2,904 matches
-
speciilor, iar cel al resurselor genetice se află într-o fază incipientă. Varietatea și proporționalitatea relativă a formelor de relief prezintă caracteristici unice în Europa și rare pe glob: 28% masive muntoase (altitudine peste 1.000 metri), 42% dealuri și podișuri (altitudine între 300 și 1.000 m) și 30% câmpii (altitudine sub 300 m). În România se află 54% din lanțul Munților Carpați, de o altitudine mijlocie (în medie 1.136 metri), doar câteva piscuri depășind 2.500 m. Munții
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
aflate în curs de depopulare datorită migrației interne și externe în urma dispariției unor îndeletniciri tradiționale. Aceasta explică și amplasarea în regiunile montane a 12 din cele 13 parcuri naționale și 9 din cele 14 parcuri naturale. Zona de dealuri și podișuri a suferit intervenții mai extinse ale activității umane (așezări urbane și rurale, elemente de infrastructură, plantații de vii și pomi fructiferi, culturi de plante tehnice și cereale, creșterea animalelor, exploatări forestiere, extracție de hidrocarburi, minerit, întreprinderi industriale), fiind supusă unor
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
fructiferi, culturi de plante tehnice și cereale, creșterea animalelor, exploatări forestiere, extracție de hidrocarburi, minerit, întreprinderi industriale), fiind supusă unor fenomene mai accentuate de deteriorare prin despăduriri, eroziune, alunecări de teren, degradarea solului. Cu toate acestea, regiunea de dealuri și podișuri înalte conține o gamă variată de zone ocrotite și prezintă un potențial însemnat pentru selectarea unor noi areale nealterate sau slab modificate antropic. Regiunile de câmpie sunt cele mai dens populate și intens exploatate, arealele naturale care s-au păstrat
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
În privința biodiversității, România a adus în Uniunea Europeană un patrimoniu valoros, cu numeroase specii de plante și animale, unele endemice, care sunt extincte sau rare în alte părți ale Europei. Deși vegetația naturală deține o pondere redusă în zonele de câmpie, podișuri și dealuri joase, există încă suprafețe însemnate în care intervenția omului a fost minimă (regiunile de munte și dealuri înalte, Delta Dunării, sistemele lagunare și luncile unor râuri). În componența structurii ecologice a capitalului natural, în mod special a părții
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Geografie sunt: SEMESTRUL I ● România - poziția geografică ● Relieful - armonia și proporționalitatea reliefului - formarea și evoluția reliefului - unitățile majore de relief ale României: Carpații și depresiunea colinară a Transilvaniei, dealurile și podișurile, câmpiile, Delta Dunării și platforma continentală SEMESTRUL II ● Clima - factorii care determină și influențează clima - elemente climatice ● Hidrografia - factorii care determină și influențează hidrografia - Dunărea și râurile interioare; lacurile - Marea Neagră ● Vegetația, fauna și solurile - vegetația naturală - fauna - solurile ● Populația - numărul
ORDIN nr. 5.164 din 29 august 2008 (*actualizat*) privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2008-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
lui Gheorghe și Ecaterina (fiica lui Savcenco Simion, născut în anul 1934 în localitatea Băciula, și Maria), născută la data de 1 septembrie 1981 în localitatea Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Sadova, Str. Podișului nr. 1, raionul Călărași. (1.981/2003) 66. Găină Natalia, fiica lui Balanuța Nicolae și Maria (născută la 24.07.1937 în localitatea Melești), născută la data de 17 noiembrie 1968 în localitatea Hîncești, județul Hîncești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
ORDIN nr. 3.038/C din 2 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205541_a_206870]
-
se află în exteriorul acelei insule. Referitor la regimul termic în Dobrogea de Nord se constată existența a două insule cu valori medii anuale ale temperaturii aerului de 9 - 10°C, insule suprapuse treptelor înalte ale reliefului (Munții Măcinului și Podișul Babadag), acoperite cu masive păduroase. La est, la limita complexului de lacuri Razelm - Sinoe, și spre nord, pe conturul luncii Dunării, este situată izoterma anuală de 11°C. În ansamblu, se poate spune că teritoriul luat în studiu prezintă temperaturi
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
în spațiul dobrogean pătrund elemente sudice și se conturează silvostepa. Principalele formații și asociații actuale de vegetație sunt: pădurea, silvostepa și stepa. Pădurile propriu-zise din Dobrogea de nord se găsesc în două masive: masivul din Munții Măcinului și masivul din Podișul Babadag, la altitudini de peste 200 m. Silvostepa ocupă teritoriile din jurul acestor masive, precum și teritoriul dintre acestea, situându-se la altitudinea de 80-200 m. Stepa se găsește, în restul teritoriului, la altitudini în general sub 200 m. Pădurile Dobrogei de Nord
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
orientalis), arțar (Acer campestre). Din amestecul acestor specii rezultă pădurile de șleau nord-dobrogean. Ca plante ierboase, în aceste păduri se întâlnesc: Carex pilosa, Allium rotundum, Poa nemoralis, Brachypodium silvaticum, etc. Acest etaj ocupă suprafețe mai întinse în Munții Măcinului și Podișul Babadagului. Cel de-al doilea etaj al pădurilor xeroterme (submediteraneene) cuprinde păduri scunde formate din arbori (Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus) și arbuști (Cotinus coggygria, Cornus mas), la adăpostul cărora se întâlnește Paeonia peregrina ș.a. Prezența pădurilor submediteraneene reprezintă
HOTĂRÂRE nr. 1.343 din 31 octombrie 2007 pentru aprobarea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie a câmpului în judeţele Constanţa, Ilfov şi Tulcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192593_a_193922]
-
5°C (regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.), și o zonă uscată și călduroasă, cu un regim pluviometric care variază între 475 și 600 mm, cel termic fiind cuprins între 10 și 11°C (câmpiile Bărăganului, Burnazului, Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari există, bineînțeles, diferențieri de relief, sol, lumină, microclimat, care, la rândul lor, creează subzone cu grade diferite de favorabilitate pentru culturile de plante medicinale și aromatice. 1.3. Condițiile de climă și sol Având condiții
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
5°C (regiunile subcarpatice, depresiunile intramontane etc.), și o zonă uscată și călduroasă, cu un regim pluviometric care variază între 475 și 600 mm, cel termic fiind cuprins între 10 și 11°C (câmpiile Bărăganului, Burnazului, Olteniei, Timișului, Moldovei și Podișul Dobrogei). În cadrul acestor zone mari există, bineînțeles, diferențieri de relief, sol, lumină, microclimat, care, la rândul lor, creează subzone cu grade diferite de favorabilitate pentru culturile de plante medicinale și aromatice. 1.3. Condițiile de climă și sol Având condiții
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe rețeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe grave. Urmările viscolului sunt mai grave pe traseele din zonele de podiș și subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulației este mai mare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 22 decembrie 2011 "Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238570_a_239899]
-
în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe rețeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe grave. Urmările viscolului sunt mai grave pe traseele din zonele de podiș și subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulației este mai mare
ORDIN nr. 16 din 17 ianuarie 2012 pentru aprobarea reglementării tehnice "Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238571_a_239900]
-
în timpul viscolului este diferită pe un anumit sector de drum, iar cei care circulă pe rețeaua rutieră în această perioadă pot fi surprinși și blocați în zăpadă, cu consecințe grave. Urmările viscolului sunt mai grave pe traseele din zonele de podiș și subcarpatice prin gradul de înzăpezire, iar în zona de câmpie modul de manifestare face aproape imposibilă deplasarea pe drumurile publice, chiar la primele manifestări ale vântului. În zonele mai grav afectate, durata de întrerupere a circulației este mai mare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 17 ianuarie 2012 "Normativ privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice", indicativ AND 525-2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238572_a_239901]
-
98%), Ponoarele(63%) Județul Caraș-Severin: Băile Herculane( Județul Gorj: Padeș(5%) 195.ROSCI 0199 Platoul Meledic Județul Buzău: Lopătari( 196.ROSCI 0200 Platoul Vâșcau Județul Arad: Dezna( Județul Bihor: Criștioru de Jos(2%), Cărpinet(55%), Vâșcau(15%) 197.ROSCI 0201 Podișul Nord Dobrogean Județul Constantă: Pantelimon( Județul Tulcea: Babadag(38%), Baia(29%), Beidaud(22%), Casimcea(23%), Ceamurlia de Jos(1%), Cerna(8%), Ciucurova(68%), Dorobanțu(46%), Dăeni( 198.ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei Județul Dolj: Brabova( Județul Mehedinți: Bălăcita( 199.ROSCI 0203
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
ROSCI 0208 Putna - Vrancea Județul Buzău: Gură Teghii( Județul Vrancea: Negrilești( Județul Covasna: Brețcu( Județul Bacău: Mănăstirea Cașin( 205.ROSCI 0209 Racâș - Hida Județul Sălaj: Bălan(1%), Hida(1%) 206.ROSCI 0210 Râpă Lechința Județul Mureș: Cuci( 207.ROSCI 0211 Podișul Secașelor Județul Sibiu: Apoldu de Jos(14%), Loamneș(7%), Ludoș(12%), Ocna Sibiului( 208.ROSCI 0212 Rarău - Giumalău Județul Suceava: Crucea(4%), Câmpulung Moldovenesc(4%), Dorna-Arini( 209.ROSCI 0213 Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Deleni(11%), Peșteră(1%) 334.ROSCI 0354 Platformă Cotmeana Județul Olt: Topana( Județul Argeș: Babana(18%), Ciomăgești(11%), Cocu(20%), Cotmeana(36%), Cuca(31%), Drăganu(17%), Morărești(9%), Udă(21%) Județul Vâlcea: Dănicei(14%), Galicea(9%), Milcoiu( 335.ROSCI 0355 Podișul Lipovei - Poiana Rusca Județul Caraș-Severin: Rusca Montană(9%) Județul Hunedoara: Burjuc(6%), Bătrână( Județul Timiș: Curtea(66%), Margina(55%), Pietroasa(93%), Tomești(36%) Județul Arad: Birchiș(6%), Săvârșin(10%) 336.ROSCI 0356 Poienile de la Sard Județul Cluj: Baciu( 337.ROSCI
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
mare cu potcoava); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) 197. ROSCI 0201 - Podișul Nord Dobrogean Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
1220 - Emys orbicularis (Broască țestoasă de apă) Specii de pești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcușor de șes); 2511 - Gobio kessleri (Porcușor de nisip); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarța) Specii de nevertebrate: 4031 - Cucullia mixtă 207. ROSCI 0211 - Podișul Secașelor Tipuri de habitate: 40A0* - Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; 6210* - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia); 6240* - Pajiști stepice subpanonice; 6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
de stejar și carpen Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de nevertebrate: 1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul); 1083 - Lucanus cervus (Rădașca, Răgacea); 1089 - Morimus funereus (Croitorul cenușiu) 336. ROSCI 0355 - Podișul Lipovei - Poiana Rusca Specii de mamifere: 1352* - Caniș lupus (Lup); 1355 - Lutra lutra (Vidra, Lutra); 1361 - Lynx lynx (Râs); 1354* - Ursus arctos (Urs brun) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă) Specii de
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
ale acestora. ... Capitolul II Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecție, amplasarea și înființarea acestora Articolul 6 (1) Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole se înființează în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă. Amplasarea se face pe bază de documentații tehnice, de regulă în rețele rectangulare, în mod eșalonat, în ordinea urgențelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride. ... (2) Perdelele forestiere antierozionale se
LEGE nr. 289 din 15 februarie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind perdelele forestiere de protecţie*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237754_a_239083]
-
98%), Ponoarele(63%) Județul Caraș-Severin: Băile Herculane( Județul Gorj: Padeș(5%) 195.ROSCI 0199 Platoul Meledic Județul Buzău: Lopătari( 196.ROSCI 0200 Platoul Vâșcau Județul Arad: Dezna( Județul Bihor: Criștioru de Jos(2%), Cărpinet(55%), Vâșcau(15%) 197.ROSCI 0201 Podișul Nord Dobrogean Județul Constantă: Pantelimon( Județul Tulcea: Babadag(38%), Baia(29%), Beidaud(22%), Casimcea(23%), Ceamurlia de Jos(1%), Cerna(8%), Ciucurova(68%), Dorobanțu(46%), Dăeni( 198.ROSCI 0202 Silvostepa Olteniei Județul Dolj: Brabova( Județul Mehedinți: Bălăcita( 199.ROSCI 0203
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
ROSCI 0208 Putna - Vrancea Județul Buzău: Gură Teghii( Județul Vrancea: Negrilești( Județul Covasna: Brețcu( Județul Bacău: Mănăstirea Cașin( 205.ROSCI 0209 Racâș - Hida Județul Sălaj: Bălan(1%), Hida(1%) 206.ROSCI 0210 Râpă Lechința Județul Mureș: Cuci( 207.ROSCI 0211 Podișul Secașelor Județul Sibiu: Apoldu de Jos(14%), Loamneș(7%), Ludoș(12%), Ocna Sibiului( 208.ROSCI 0212 Rarău - Giumalău Județul Suceava: Crucea(4%), Câmpulung Moldovenesc(4%), Dorna-Arini( 209.ROSCI 0213 Râul Prut Județul Galați: Cavadinești( Județul Vaslui: Berezeni(2%), Drânceni(6
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Deleni(11%), Peșteră(1%) 334.ROSCI 0354 Platformă Cotmeana Județul Olt: Topana( Județul Argeș: Babana(18%), Ciomăgești(11%), Cocu(20%), Cotmeana(36%), Cuca(31%), Drăganu(17%), Morărești(9%), Udă(21%) Județul Vâlcea: Dănicei(14%), Galicea(9%), Milcoiu( 335.ROSCI 0355 Podișul Lipovei - Poiana Rusca Județul Caraș-Severin: Rusca Montană(9%) Județul Hunedoara: Burjuc(6%), Bătrână( Județul Timiș: Curtea(66%), Margina(55%), Pietroasa(93%), Tomești(36%) Județul Arad: Birchiș(6%), Săvârșin(10%) 336.ROSCI 0356 Poienile de la Sard Județul Cluj: Baciu( 337.ROSCI
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
mare cu potcoava); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava) Specii de amfibieni și reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burtă galbenă); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean) 197. ROSCI 0201 - Podișul Nord Dobrogean Tipuri de habitate: 40C0* - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0* - Stepe ponto-sarmatice; 8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase; 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis; 91AA - Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar
ANEXE din 29 septembrie 2011 la Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 2.387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]