2,744 matches
-
jalea asta, că nu vroia fiu-su să mai știe de ei. Râgâi ușor, plin, revărsat. Își făcu repede cruce peste gura căscată. Fata se veseli. - Auzii că vine și în oraș la noi. Vine cu bani, cu ajutoare, cu pomeni, tot ce vrea oamenii să primească le dă. S-a făcut liste și la noi în sat. Mă mir că matale la biserică nu ați vrut să faceți. Io una, m-am trecut la poștă. Poate îmi dă niște dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
aceea. Și trecea aproape zilnic pe acolo. În zori, mai ales, când o ducea pe Gina acasă. Spre niciunde După moartea lui Stelian, inginera Valentina Lazarovici simți cum înmugurește. Nu imediat. Cam după un an, după ce-i făcu mai toate pomenile se simți îmbobocind. Era în baie. Își făcea toaleta de dimineață. Se pomeni dintr-o dată cum șuvoiul de apă de la duș nu mai cădea chiar pe trupul ei, ci pe un fel de lujer înalt, un fel de crin, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
răbufni: „Adică popa ăsta nu înțelege că eu fac ce face și Domnul în Ziua lui?! Că dau hrană la nenorociții ăștia care sunt în stare să se omoare pentru o chiftea și o chiflă dacă le-o dai de pomană? Eu le dau hrană, dom’le. Hrană și la burtă, că le dau bani să-și ia ce nu și-a luat poate în viața lor, dar le dau și hrană la suflet. Care e hrană mai adâncă decât lingura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
apocalipsa, sfântul cutare, sau ăla cu gaura de aur. Cunosc. Da’ mai sunt și eu pe aici, nu uita băiatule! Chiar mă gândeam că ce zi o mai fi și azi, de n-ar fi bine să mai fac o pomană. Că sfinții primește în fiecare zi de le dai și se roagă pentru noi. De-asta, când cobori, treci pe la casierie și spune-i Rafilei să-ți dea plicul ăla verde. Am pus acolo o sută de miare din dolari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
acolo o sută de miare din dolari. Le pregătisem mai demult, da tot am amânat, de pe o zi pe alta. Vezi la calendarul vostru ce sfânt cade în ziua de azi și spune-i când te rogi că asta-i pomana mea de sufletul lui de sfânt. Că i-a chinuit și p-ăștia până să-i facă sfânt, ca pe martirii noștri de i-a dat lupta cu comunismul care l-am dărâmat.“ Îl conduse pînă la ușă. La despărțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
restaurantele în gestiune de mandatari, adică scosese oamenii banii, îi investise și când să meargă cișmeaua, o-nchide Ceaușescu și dă decretul cu iliciții, așa a așteptat și Cangurașu, că el terminase cu irigațiile repede, țevile le-a luat de pomană, adică i le-a adus remorcile acasă la poartă și motoarele le-a primit în gestiune de refacere, între timp a intrat pă felie și cu dom’ Aulius Chiosea-Furnal, la tablă și profile, au jumulit la oțelăria aia de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Macatist soarta m-a ajutat și am aplicat tot ce învățasem la tinerețe și mai venea și ceva din sufletul meu, ceva ca din inconștient, ancestral, de la moși și strămoși, parcă știam de când lumea cum se făceau toate astea, cu pomenile, cu praznicile, cu tămâierile, cu cititul la câte zile se cuvine și tot tacâmul. Mi-a găsit Vandaxon un apartament chiar în poarta cimitirului, peste drum, un inspector de la garda financiară, ce l-o fi apucat, singur de felul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vin chilian și o carne la grătar în stil argentinian pe care i-au pregătit-o la vedere și pe care a încununat-o cu o minunată cafea din Columbia și un coniac franțuzesc de contrabandă. — Treizeci de pesos! O pomană... Își continuă plimbarea digerându-și cina, savurând o havană care l-ar fi umplut de invidie pe Fidel însuși și, după ce a trecut de mănăstirea Franciscanilor, ajunse în Piața Armelor, unde îl uimi din nou traficul ce nu părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
el. —Dar eu vreau să ți-i dau. Vreau ca, în sfârșit, să fac cu ei ceva folositor. Chipul lui Jake se luminase arborând o expresie extatică de acceptare. —Al, ești un înger! Nu fi prostuț! Altfel ar sta de pomană. Și oricum, nu sunt numai banii mei. Acum suntem căsătoriți, îți amintești? Deși ceremonia rapidă de la primăria din Manhattan se terminase cât ai clipi și era, într-adevăr, destul de dificil să-ți amintești ce se întâmplase. Mai greu de uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Nu plângea nimeni, toți erau veseli și peste măsură de beți. I se oferi o sticlă, o duse la gură și înghiți... Țuică. Bătrână. De prune. Nu știu ce să zică. Casă de piatră? Monument funerar de piatră? La cât mai multe pomeni? Îl trase o femeie grasă de mânecă. Era fardată strident, cu coafura numai „sarmale” și îi atârnau dizgrațios vreo trei rânduri de gușe... - E intrarea liberă la petrecere, dragă domnule! Dacă doriți să veniți, sunteți bine primit. La miezul nopții
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
că a plouat de jos în sus. Se uită la tine cu privy năuce, ca și cum abia ai fi scăpat de la balamuc și s-ar aștepta să-i strange de gât, dar asta doar după ce ți-ar da câteva monede, de pomană. Ca și cum Dumnezeu nu ar fi așteptat decât acest îndemn - venit din partea unui Scriitor care nici măcar nu scrisese în viața lui vreun text fantasy sau sf -, picăturile de ploaie își încetară căderea, rămaseră suspendate în aer, după care o porniră, cu
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
-ți astupi fața cu palmele și să plângi...să tot plângi... Mulțimea în tăcere, începu a se risipi părăsind cimitirul. Carmen, nepoata lui Iorgu, sfârșită de durere, cu vocea stinsă, îi pofti pe toți cei de față de la praznic... la pomana celei adormite întru Domnul... ”...Biata Vasilica... gândi Iorgu, a venit pe aceste meleaguri ca o străină și acum a plecat!... S-a dus în necunoscut, îngropată în pământ străin, departe de mama și tatăl ei. Ce destin... ce destin!... Biata
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cimitir, merg în tăcere fiecare la morții lui, nu se aude decât tropotul pașilor lor pe piatră. Mai mulți bătrâni sărmani, bărbați și femei, cu mâna întinsă, stau înșirați pe aleea care urcă la Biserica, pentru o cât de mică pomană. Ceea ce faceți pentru noi, Dumnezeu să vă întoarcă înzecit...!” zic ei triști și îndurerați, mulțumiți și urându-ți sănătate, chiar dacă nu le dai nimic. ”- Ei sunt aproapele tău... iubește-l ca pe tine însuți!” scrie în sfânta carte, murmură Iorgu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a tuturor celor adormiți întru Domnu... când, ei ne așteaptă să-i pomenim și să ne rugăm pentru iertare și veșnică lor odihnă. Carmen a pregătit pomeni pentru tot postul, și i-a trimis lui Iorgu în fiecare vineri seara pomenile, iar el sâmbătă de sâmbătă, toate cele șapte... a fost la slujba de pomenire, la Biserică, cu pomelnicul cel mare, cu Vasilica în cap... A trecut și Postul cel Mare... Era în Sâmbăta Paștelui... o zi mohorâtă, cerul era când
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ei, cu har și dăruire. Iorgu i-a mulțumit în gând cu toată recunoștința. ...Ii vom păstra veșnic amintirea ei. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Amin!.. încheie sfinția sa, scurta cuvântare. Soarele se suise la cumpăna între amiezi... După împărțirea pomenelor celor sărmani, adunați în jurul mormântului, prin grija lui Avel toți invitații au fost deplasați la masa de pomenire la restaurantul ”Bolta Rece”. Și acolo, Părintele Boboc împreună cu Părintele Daniel au oficiat o scurtă slujbă religioasă de pomenire. Totul a fost
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
uitat la ceas, era orele patru și douăzeci dimineața. Era fericit că Vasilica i s-a arătat în vis. -Vin la tine, Fata ... vin, murmură el. Numai să se facă de ziuă! Era dumincă, trebuia să meargă la cimitir cu pomene, să aprindă candela și să ude florile la mormânt, dar mai cu seamă să se roage pentru iertare... Și, ațipi... alunecând într-un somn adânc. Pe la zece și jumătate, când se trezi, înainte de a merge la cimitir, s-a dus
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Și mie îmi era dor de tine! Abia așteptam să te văd, dragul meu. Haide, să stăm cuminți, se aud pașii tatei. S-au așezat la masă. Ea aduse preparate din porcul sacrificat; cârnați, carne de porc prăjită, ca la pomana porcului, șorici. Îndată, făcu și o mămăliguță. George mâncă tot ce i se pusese în farfurie, cu poftă. Se făcuse târziu și Gheorghe a mai rămas în bucătărie să pregătească bucațile de slănină și să termine de topit untura. Frusina
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
fel ca pe mumă-ta, când n-oi mai fi. Frusina tăcu. Nu voia să strice liniștea și pacea acestei comemorări. Făcu un pachet și pentru ei, cu vase și mâncare așa cum se obișnuiește, cu lumânare, și le dădu de pomană, de sufletul mamei ei, când plecară. Petre se purtă ireproșabil de data asta. Nu bău mult și nu zise nimic după ce plecară părinții lui, chiar o ajută să strângă masa și își văzu de treburi prin curte. Viața alături de Petre
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
execuției vicarul arhiepiscopului Florenței a ordonat că imaginea să fie curățata și că numaidecât a devenit un obiect de venerație populară. S-a căzut de comun acord pe 26 iulie 1501, la patru zile după execuția lui Rinaldeschi, ca toată pomană, ceară și celelalte daruri oferite imaginii vor fi folosite de operă pentru a onora și a decoră imaginea.155 Planurile de a achiziționa și demolă unele case de lângă biserică sunt evidențiate într-un document notarial datat 15 august 156; pe
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
fie. Nu zic, le vând, Însă, vă Întreb: cui? Cui o fi. Și dacă n-o fi nimeni, pe-acolo, care să le ia? Dacă n-o fi nimeni, pe-acolo, care să le ia, dă-le și tu de pomană. Cui? Cui so găsi, cine știe, din Întâmplare, pe-acolo. Cum să le dau de pomană? Dă-le, cum Îți spunem, de pomană, cui o fi; dă-le de sufletul bunicilor. Să fie de sufletele lor, pomana asta! Da. Chiar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fi nimeni, pe-acolo, care să le ia? Dacă n-o fi nimeni, pe-acolo, care să le ia, dă-le și tu de pomană. Cui? Cui so găsi, cine știe, din Întâmplare, pe-acolo. Cum să le dau de pomană? Dă-le, cum Îți spunem, de pomană, cui o fi; dă-le de sufletul bunicilor. Să fie de sufletele lor, pomana asta! Da. Chiar, dă-le, mă, de sufletul bunicilor. Și voi? Noi, Împungem, din nou, lumea. Încotro? Încotro va
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
ia? Dacă n-o fi nimeni, pe-acolo, care să le ia, dă-le și tu de pomană. Cui? Cui so găsi, cine știe, din Întâmplare, pe-acolo. Cum să le dau de pomană? Dă-le, cum Îți spunem, de pomană, cui o fi; dă-le de sufletul bunicilor. Să fie de sufletele lor, pomana asta! Da. Chiar, dă-le, mă, de sufletul bunicilor. Și voi? Noi, Împungem, din nou, lumea. Încotro? Încotro va vedea, fiecare, cu ochii. Spre Spania, unii
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și tu de pomană. Cui? Cui so găsi, cine știe, din Întâmplare, pe-acolo. Cum să le dau de pomană? Dă-le, cum Îți spunem, de pomană, cui o fi; dă-le de sufletul bunicilor. Să fie de sufletele lor, pomana asta! Da. Chiar, dă-le, mă, de sufletul bunicilor. Și voi? Noi, Împungem, din nou, lumea. Încotro? Încotro va vedea, fiecare, cu ochii. Spre Spania, unii; spre Portugalia, alții; spre Germania, spre Australia, spre Canada, spre Austria, spre Franța, spre
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se va termina cu toți emigranții. Bine, oameni buni, așa o să fac, le-a spus, cu hotărâre În glas, Nepotul cel Mare al buhușanilor. Să n-aveți nici o grijă, a mai repetat, că, n-am să las nimic, nedat de pomană. Nimic, mă, auziți voi, ce vă zic? Nimic. Hai, drum bun! Pa! Rămâi cu bine, și, pomănăgește-ne cu credință. Pa! Stârvul Ferma zootehnică din Lohan era vestită, printre celelalte de prin Împrejurimi. Mergea vorba că, În cea mai mare măsură
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și de Simion, Aglae, evitând numele acestuia, se exprima în așa fel încît să se înțeleagă cum că între bătrân și ea nu e nici un raport. Dacă Weissmann se oferea să vadă pe Simion, Aglae spunea: - Cum vreți! Îți faci pomană cu un nenorocit. Concepția ei în privința lui Simion, pe care i-o descoperi Weissmann, era că "decît așa, mai bine moartea", sau în variantă: "mor tineri în primăvara vieții, și pe un nenorocit nu-l culege Dumnezeu de pe pămînt". - Domnule
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]