmatism, spiritele sociologice combatante, precum cel al lui Rareș, ar putea face minuni în reformarea instituțiilor noastre educative. Revizuirea volumului nu ar fi ajuns la un deznodământ, zic eu, satisfăcător fără ajutorul Tominei Săveanu și al soției mele, Roxana
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
înțelegerea evoluției sistemului educațional românesc postdecembrist. Toată lumea a sesizat sporurile spectaculoase pe care le-au înregistrat efectivele de studenți în perioada care a urmat lui 1990. Față de 1990, numărul de studenți a sporit de peste trei ori. Numai în perioada 1998-2002, plusul de studenți a fost de 61%, ritmul de creștere a numărului celor înscriși în învățământul superior din România fiind cel mai ridicat din Europa (Comisia Europeană, 2005). Concomitent cu mărirea efectivelor de studenți, instituțiile de învățământ superior s-au diversificat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
celelalte trei -, universitățile organizau examinări periodice și eliberau diplome care erau recunoscute în toată lumea occidentală. Diplomele oferite erau similare celor actuale: licența presupunea trei ani de pregătire în gramatica latină, retorică și logică; titlul de master presupunea câțiva ani în plus de studiu al matematicii, științelor naturii și filosofiei, iar doctoratul presupunea instrucție specializată în drept, medicină sau teologie (Day, 2001). Universitățile medievale au jucat un rol important în popularizarea literaturii clasice, latine și grecești, precum și a celei arabe, atât de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la viața politică sau la justiție corectă. Autorii aceluiași raport contestă mitul potrivit căruia educația în limba maternă scade șansele de dezvoltare ale persoanei, invocând studii americane care demonstrează că parcurgerea primilor ani de școală în limba maternă oferă un plus în rezultate școlare în comparație cu cei care învață în engleză de la început, în cazul copiilor aparținând minorităților etnice. 3.3. Menținerea controlului socialtc "3.3. Menținerea controlului social" Rolul școlii în asigurarea ordinii sociale ar merita o discuție amplă. Pornind de la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
prin utilitatea pe care o dobândesc aceștia din educație și, pe de altă parte, prin poziția de monopol și lipsa de monitorizare în care se află profesorii în ceea ce privește oferta de instrucție. Mai concret, dincolo de situațiile în care elevii solicită un plus de instrucție din cauza precarității abilităților și/sau efortului personal, în țările în curs de dezvoltare profesorii alterează adeseori calitatea procesului didactic 1 oficial, scăzând beneficiul pe care îl obțin elevii din participarea la cursurile formale și forțându-i astfel să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inflației la 3,5%, pe fondul menținerii unui deficit de cont curent de 4,5% din PIB. Cu toate acestea, realitatea a arătat alte cifre, adică o creșterea economică În 2012 practic zero, după ce În 2011 s-a Înregistrat un plus de 2,2%, iar pentru 2013 se anticipează o creștere de aproximativ 1,5%. În anul 2012, s-a Înregistrat o stagnare, acest lucru fiind urmarea acțiunii mai multor factori, și anume: efectele rostogolite ale crizei financiare, turbulențele pe piețele
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
pare accesibilă, însă inteligibilitatea ei e întemeiată de cea de-a doua parte. Într-adevăr: de ce trebuia Socrate în mod necesar să moară? Vom încerca în cele ce urmează să parcurgem argumentul lui Patočka. Pentru început, acesta reia - cu un plus de tematizare - expunerea problematicii zilei și a nopții prezentată în textul despre Antigona. Pe de-o parte avem o „istorie a ceea ce e apropiat, drept și diurn, a unei lumi în care oamenii își țin picioarele în mod ferm pe
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și am senzația că Etica Nicomahică (în special cărțile VIII-IX) e un răspuns explicit la felul în care phylia e tratată de Platon. Citez un loc semnificativ: „cei după opinia cărora există o singură specie de prietenie pentru că prietenia admite plusul și minusul acordă credit unui indiciu neconcludent; în fapt, și lucruri diferite ca specii admit plusul și minusul. Dar această problemă am tratat-o mai înainte” (Etica Nicomahică, 1155b 15). Două lucruri sunt aici în joc: că există o singură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în care phylia e tratată de Platon. Citez un loc semnificativ: „cei după opinia cărora există o singură specie de prietenie pentru că prietenia admite plusul și minusul acordă credit unui indiciu neconcludent; în fapt, și lucruri diferite ca specii admit plusul și minusul. Dar această problemă am tratat-o mai înainte” (Etica Nicomahică, 1155b 15). Două lucruri sunt aici în joc: că există o singură specie de prietenie. Remarca pare să-l vizeze pe Platon (vezi și Stella Petecel, „Comentarii” la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
avea puteri nelimitate (nu poate „reechilibra” o ereditate profund afectată și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic Ă foame, violență, incertitudine, durere, abandon Ă educația acționează programat și cu știință în sensul dezvoltării individului. Cel puțin principial, față de plusul și minusul oferite aleator de ereditate și de mediu procesualității dezvoltării, educația, prin esența sa de activitate umană specializată în dezvoltare, propune doar plus1. Este unul dintre argumentele pentru care lucrările de psihopedagogie prezintă educația ca factor conducător al dezvoltării
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fie apropiat de elevi, îngăduitor (în anume limite firești) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluționa chestiunea în discuție. Desigur, profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor. Există și teste
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
influența cercetărilor lui A. Binet și Th. Simon (1904) au fost elaborate „scări metrice” ale inteligenței, tot mai perfecționate, al căror specific constă în efectuarea unei corelații între vârsta cronologică a subiecților și vârsta lor psihică, prin stabilirea devierilor în plus sau în minus față de un standard mediu al vârstei cronologice. Luându-se în considerare acest criteriu al coeficientului de inteligență, deficiența mentală desemnează toate acele forme de activitate intelectuală generală situate semnificativ sub medie (Q.I. de aproximativ 70 sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de un succes comercial considerabil (De Bono, 1971, 1985, 1992). De Bono a fost interesat, în principal, de aspectele practice, și nu de cele teoretice. De exemplu, el sugerează utilizarea unui instrument care evaluează aspectele unei idei catalogându-le drept plusuri, minusuri sau interesante (ca în PMI) sau utilizarea termenului po, derivat din ipoteză, supoziție, posibilitate și poezie, menit mai curând să inducă ideile decât să le evalueze. Un alt instrument, „pălăriile gândirii”, solicită unei persoane să poarte pălării simbolice - de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
măsură vei măsura, cu aceea ți se va măsura”; „Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă-i duci dorul” etc. * „Al doilea gînd este, de obicei, mai Înțelept.” (Euripide) Desigur, nu numai pentru faptul că el cuprinde un plus de anticipare, Însă al doilea gînd Îl umanizează pe primul, deoarece este gîndit nu numai cu „rațiunea”, ci și cu „sufletul”. * „Generalul și particularul coincid: adică, particularul este generalul manifestîndu-se În condiții diferite.” (J. W. Goethe) De aceea de exemplu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a ne descuraja, ci de a ne corija În viitor modul de gîndire. * „Pentru fiecare lucru pe care l-ai ratat, ai cîștigat altceva și pentru fiecare lucru pe care Îl cîștigi, pierzi ceva.” (R.W. Emerson) Ai cîștigat un plus de experiență/pricepere În a nu mai rata pe viitor, și pierzi, pentru că fiecare succes obținut pune capăt unui vis (poate că tocmai acest lucru l-a făcut pe Fr. Nietzsche să exclame: „CÎtă melancolie În orice lucru Încheiat!”). * „Nimeni
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Întregul ei rămîne o uimitoare „corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus de vinovăție. * Care este secretul reușitei În legăturile cu oamenii?: „Pune În toate lucrurile oarecare taină...lăsîndu-i pe toți În presupuneri și neliniște” (B. Gracian). Un alt sfat pe care ni-l dă Gracian pornește
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
corolă de minuni”, ce Închide semnificații neștiute sau neînțelese Încă. Intuiție, fler, tact psihologic „Reproșurile În nenorocire sînt mai grave decît nenorocirea.” (P. Syrus) A face lucrul acesta Înseamnă „a turna gaz peste foc”: un plus de conștientizare Înseamnă un plus de vinovăție. * Care este secretul reușitei În legăturile cu oamenii?: „Pune În toate lucrurile oarecare taină...lăsîndu-i pe toți În presupuneri și neliniște” (B. Gracian). Un alt sfat pe care ni-l dă Gracian pornește de la faptul cunoscut că „recunoștința
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar le lasă la poartă, considerând renunțarea la fel de semnificativă ca și trecerea la fapte. în toate cazurile, Aristip recomandă neîncrederea în cele trupești, nu ca fapt în sine, ci pentru că îți pierzi libertatea cu aceste povești carnale. Măsura, o dată în plus... Față de bani, femei, dar și putere, Aristip vrea să găsească distanța potrivită. Lui Socrate care, dacă e să-l credem pe Xenofon, discută cu dânsul despre necesitatea de a fi un bun cetățen, filosoful anarhist îi răspunde printr-un refuz
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
capitalul uman, ca factor al dezvoltării. Viziunea Școlii de Chicago, cea care a generat în anii ’50-’60 dezbaterea despre rolul capitalului uman în creșterea economică, era mai degrabă una statică, specifică modernității: învățarea se oprea la un anumit nivel, plusurile ulterioare fiind date mai degrabă de experiență sau abilități înnăscute. Treptat însă, atenția s-a focalizat puternic asupra învățării de-a lungul întregii vieții. Tehnologiile se schimbă astăzi rapid. Pentru majoritatea ocupațiilor, de exemplu, ultimii 10-15 ani au însemnat o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dezbatere a vizat natura și implicațiile relațiilor între actorii internaționali. Ultima dezbatere, încă în desfășurare, se poartă mai cu seamă pe tema regulilor ce trebuie urmate în generarea cunoașterii. Manualul de față, având scopuri predominant didactice, a urmărit, pentru un plus de coerență și claritate, prezentarea celor mai influente curente teoretice, discutarea acestor dezbateri făcându-se în subsidiar. Relațiile internaționale își datorează numele faptului că, cel puțin inițial, s-au concentrat asupra raporturilor dintre entitățile politice suverane care sunt statele. Doar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]