4,267 matches
-
cei doi polemiști probează că, din cauza deficiențelor de fond ce le cuprindeau acestea, nici unul din ei nu se întemeia pe cifre care să fi reflectat în mod real structura proprietății funciare rurale, întrucât datele lor nu erau comparabile. De fapt, polemica era o confruntare între concepțiile reprezentanților celor două poziții extreme, diametral opuse, față de problema țărănească din România: cea a național-țărăniștilor, care readuceau în discuția publică exproprierea și împroprietărirea ca soluție pentru ameliorarea stării de lucruri de la sate, și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
discuția publică exproprierea și împroprietărirea ca soluție pentru ameliorarea stării de lucruri de la sate, și cea a moșierimii, care se opunea cu cerbicie oricărei schimbări de natură agrară ce i-ar fi afectat interesele. Oricum, la scurtă vreme după încheierea polemicii dintre Mihalache și Garoflid, o serie de reviste cu profil economic și social, prin excelență „Pagini agrare și sociale“, au consacrat, cu începere din iulie 1938 până în 1944 inclusiv, un număr relativ însemnat de articole unor exploatări moșierești dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după apariție, „broșura de patruzeci de pagini, scrisă cu vădită intenție de propagandă“ (Nici într-un chip cu Rusia) era recenzată în „Viața Românească“, vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 283-285. „În o formă foarte concisă, în care tonul de polemică vie devine uneori aprig până la satiră, autorul a expus în chip sistematic argumentele care, după părerea sa, silesc România să ia poziție împotriva Rusiei în actualul război“. În martie 1916 era recenzată lucrarea lui Radu Rosetti, Atitudinea României în războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
numai opera, nu și autorul ei, să distingă ce e „bun” de ce e „rău”. Primul exemplu de atitudine critică - nu la înălțimea programului însă - l-a dat K. însuși prin recenziile apărute în revistele pe care le-a condus, prin polemicile cu Gh. Asachi, Gh. Sion sau Iacob Mureșianu. Prefața la volumul de Poezii al lui Al. Hrisoverghi și cele câteva recenzii nu se remarcă atât prin spirit analitic și exigență, cât prin capacitatea de a face o apreciere de ansamblu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
Stindardul” mai bine de un deceniu, al fenomenului literar din țară și de peste hotare, abordând concomitent memorialistica (dedică pagini de evocare lui N. I. Herescu și D. Găzdaru), traducerile (din Konstantinos Kavafis, de pildă) și chiar lirica. Între altele, trebuie menționate polemicile pe teme literare cu personalitățile înregimentate politic. O chemare specială a simțit L. față de marile figuri enciclopedice ale culturii române, congenere preocupărilor sale, precum D. Cantemir, B. P. Hasdeu, ca și față de poeții Ovidiu și Eminescu. Într-un proiect de
LOZOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287857_a_289186]
-
având un foileton și rubrici variate, cu proză literară, versuri și articole critice. Sunt prezenți în paginile ei M.D. Cornea, N. Nicoleanu, N. Gane, Leon Negruzzi, V. Pogor și, bineînțeles, Iacob Negruzzi și Titu Maiorescu. G. de I. participă la polemica provocată de tipărirea în „Convorbiri literare” a articolului Contra școalei Barnuțiu, scris de Maiorescu. Junimiștii încercau astfel să răspundă cu promptitudine atacurilor presei adverse, ceea ce nu ar fi fost posibil în revista „Convorbiri literare”, care apărea lunar. R.Z.
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
literare (6/1906), în care autorul elogiază „Sămănătorul” și „Făt-Frumos”, recenzând mai târziu Trei cărți de Mihail Sadoveanu (între care Floare ofilită). Dionisie Stoica dedică un studiu lui Alexandru Vlahuță (15/1906), intervențiile acestui comentator obligând însă revista la o polemică cu N. Iorga, semnată de Ioan P. Lazăr. Alt moment polemic este provocat, în 1909, de apariția volumului Poezii al lui Emil Isac, atacat violent tot de Dionisie Stoica, din pricina modernismului său, văzut ca „intimism agresiv”. Traducerile apărute de-a
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
și Originea alfabetului și ortografia română (1885). Conferențiază, în prezența regelui, la Societatea Geografică Română, unde a rostit conferința Nomenclatura utopică a județului Vâlcea (1885), șocantă prin noutatea unor puncte de vedere, astăzi pe deplin acceptate. A intrat astfel în polemică cu latinistul D.A. Sturdza, unul dintre puternicii zilei și prieten până atunci, care propusese etimologii fanteziste pentru toponimele Caracal și Turnu Severin. Aceasta a constituit, poate, unul dintre motivele imediate ale expulzării lui G. (16 octombrie 1885), pe lângă activitatea desfășurată
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
activitatea; Iacob Mureșianu, care îi ia locul, va fi obligat să publice ordonanțele și decretele administrației și să tipărească pe frontispiciul ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
Vest. Se face loc unei scenete a lui Victor Eftimiu, Plugul de foc (152/1930). Nichifor Crainic, colaborator ocazional, scrie articolele Sensul culturii (936/1933) și Matei Basarab (1106/ 1933). La rubrică „Cultură, arta, literatura” este prezent Carol Drimer (O polemică istorică - polemică lui Xenopol cu Rössler). Importantă rămâne, în peisajul literar interbelic, seria de interviuri, din 1938, pe tema Provincia în cadrul culturii române, la întrebări răspunzând Camil Petrescu, Mircea Streinul ș.a. Că articole de direcție, caracteristice rămân cele ale lui
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
cu Ordinul Meritul Cultural (1967) și i s-au acordat Premiul Uniunii Scriitorilor (1980) și Premiul „Perpessicius” (1981). Debutează în presa literară cu o schiță umoristică în revista „Tânărul scriitor” (1955). Colaborează la „Contemporanul”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Steaua”, „Polemici” (New York), „Adevărul literar și artistic” ș.a. Debutul editorial este reprezentat de monografia Gh. Brăescu (1963), scriitor căruia G. îi îngrijește și câteva ediții din operă. Este un prim exercițiu al editorului și mai ales al istoricului literar. În bună tradiție
GHERAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287242_a_288571]
-
suprarealiști, continuând totodată să ofere texte revistelor de avangardă românești „unu”, „Chemarea”, „Integral”. Dezamăgit de André Breton și de suprarealiști, le reproșează încercarea de a „explora în mod rațional subconștientul”, ca și adeziunea unora dintre ei la comunism. Urme ale polemicii cu Breton se regăsesc în lucrări precum Rimbaud le voyou (1933), în care F. refuză imaginea devenită dogmă a poetului-vizionar, sau în Faux traité d’esthétique (1938), unde sunt prezentate critic experimentele suprarealiste. Întâlnirea cu filosoful existențialist Lev Șestov îl
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
urmă, mai multe admiratoare ale poeziei lui Gellu Naum, una dintre ele fiind Ada Milea și alta, o fostă studentă de-a mea, inteligentă, sensibilă și năstrușnică, pe numele ei Andreea Iacob. La un moment dat s-a iscat o polemică despre care sunt animalele mai asimilabile la nivel casnic și emoțional (dar nu numai) pentru om și care sunt mai adecvate pentru simțămintele acestuia: câinii sau pisicile? Polemica n-a ajuns la nici o concluzie - a rămas polemică aprinsă Între Ada
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
numele ei Andreea Iacob. La un moment dat s-a iscat o polemică despre care sunt animalele mai asimilabile la nivel casnic și emoțional (dar nu numai) pentru om și care sunt mai adecvate pentru simțămintele acestuia: câinii sau pisicile? Polemica n-a ajuns la nici o concluzie - a rămas polemică aprinsă Între Ada Milea și Andreea Iacob, pe de o parte, și doamna Lygia Naum, pe de altă parte. Și iată că, ducându-se susținătoarele câinilor (Ada Milea și Andreea Iacob
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a iscat o polemică despre care sunt animalele mai asimilabile la nivel casnic și emoțional (dar nu numai) pentru om și care sunt mai adecvate pentru simțămintele acestuia: câinii sau pisicile? Polemica n-a ajuns la nici o concluzie - a rămas polemică aprinsă Între Ada Milea și Andreea Iacob, pe de o parte, și doamna Lygia Naum, pe de altă parte. Și iată că, ducându-se susținătoarele câinilor (Ada Milea și Andreea Iacob) la o casă de vacanță de la Comana, cele două
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și de atracția pe care au exercitat-o totuși asupra ta. Florin Morar: Deci există texte care rezistă politic și nu rezistă artistic? Sanda Cordoș: Politic, acum nici nu mai interesează. Florin Morar: Mi se părea că exista aici o polemică, pentru că vă refereați la două lucruri; și unul ar fi un nivel simbolic, la care probabil vă refereați dumneavoastră, și un nivel total: cu aspect politic, ideologic, social. Cred că de aici a pornit polemica. Pentru că cei care se refereau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
părea că exista aici o polemică, pentru că vă refereați la două lucruri; și unul ar fi un nivel simbolic, la care probabil vă refereați dumneavoastră, și un nivel total: cu aspect politic, ideologic, social. Cred că de aici a pornit polemica. Pentru că cei care se refereau - așa-numiții radicali - la straturile celelalte Îl excludeau pe cel simbolic, care conținea acel element de rezistență. Practic, ei legau rezistența de o rezistență fizică, socială, psihologică, nu de una care ar conține În text
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe cartea lui Noica, seminarul se terminase de mult, era târziu, dar studenții nu voiau să plece, stăteau acolo și polemizau, deși depășisem timpul alocat cursului și seminarului. Nu voiau să plece, trebuiau să rezolve cumva problema, să se Încheie polemica, ceea ce era un semn foarte bun pentru mine. Pentru că ei nu voiau să se ducă la discotecă sau În bar, ci voiau să termine discuția pe cartea respectivă, ca să știe ei Înșiși cum rămâne cu chestiunea memoriei, a eticii, a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pronunță ferm împotriva neutralității și susține intrarea României în război alături de Antantă, în speranța realizării pe această cale a Marii Uniri (Jos neutralitatea. Spre Ardeal și Trăiască România Mare!). Literatura este mai puțin prezentă, acordându-se atenție în special dezbaterilor, polemicilor și articolelor pe teme politice, sociale și culturale. Tânărul poet I. Vinea semnează cronici literare și recenzii, Emil Isac scrie articolele Ardelenism (87/1914) și Dușmanii mei (122/1914), iar Camil Petrescu publică câteva note intitulate Femeile și fetele de
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
D. Panu asupra criticei și literaturii. A preferat forma polemică pentru că o considera accesibilă unui cerc mai larg de cititori nespecialiști și mai potrivită pentru a pune în evidență propriile puncte de vedere în probleme estetice și literare. Pentru el polemica însemna o confruntare pe terenul ideilor, uneori foarte tăioasă, care nu excludea, însă, respectul pentru persoana adversarului; dimpotrivă, preopinentul trebuia convins, convertit. Tonul e volubil, degajat și ironic, expunerea, adesea prolixă, plină de digresiuni, pilde și analogii. Pasiunea ideilor, vioiciunea
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în literatura română. Pentru a promova tezele esteticii proprii, el creează
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
conexiunea lor cu cele moderne, pe de alta, realizarea unor traduceri adecvate sensibilității secolului al XX-lea, precum și stadiului de evoluție a limbii române literare. Cea dintâi preocupare se face simțită în articole ca acela al lui Tudor Vianu despre polemica dintre antici și moderni sau al lui N.I. Herescu despre ecourile din poezia lui Horațiu și Vergiliu în opera lui Giosuè Carducci. Cealaltă tendință este ilustrată de tălmăcirile înnoitoare din Homer (G. Murnu, Cezar Papacostea), Teocrit (T. Naum), Lucrețiu (D.
FAVONIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286972_a_288301]
-
patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre prefacerea sfintelor
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Ziaristica, București, 1932, 261-265; E. Filotti sărbătorit de Sindicatul Ziariștilor, FCL, 1935, 1268; [Informații biografice] „Anuarul diplomatic și consular al Regatului României”, 1942, 73, 78-79, 126; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 77-78; Ornea, Tradiționalism, 177-180, 351-355; Atitudini și polemici în presa literară interbelică, București, 1984, 64; Constantin Darie, Eugen Filotti, ALA, 1991, 74; Dicț. scriit. rom., II, 274-276. R.Z.
FILOTTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287004_a_288333]
-
colaborare, ca participantă la proiecte colective, studii referitoare la secolul al XIX-lea românesc (Reviste literare românești din secolul al XIX-lea, 1970, I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, 1990), la perioada interbelică (Reviste progresiste românești interbelice, 1972, Atitudini și polemici în presa literară interbelică, 1984) și la literatura contemporană (Literatura română contemporană, volumul I: Poezia, 1980, Literatur Rumäniens. 1944 bis 1980, 1983). SCRIERI: Studii de istorie a literaturii române. De la C.A. Rosetti la G. Călinescu (în colaborare), îngr. Ovidiu
FLOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287028_a_288357]