3,697 matches
-
de însemnat pentru politica "Oriintelui " să nu fie față unde se adună atâtea fețe cinstite de împărați și de crai. Astea se vorbesc: de prin lume adunate și iarăși la lume date - relata referrentes - le dăm și noi oricui o pofti să le povestească mai departe, ca să treacă ca căscatul din om în om. Nouă înșine schimbarea nu ne pare a avea nici o însemnătate deosebită și nici va avea până ce d. Brătianu nu va avea bunătatea să schimbe sistemul, să introducă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căror îndărătnicie teoretică este atât de mare încît puțin le pasă daca bolnavul lor merge bine ori rău: odată diagnoza făcută, acest din urmă e condamnat să beie seria întreagă de decocturi prescrise de discipolul lui Ipocrat. Zvîrcolească-se cât o pofti, meargă-i cum i-o merge, hapurile trebuiesc înghițite, fumurile trebuiesc inhalate, pentru că așa scrie la carte. Dar s-o potrivi starea bolnavului ori nu cu cele spuse în carte, asta nu-l privește pe medic; e vina bolnavului daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cum sunt roșii, că, personal vorbind, sunteți mai curați decât ei. Ceea ce însă ei au făcut era în ordinea lucrurilor să se facă, oricât v-ați fi opus, căci patriotismul și sentimentele sunt răi conducători în viața practică. Vorbiți ce poftiți, dați-vă aere de mari patrioți cum își dau ei; fiece șir, fiece vorbă să fie umflate de fraze patriotice, dar faceți ceea ce e inevitabil a se face, chiar rău fie, și umpleți-vă buzunarele înainte de toate. Auzi miniștri, ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
îndîrjită și zgomotoasă! Va să zică acum doi ani deja guvernul găsise nemerit și la timp de a concede Comisia Mixtă, admiterea neriveranei Austrie în ea, prezidenția ei de drept la o masă unde nu erau decât riverani. Nici astăzi Austria nu poftește altceva decât ce guvernul român a știut să facă, nici Conferența din Londra nu cerc în esență mai mult decât punctele de mai sus. Aceste concesiuni, cari neapărat caută să se fi rezemând pe un text pozitiv, pe o piesă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
favori, iată școala pe care a creat-o d. C. A. Rosetti în țară, urmînd-o el însuși din tinerețe și până azi. De soiul acesta e și tagma de patrioți în perspectivă care redijează "Dacia viitoare". Supere-se cât vor pofti; noi nu vom înceta a zice că țăranul de la Dunăre ar avea alte lucruri de făcut în Paris decât de-a simpatiza cu comunarzii, de-a afișa utopii cosmopolite și de-a tăia câinilor frunze. În numărul din urmă al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acestei reforme, nu numai că nu e mărturisită, ci se tăgăduiește chiar. Întărirea sistemului parlamentar o numesc dumnealor, când în realitate reforma nu-nsemnează decât punerea întregului corp electoral la dispoziția d-lui Ioan Brătianu, pentru ca să facă cu dânsul orice va pofti. Am văzut deja cum d. Brătianu, pentru a se menține cu orice preț la putere, pune pe rând mâna pe toate ramurile administrației publice, numind pretutindenea în frunte creaturile sale. Astfel am văzut cum plecarea regelui n-a servit decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vedeți ce slugi plecate va avea străinătatea în noi. Atunci vă dăm Dunărea, vă dăm poduri peste ea pentru traficul internațional, plătite tot din sudoarea poporului nostru, vă dăm construcții de canaluri de la Cernavoda la Chiustenge, vă dăm tot ce poftiți. Iată limbajul pe care-l ține guvernul în străinătate, iată pe ce mâni am ajuns. Toate agitațiile, toată reforma constituțională nu e decât apucătura unor samsari ai intereselor țării, cari știu să amețească prin mizerii interne pe oamenii pe cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar da consilii, le-am primi; de la oricine nu le primim. În urma acestei rezerve d. Dimitrie I. Ghica și-a retras articolul, pentru a-l publica în... "Romînul", ni se pare. N-avem nimic de zis; liber să facă ce poftește. Dar înainte de-a și-l retrage noi l-am citit. Observăm, una la mână, că noi am spus despre amândoi frații că au votat fără drept. Unul din ei a răspuns, celălalt n-a răspuns. Așadar afirmarea noastră, întru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce consistă mărimea acestui vasal al coroanei Ungariei (?! ). Infidelitate, nestatornicie, pradă, esploatare crudă a unor ocaziuni întîmplătoare sunt departe de-a da cuiva dreptul la un epitet glorificator. Dar în această, privire cei din București și lași pot face ce poftesc. Mai puțin cuviincios e însă când în institutele de învățămînt ale României se predau neadevăruri istorice patente (? ). Astfel citim în mult întrebuințatul manual al lui Treb. Laurian asupra Istoriei românilor (edițiunea a patra p. 310 et sq. ) că Ștefan Vodă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în privirea nouăi mărfi pe care-o scoate în gazetă. Daca însă insistă numaidecât de a-și recunoaște fiica sub o literă algebraică din șirul unor istorii scandaloase noi nu-l putem opri de la una ca aceasta, facă ce-o pofti. E liber a presupune orice poftește despre vlăstarele d-sale și o fi [avînd] cuvinte poate de-a presupune, cuvinte însă ce nu ne privesc. 347 {EminescuOpXIII 348} {EminescuOpXIII 349} ["FANTASIO PUNE... "] 2264 Fantasio pune un x, un y, un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-o scoate în gazetă. Daca însă insistă numaidecât de a-și recunoaște fiica sub o literă algebraică din șirul unor istorii scandaloase noi nu-l putem opri de la una ca aceasta, facă ce-o pofti. E liber a presupune orice poftește despre vlăstarele d-sale și o fi [avînd] cuvinte poate de-a presupune, cuvinte însă ce nu ne privesc. 347 {EminescuOpXIII 348} {EminescuOpXIII 349} ["FANTASIO PUNE... "] 2264 Fantasio pune un x, un y, un z, în sfârșit una din literele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
privind originile dinastiei lor? Abatele constată cu o oarecare întîrziere că vorbele lui Aloim îi fuseseră adresate lui. ― Nu știu, dar e neapărată nevoie să vorbim cu ei. Trimite toți frații-ostași de care dispui să-i caute și să-i poftească în Abație. ― Păi spuneai... dădu neîncrezător din cap Aloim. ― Nu are nici o importanță ce i-am spus împăratului. Doar nu voiai să ne trezim asediați, sau, mai rău, atacați de pe orbită. Nu se poate însă să-l lăsăm pe bătrânul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
quintul nostru, atunci e mai probabil să rămână câmpia fără nomazi decât să pățească bătrânul acela ceva, gândi Aloim cu voce tare. ― Flecărești ca o babă. Ți-am spus să-i trimiți pe frații-ostași să-i caute și să-i poftească aiqi. Privindu-i jignit pe Abate, Aloim începu să se miște spre ușă. Ajuns în prag se întoarse însă și întrebă: ― Și ce-ai să te faci dacă împăratul află că le oferi sprijinul Abației? ― Îți tot repet, de mai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
adineaori ca pe un semn de încredere. - Și ca pe o lecție pe care nimeni din tribul nostru nu ți-ar fi putut-o oferi, se auzi din spate vocea lui Arrus, care se apropiase pe nesimțite. Cinstiți oaspeți, vă poftim în adăpostul nostru și suntem pregătiți să împărtășim cu voi și binele și răul pe care ni I-ar putea aduce această unire. Xtyn, preotul nostru, e încă tânăr, iar trufia nu-l lasă să accepte că, în lipsa voastră, acum
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
domnul Grantly și domnul Harding, fac prima lor vizită la domnul Proudie, noul episcop de Barchester, deși oarecum fără tragere de inimă, pentru că nu sînt total de acord cu întîlnirea: Preasfinția sa era acasă și cei doi vizitatori au fost poftiți prin holul obișnuit în binecunoscuta cameră unde obișnuise să stea bunul episcop bătrîn. Mobila fusese cumpărată la o licitație și fiecare scaun și masă, fiecare raft de cărți de pe perete și fiecare pătrat de pe covor le erau la fel de bine cunoscute
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
învăța pe țăranii analfabeți, așa cum, mai tîrziu, nu oricine poate tipări o carte după placul său, lipi un afiș pe pereți, reprezenta o piesă pe scenă, nu poate ajunge la un studio de televiziune sau de radio dacă nu este poftit cum se cuvine de către persoanele în drept. Intrarea de la dreapta: prin stat. Actul de face privată o convingere publică desăvîrșește puterea statului. Asta deoarece, în măsura în care opiniile conducătorilor sînt transmise sau preluate de cei conduși și incorporate prin ei ca fiind
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
schimbările de atitudine sînt primite diferit, în funcție de mediasferele ambiante. O carte poate fi oricînd și oriunde confruntată cu ea însăși pentru că spațiul scuză greșeala mai puțin decît timpul, pot s-o răsfoiesc de la coadă la cap ori de cîte ori poftesc. N-am nevoie de o mașină pentru a o "citi" și a mi-o aduce aminte. MAREA REVENIRE A IMEDIATULUI Cultura noastră trăită (care nu le aparține oamenilor cultivați) pare să fi îndeplinit dorința lui Alphonse Allais. Da, se pot
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
suie în cele mai înalte jilțuri ale demnităților statale. Pledoaria autorului se dorește a nu suna în pustie. Să tragem nădejde că așa s-ar și putea întâmpla. Cunoașterea de sine, vechiul și mereu noul adagiu socratic, la care ne poftește să reflectăm Mihai Pricop, este cu siguranță izvorul doritei primeniri morale, o datorie de împlinit, în slujba căreia se înscriu și lăudabilele strădanii ale iscălitorului "Datoriei împlinite". Grigore ILISEI Datoria împlinită 1. Introducere 2. Școala în chirurgie 3. Externat, internat
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am mai păcătuit, căci „nefiind fructul de față, nu l poftim des”<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., cuv. 3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Random, op. cit. Herrigel, op. cit. Vezi nota 2, p. 24. În relaționalul cotidian japonez, aceasta se traduce printr-o utilizare excesivă a lui hai, care, În afară de „da”, Înseamnă: „am Înțeles”, „e ca și făcut”, „vă rog”, „bine ați venit”, „desigur”, „intrați”, „poftiți”, „la revedere” etc. Altfel spus, este vorba despre o legătură și un liant suprem În slujba acordului, a armoniei și a fluxului. Augustin Berque, apud Hisayasu Nakagawa, Introduction à la culture japonaise, PUF, Paris, 2005. Această oscilare relațională se regăsește
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cetate, nici dacă ai fi capabil de a conduce, nici obligația de a te supune, dacă nu voiești, nici cea de a te război când se face război, nici cea de a sta în pace, când ceilalți stau, dacă nu poftești pacea, nici obligația de a nu avea magistraturi sau de a nu fi judecător, dacă există o lege care să te oprească de la acestea - oare nu face această stare de lucruri să fie binecuvântat și plăcut un astfel de trai
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
înclina înspre temperamentele „înflăcărate și prea simple” destinate mai degrabă războiului decât păcii și va ține la cinste „înșelăciunile și tertipurile războiului”. Altă trăsătură, care se va păstra și la următorul nivel de destrămare politică, este că acești oameni vor pofti avuțiile, vor iubi strașnic aurul și argintul și, de asemenea, le va plăcea să aibă case împrejmuite de ziduri „ca niște cuiburi întru totul personale, unde ar putea, din belșug, să cheltuiască pe femei și pe orice altceva ar pofti
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pofti avuțiile, vor iubi strașnic aurul și argintul și, de asemenea, le va plăcea să aibă case împrejmuite de ziduri „ca niște cuiburi întru totul personale, unde ar putea, din belșug, să cheltuiască pe femei și pe orice altceva ar pofti”. Zgârcenia și dorința de a cheltui banii câștigați pe căi ascunse pot fi de asemenea caracteristici pe care Platon le-a remarcat la lacedemonieni, alături de disprețul pentru tot ce ține de spirit. Cetățenii din cetatea timocratică nu vor mai respecta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Alcibiade -, mi-am zis că sunt omul cel mai norocos și că voi avea minunatul prilej ca, supunându-mă dorinței lui, să aud de la el tot ceea ce știe. Într-atâta mă încredeam în floarea frumuseții mele! Chibzuind astfel, l-am poftit la mine acasă”. De ce? Pentru a învăța (auzi) de la el tot ce știe în schimbul satisfacerii dorinței. Prin urmare, planul lui Alcibiade era de a obține ceva în schimbul unor favoruri de natură sexuală, și nu avea nici o îndoială că planul nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]