1,705 matches
-
în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import este estimată la circa 100 milioane de euro în 2008, iar
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import este estimată la circa 100 milioane de euro în 2008, iar principalii jucători sunt BDG Import, Cristalex, Pernod-Ricard și
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import este estimată la circa 100 milioane de euro în 2008, iar principalii jucători sunt BDG Import, Cristalex, Pernod-Ricard și Sollers În perioada 2003-2010 statul a pierdut circa 4,5 miliarde de
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
han turistic din municipiul Iași, aflat de-a lungul Șoselei Bucium. Denumirea hanului provine de la faptul că trecătorii intrați în han erau serviți cu trei sarmale . Erau servite aici bucate alese și vinuri din Podgoria Bucium, dar și din alte podgorii. Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului "Trei Sarmale" . În decursul timpului, hanul
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
cult. Printre preoții care au slujit la această biserică se află preotul-duhovnic Gheorghe Pascu (1771 - 5 aprilie 1836), al cărui mormânt este situat lângă absida altarului. Biserica de lemn din Cârlig a aparținut o lungă perioadă de timp de Parohia Podgoria Copou, fosta biserică mănăstirească construită de domnitorul Vasile Lupu și care se află astăzi în perimetrul Grădinii Botanice din Iași. Aici se slujea sporadic de către parohul de la Podgoria Copou, cu prilejul hramului sau al evenimentelor religioase (botez, cununie sau înmormântare
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
lemn din Cârlig a aparținut o lungă perioadă de timp de Parohia Podgoria Copou, fosta biserică mănăstirească construită de domnitorul Vasile Lupu și care se află astăzi în perimetrul Grădinii Botanice din Iași. Aici se slujea sporadic de către parohul de la Podgoria Copou, cu prilejul hramului sau al evenimentelor religioase (botez, cununie sau înmormântare) din viața comunității rurale. Lăcașul de cult era friguros, pereții săi nefiind izolați, iar mobilierul era vechi și deteriorat. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
de cult era friguros, pereții săi nefiind izolați, iar mobilierul era vechi și deteriorat. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001 (de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor), mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reactivat Mănăstirea "Sf. Atanasie" din Podgorii - Iași ca mănăstire de călugărițe, aparținând de Mănăstirea Galata. Reactivarea a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 6544 din 28.10.1993) și de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (temei nr. 2445/2001
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
Mitropoliei Moldovei și Bucovinei (temei nr. 2445/2001). La 29 aprilie 2001 a avut loc slujba de reactivare a mănăstirii, săvârșită de un mare sobor de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou și anume biserica, clădirile anexe, curtea, cimitirul și terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie" Podgoria Iași. Parohia Podgoria Copou desființându-se prin reactivarea mănăstirii, enoriașii săi au trebuit să fie
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
de preoți și diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou și anume biserica, clădirile anexe, curtea, cimitirul și terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie" Podgoria Iași. Parohia Podgoria Copou desființându-se prin reactivarea mănăstirii, enoriașii săi au trebuit să fie rearondați. În anul 2001, biserica din Cârlig a dobândit statut de parohie de sine stătătoare, fiind numit un preot-paroh. Începând de atunci, prin contribuția enoriașilor
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
diaconi în frunte cu mitropolitul Daniel Ciobotea. Întreg patrimoniul Parohiei "Sf. Atanasie" - Podgoria Copou și anume biserica, clădirile anexe, curtea, cimitirul și terenurile obținute prin Legea fondului funciar au trecut în proprietatea și administrarea Mănăstirii "Sf. Atanasie" Podgoria Iași. Parohia Podgoria Copou desființându-se prin reactivarea mănăstirii, enoriașii săi au trebuit să fie rearondați. În anul 2001, biserica din Cârlig a dobândit statut de parohie de sine stătătoare, fiind numit un preot-paroh. Începând de atunci, prin contribuția enoriașilor, s-au efectuat
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
producătoare de vinuri din România. Compania dispune de 3.000 de hectare în zona localităților Murfatlar, Valul lui Traian, Poartă Albă și Siminoc. Compania a fost înființată în 1943 cu numele de "Stațiunea Experimentală Viti Vinicola Murfatlar". În anul 1955, podgoria este extinsă la o suprafață de 2.100 de hectare, prin înființarea "Întreprinderii de Stat Murfatlar". Compania produce o gamă largă de vinuri, acoperind toate segmentele, de la albe la roșii, si de la seci la dulci sau licoroase. Printre mărcile de
Murfatlar (companie) () [Corola-website/Science/315307_a_316636]
-
este o cel mai mare producător de vinuri și vinarsuri din România. Înființată în anul 1949, compania deține astăzi peste 1.500 hectare cultivate cu vită de vie în Regiunea Viticola a Piemontului de la Curbura Carpaților, unde deține terenuri în podgorii cu renume: Cotești, Odobești, Panciu. Compania deține și terenuri din podgoria Huși. În urmă privatizării din anul 1999, doamna Luchi Georgescu a devenit acționarul majoritar al companiei. Compania deține 11 ferme viticole, 3 combinate de condiționare a vinului și 10
Vincon Vrancea () [Corola-website/Science/315319_a_316648]
-
România. Înființată în anul 1949, compania deține astăzi peste 1.500 hectare cultivate cu vită de vie în Regiunea Viticola a Piemontului de la Curbura Carpaților, unde deține terenuri în podgorii cu renume: Cotești, Odobești, Panciu. Compania deține și terenuri din podgoria Huși. În urmă privatizării din anul 1999, doamna Luchi Georgescu a devenit acționarul majoritar al companiei. Compania deține 11 ferme viticole, 3 combinate de condiționare a vinului și 10 crame, între care cramele legendare Beciul Domnesc și Paradis. Portofoliul cuprinde
Vincon Vrancea () [Corola-website/Science/315319_a_316648]
-
vinars, oțet, alcool sanitar. Brandurile de vin din portofoliul companiei sunt Ambrosio, Comoara Pivniței, Egregio, Roșe Verite, Oenoteca, Casa Vrancea, Beciul Domnesc Grand Reserve, Beciul Domnesc, 7 Păcate, Vită Românească, Macho, Karpaten Berge, Proles Pontica, Galbenă de Odobești, Premiat, Muscățel, Podgoriile Vrancei, Vinul de Evenimente și Vinul de Petrecere. Brandurile de vinars din portofoliul companiei sunt Miorița și Jad. Vinurile comercializate de cuprind atât soiuri românești, cât și internaționale. Crama Beciul Domnesc a fost construită în secolul al 15-lea, în timpul
Vincon Vrancea () [Corola-website/Science/315319_a_316648]
-
Chasselas (pronunțat: [șasla]) este un soi de vită de vie care produce struguri albi cu un anumit renume. În Germania acest soi de vită de vie este cunoscut sub numele de ,Chasselas este cultivat în numeroase podgorii europene, mai ales pentru obținerea strugurilor de masă, însă se poate obține un vin sec și ușor, galben deschis, uneori perlant. Există o varietate de struguri "roze" (Chasselas rosé). Originea acestui soi de vită de vie este foarte discutată. O
Chasselas (struguri) () [Corola-website/Science/328996_a_330325]
-
trecerea din nou la autobuze, până în 1943 când se instalează șină de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară și Piața Avram Iancu. În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer. În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
crearea pasajului pe sub calea ferată spre Timișoara. La momentul actual CTP Arad operează un număr de 16 linii. Transportul în zona periurbană municipiului Arad pe calea ferată s-a realizat încă din 1906, odată cu deschiderea căii ferate înguste private Arad - Podgoria care lega orașul Arad de zona viticolă de la poalele Munțiilor Zărandului. Această linie la deschidere a fost operată cu automotoare pe benzină, tracțiune dovedită ca ineficientă care a dus la electrificarea acestei linii în 1913. Linia se întindea de la Arad
TranSportul public din Arad () [Corola-website/Science/325340_a_326669]
-
Calea ferată îngustă Arad - Podgoria este o fostă cale ferată privată construită în 1906 cu o lungime totală de 58,318 km, care lega orașul Arad de localitățile Ghioroc, Pâncota din zona viticolă de la poalele Munților Zărandului în podgoriile Aradului și Radna pe Valea Mureșului
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
Calea ferată îngustă Arad - Podgoria este o fostă cale ferată privată construită în 1906 cu o lungime totală de 58,318 km, care lega orașul Arad de localitățile Ghioroc, Pâncota din zona viticolă de la poalele Munților Zărandului în podgoriile Aradului și Radna pe Valea Mureșului. Între anii 1913 și 1965 a fost singura cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României și în același timp singura cale ferată îngustă electrificată. Locuitorii zonei Aradului cunosc și astăzi trenul electric din
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
Aradului și Radna pe Valea Mureșului. Între anii 1913 și 1965 a fost singura cale ferată electrificată de pe teritoriul actual al României și în același timp singura cale ferată îngustă electrificată. Locuitorii zonei Aradului cunosc și astăzi trenul electric din Podgorie sub numele de Săgeata Verde. Ideea de construire a unei linii de cale ferată îngustă către Podgoria Aradului exista încă din 18 august 1896 când a fost organizată ședinta de constituire a Societății pe Acțiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
de pe teritoriul actual al României și în același timp singura cale ferată îngustă electrificată. Locuitorii zonei Aradului cunosc și astăzi trenul electric din Podgorie sub numele de Săgeata Verde. Ideea de construire a unei linii de cale ferată îngustă către Podgoria Aradului exista încă din 18 august 1896 când a fost organizată ședinta de constituire a Societății pe Acțiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezső, Sarmezey Akós și Peterffi Antoniu au adunat capitalul social, găsind sprijin financiar la proprietarii viilor din
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
Aradului exista încă din 18 august 1896 când a fost organizată ședinta de constituire a Societății pe Acțiuni Transporturi Feroviare Arad-Podgoria (SATFAP). Locs Rezső, Sarmezey Akós și Peterffi Antoniu au adunat capitalul social, găsind sprijin financiar la proprietarii viilor din Podgorie. Ulterior acestei constituiri reprezentanții societății au făcut demersurile necesare autorizării construcției căii ferate astfel că la 25 septembrie 1905 Ministerul Comerțului din Ungaria acordă unui grup de oameni de afaceri din Arad și Budapesta concesiunea cu numărul 63611/24 septembrie
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
Arad și Budapesta concesiunea cu numărul 63611/24 septembrie 1905 și dreptul de a înființa o societate care să construiască și să exploateze timp de 90 de ani o cale ferată cu ecartament metric de interes local între Arad și podgoriile Aradului. Astfel la 4 octombrie 1905, ia ființă la Arad, "Societatea pe acțiuni a căii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria" (), unde principali acționari erau arădeanul Antoniu Petreffi și doctorul A. Steiner din Budapesta. Președintele ales al acestei societăți era
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
cale în lungime totală de 58,318 km, cu cea mai importantă stație Ghioroc, unde linia se bifurca în cele două direcții: Pâncota și Radna. În Arad, capătul terminus al căii ferate beneficia de o stație situată în actuala Piață Podgoria, la o distanță foarte scurtă de Gara Centrală. Exploatarea liniei pentru transportul de călători se făcea cu unități automotoare cu tracțiune pe benzină și vagoane fabricate la fabrica arădeană de vagoane Weitzer, iar transportul de marfă cu 2 locomotive cu
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
exploatări a liniei de către CFR. În 1964, odată cu dezvoltarea orașului și a zonificări teritoriului, parcursul liniei a fost oprit la marginea cartierului Micălaca, iar mai târziu la Combinatul Chimic. În perioada târzie a anilor 1970, clădirea gării de la actuala Piață Podgoria a fost demolată. În 1982 rețeaua a trecut din patrimoniul CFR în cel al companiei de transport din Arad. Serviciul de transport cu trenul electric se încheie odată cu preluarea liniei de către ITJL Arad, care la 1 ianuarie 1983 introduce tramvaiele
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]