2,516 matches
-
V. 228, 229 Zăganjon 52, 191, 222, 270 Zidărift Ștefan 52, 217, 219/222 Zincă, Harâlambie 52, 189, 219, 221, 222, 348 W Wells, H.G. 322 Z CUPRINS Recompensa și misiune Un simpton behaviorist Congresul intelectualilor Din poeziile anului Poeții Poetul exemplu: Dan Deșliu Proza Cititorii - O altă instanță Bătălia pentru nuvelă Prozatorul exemplu: Petru Dumitriu Spiritul de partid În critica literară Note și comentarii 1950 Două aniversări Proza - vedere generală Cazul „Ana Roșculeț” Naturalismul - dușmanul realismului socialist Proza actualității Poetiee
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-șef al revistei „Secolul 20”, între 1961 și 1966. Deține funcții în conducerea Uniunii Scriitorilor. E considerat, în epocă, de oficialitatea culturală, poet reprezentativ și încununat cu laurii Premiului de Stat în 1957 și 1962. Prefațează volume ale unor tineri poeți (Radu Cârneci în 1963, Marin Sorescu în 1964). Colaborează, de-a lungul vremii, la numeroase periodice („Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Scânteia”, „România liberă”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Secolul 20”, „Steaua” ș.a.). Volumul
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
comandă”. Poetul a dobândit în peisajul literar al epocii un loc distinct, de meșteșugar iscusit și agreabil al cuvântului, factor de relativă intelectualizare și rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist, convențional, simplist - era compensată în parte de vigoarea formală. În fabulele sale, al căror limbaj „este când familiar
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
C. S. Forester, Un crucișător, București, 1945; V. Bianchi, Întâlniri neașteptate, București, 1948; G. Medynsky, Maria, pref. V. Bârlădeanu, București, 1950 (în colaborare cu Ecaterina Antonescu); E. Șvarț, I. Frez, Uzina noastră, București, 1950 (în colaborare cu Ana Mișea); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și C. Argeșanu); Maxim Gorki, Viața lui Clim Samghin, I-IV, București, 1951-1953; Evghenii Junga, Corabia nemuritoare, București, 1951 (în colaborare cu Ana Mișea); A. N. Stepanov, Port Arthur, I-II
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
preferință filosofice, chiar și scrierile lui David Strauss, susținătorul tezei că persoana și faptele lui Iisus sunt plăsmuiri mitice. Mama, Ana (n. Moga), tot dintr-o familie preoțească, de origine aromână, compensa puțina instrucție școlară cu bogate cunoștințe folclorice. Viitorul poet a început să vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească din Sebeș (1902-1905). Urmează apoi Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
filosofia la București (1868-1869) și se decide pentru studiul dreptului (la Sibiu și Cluj). Parcurge treptele ierarhice de la funcționar până la judecător la Tribunalul din Alba Iulia, unde a funcționat până la pensionare. Amintirile lui C. despre Eminescu îl dezvăluie pe tânărul poet, modest, discret, cu o cultură vastă, preocupat de soarta neamului, pasionat de literatura română și foarte atent la aspectul popular al limbii, deosebit de exigent în privința scrierilor destinate publicării și cu un excelent dar al expunerii orale. C. scria, se pare
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
, Alexandru (10.VI.1896, Slatina - 24.III.1961, Madrid), critic literar, eseist și poet. Este fiul Alexandrinei și al lui Alexandru Busuioceanu. Absolvent al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București (1920), doctor în istoria artelor (1925) al aceleiași Universități, cu o teză intitulată Un ciclu de fresce din secolul al XI
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând poeților Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Eugen Frunză, Veronica Porumbacu, Horvath Imre (...). A fost premiat și un poem în versuri pentru copii, Nică fără frică de Nina Cassian. Dramaturgia este și ea bogat reprezentată în lista operelor premiate. Cetatea de foc de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a spus nimic despre puternicele influențe ale ideologiei burgheze în creația sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0╗ de lupta ideologică pe tărâmul creației din țara noastră. Traian Șelmaru a subliniat cu tărie că este sortită eșecului orice încercare de a împăca cele două ideologii opuse (...) și a criticat poziția poeților Miron Radu Paraschivescu, Cicerone Theodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, care insistă cu încăpățânare să retipărească în noile volume, vechi poezii din trecut, impregnate puternic de influența concepției burgheze (...). Traian Șelmaru și-a însușit criticile care i-au fost aduse pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mulțumi să afirme: «Mi-e drag omul nou care zi de zi construiește socialismul în țara noastră». Pentru asemenea afirmații nu se cere talent. Așa ceva poate spune orice om fără a avea pretenția că e poet. Ceea ce i se cere poetului este însă de a găsi o modalitate lirică, o idee poetică în stare să comunice printr-o emoție faptul că el iubește omul nou, constructor al socialismului în patria noastră. Astfel, declarația tovarășului Frunză, cuprinsă în primul catren citat nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe de frământările sociale, dospind propriile sale himere, preferând trista
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de orgoliul egocentrismului, nu se poate crea o poezie nouă de dragoste, în ciuda măsurilor luate de poeți de a presăra ici-colo termeni ca muncă (sau munci), veac de creșteri, luptă grea (...). Ce să mai spunem despre amintitele încercări ale tinerilor poeți Rău și Nicorovici? Ele nu sunt la urma urmelor decât modeste «contribuții» la o prezentare pasionată și caldă a unor abstracțiuni personificate purtând numele de «iubire», în comparație cu acele producții care dau tonul în această privință, identificate în persoana Cântecelor de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot cazul, încercările tinerilor poeți de a cânta dragostea au început să fie încununate de anumite succese. Ne gândim, afirmând aceasta, la poemul Studenta de Aurora Cornu (apărut în Viața românească, nr. 10. 1953), poem care se arată din capul locului a fi mai mult
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru criticarea unor critici literari ai epocii se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul transpune în versuri un aspect al realității, mai exact al nefericitei vieți literare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
7, iul. 68. G. Mărgărit - Un cântec despre Țara Moților. În: lașul Nou, nr. 3-4, dec., 1953 69. Aurora Cornu - Pe marginea unei încercări poetice. În: Viața românească nr. 8, august, 1953. 70. Lucian Raicu - Primul volum al unui tânăr poet. Idem, nr. 11, nov., 1953 71. Cicerone Theodorescu - De vorbă cu un tânăr. În: Contemporanul, nr 39 (364), 25 sept: Adună, criticii, lumină Și-aripa și-o agită-n zbor, Dar cum albinele-au regină Și muștele-au regina lor
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în trăsături realiste, ironice, îl face pe Vlahuță eroul unui conflict de presă. Un an mai târziu, după apariția poeziei Scrisoarea unui bătrân, un nou conflict izbucnește. De data aceasta, cel vizat era unul dintre șefii politici locali și tânărul poet va trebui să suporte consecințele îndrăznelii sale, pierzându-și postul de profesor. În A. s-au mai publicat versuri de I. Comșa și N. V. Scurtescu. Nuvele și însemnări de călătorie a dat C. Alessandrescu. Din Fénelon traduce Irina Beștelei. Mai
ARMONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285456_a_286785]
-
a Întâmplat În cazul lui Vadim Tudor. Probabil că s-ar putea să fie și acesta un motiv. Mă gândesc la Miron Radu Paraschivescu, care l-a publicat la vremea respectivă pe Sebi Reichmann În revista În care orice tânăr poet Își dorea să debuteze, Povestea vorbei, suplimentul cultural al revistei Ramuri. Altă nebunie este că la revista Ramuri redactor-șef În epocă era Ilie Purcaru, care avea să devină unul dintre ideologii protocronismului și stâlpii Săptămânii. Miron Radu Paraschivescu avea
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
BOLDEA, Iulian (2.III.1963, Luduș, j. Mureș), poet și critic literar. Este fiul Elenei (n. Branea) și al lui Iulian Boldea, lucrător (șef de tren) la CFR. B. frecventează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din Cluj-Napoca (1985-1989). Redactor, din 1986, la revista „Echinox”, îndeplinește, în 1988
BOLDEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
, Anda (8.VI.1924, Sibiu - 4.IX.1996, București), traducătoare. Provine dintr-o familie de intelectuali, mama - Marina (n. Stroici), fiind ea însăși poetă, iar tatăl, Ion Boldur-Lățescu, ofițer de carieră. A absolvit Liceul „Oltea Doamna” din Iași, după care urmează cursurile Facultății de Drept la Universitatea București. A fost soția lui Mihnea Gheorghiu. Debutează în 1943, cu poezia Amintire, în „Revista tineretului” din
BOLDUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285805_a_287134]
-
exemplar-antologice sunt, de departe, Requiem și Pietà, un fel de ode meditative (în tonalitate elegiacă), una către „bărbatul cu numele Gheorghe, / copilul cu numele tată”, cealaltă către Mamă, care posedă atributele mamei absolute, ale Geei. Cu Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), poeta ancorează în mitologic; mai propriu spus, își mitologizează meditația lirică, își proiectează în mit aventura pe tărâmul creației, aventură direcționată de o continuă și implicită meditație asupra fenomenologiei actului creator. Piesele ce compun volumul se integrează, prin convergența semnificațiilor, într-
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
narațiunile în versuri. A tradus, trădându-i prin facilitate, din Goethe, Lamartine, N. Lenau, L. Beckstein, Em. Geibel, Th. Körner, M. Moltke, Petöfi, Fr. Rückert. Cu toată încărcătura de moralism a textelor ei, B.-C. e mai bună prozatoare decât poetă. Câte o schiță aduce cu un basm și, de altfel, ardeleanca a scris și basme propriu-zise. Un alt timbru prezintă legendele din volumul Țara Moților, cu sorgintea în istorisirile fantasmagorice ale băieșilor de la minele de aur din Munții Apuseni. Cu
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
BRATEȘ, Radu (pseudonim al lui Gheorghe I. Biriș; 16.III.1913, Ciufud, azi Izvoarele, j. Alba - 11.VII.1973, Blaj), publicist, istoric literar și poet. Este fiul Anei și al lui Ioan Biriș, țărani. A urmat școala primară în satul natal și Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. A debutat cu versuri, sub pseudonimul G.B. Târnăveanu, în „Unirea poporului” (Blaj, 1928). Student la Facultatea
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
BĂLAN, Ion Dodu (5.X.1929, Vaidei, j. Hunedoara), critic și istoric literar, poet. Este fiul Anei (n. Pavel) și al lui Ioan Bălan, țărani. Este căsătorit cu Elena Bălan-Osiac. Și-a început liceul la Orăștie și l-a continuat la „Sf. Sava” din București, absolvind în 1949. Urmează Facultatea de Filologie din capitală
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
al poetului. Criticul descifrează mesajul poeziilor lui Aron Cotruș, le sistematizează sensurile pe coordonatele unor teme și motive centrale, le relevă simbolurile caracteristice, precizând că toate acestea converg spre conturarea unui profil armonios și inconfundabil al unui autor din familia poeta vates, tribun și profet al neamului său, în a cărui lirică dimensiunea națională și cea socială se îngemănează până la deplina contopire. În Copilăria unui Icar (1974; Premiul Uniunii Scriitorilor), pornind de la simbolul antic al omului care încearcă să înfrângă vămile
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]