5,389 matches
-
ionic cu soluția, cedând din ionii proprii, rezultând un transfer conform legii acțiunii maselor. Gelurile pot adsorbi și coloranți, substanțe organice, uleiuri. Intensitatea procesului de adsorbție depinde de suprafața lor specifică. Electroosmoza - sub acțiunea unui câmp electric, faza lichidă din porii gelului migrează spre unul dintre electrozi, fenomen ce duce la separarea unor geluri concentrate. 5. Îmbătrânirea - se realizează în timp și are loc prin modificarea structurii gelului. Capacitatea de adsorbție scade, se schimbă porozitatea și gelul își pierde elasticitatea. Acest
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sau membranelor. Ca exemple de astfel de sisteme, avem făina, amidonul, pudra, explozivii etc. Se caracterizează prin granulozitate (dimensiunile particulelor), distribuție statistică a particulelor și densitate. Densitatea pulberilor este de patru tipuri: în grămadă (netasată); volumetrică (prin tasare); relativă (inclusiv porii capilari ai granulelor); absolută (a substanței de formează pulberea). Pulberile sunt de fapt geluri uscate și dispersate. Sunt folosite în coloane cu umplutură, în tehnici cromatografice sau de separare. Prin combinarea ceramicii pulberilor metalice cu ceramica oxizilor se formează o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
face conform ultimei relații de mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mai sus. 215 Tensiunea superficială a apei la suprafața de separare cu aerul (erg/cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune mărunțirea și uscarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cm2) Temperatura 0C Tensiunea superficială Temperatura 0C Tensiunea superficială Determinarea porozității solului și a capacității de reținere a apei A. Volumul porilor (porozitatea) Porozitatea reprezintă volumul porilor din 100 cm3 sol. Determinarea se face măsurând volumul apei care umple acești pori (spațiile dintre particule). Într-un cilindru gradat de 100 ml se pun 50 cm3 de sol pregătit pentru analizele fizice. Acest lucru presupune mărunțirea și uscarea alternativă la etuvă a solului până când grăuncioarele de sol sunt destul de mici. Pentru a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solul se uniformizează prin lovirea fundului cilindrului cu palma. Se adaugă apoi 50 ml de apă, cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol + apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ml de apă, cu ajutorul unei pipete, turnându-se ușor pe lângă pereții cilindrului. Volumul final total (sol + apă) nu va fi de 100 ml, pentru că apa a umplut porii, înlocuind aerul. Diferența până la 100 ml se dublează pentru a determina volumul porilor din 100 cm3 sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sol. Porozitatea diferă cu tipul de sol studiat. De exemplu: turba cu corpuri organice are aproximativ 84 % porozitate; argila cu amestecuri organice cca. 53 %; solurile cu granule mari (șist, nisip) cca. 40%. În soluri mixte, cu particule mici care umplu porii dintre granulele mai mari, porozitatea scade mult, până la 5 10 %. Porozitatea mare este un factor favorabil pentru autoepurarea solului. Acest parametru se mărește prin afânarea solului. B. Capacitatea de reținere a apei Se înțelege prin capacitatea de reținere a apei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
înțelegere corectă a creativității copilului, trebuie să distingem creativitatea de inteligență și talent. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferențiată de celelalte abilități cognitive. Studii recente, însă, au arătat că anumite componente ale potențialului creativ por fi deosebite de inteligență. Cu toate acestea, realitatea este că, inteligența și creativitatea sunt independente. Un copil creativ nu este neapărat și inteligent. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea și a folosi un talent artistic (muzică, pictură, balet etc.
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
de difuzie și respectiv raza, utilizând ecuația: (23) respectiv (24) Aplicarea legii întâi a lui Fick, permite evaluarea unei mărimi relative, deoarece este necesară etalonarea prealabilă a aparatului cu o soluție a cărui coeficient de difuzie este cunoscut fiindcă lungimea porilor nu coincide cu grosimea membranei și (S) secțiunea tuturor porilor prin care are loc diuzia, trebuie evaluată experimental. Legea a doua alui Fick a fost aplicată pentru determinarea coeficientului de difuzie la soluri metalice, presupunând că particulele sunt sferice, s-
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
Aplicarea legii întâi a lui Fick, permite evaluarea unei mărimi relative, deoarece este necesară etalonarea prealabilă a aparatului cu o soluție a cărui coeficient de difuzie este cunoscut fiindcă lungimea porilor nu coincide cu grosimea membranei și (S) secțiunea tuturor porilor prin care are loc diuzia, trebuie evaluată experimental. Legea a doua alui Fick a fost aplicată pentru determinarea coeficientului de difuzie la soluri metalice, presupunând că particulele sunt sferice, s-a evaluat raza. În scop orientativ se dau câteva soluri
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia structurilor poroase Morfologia structurilor poroase ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
ale (co)polimerilor reticulați macroporoși se determină prin câteva metode specifice care includ porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
porozitatea totală, volumul, mărimea și distribuția porilor /1-5/. Porozitatea perlelor,(P%), care reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reprezintă volumul spațiului interstițial al (co)polimerilor a fost calculată /6/, aplicând ecuația: (1) Volumul porilor, (VP), s-a calculat cu ajutorul relației: (2) Diametrul și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și raza medie a porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
porilor au fost calculate portivit relațiilor: (3) (4) presupunându-se că toți porii au formă cilindrică / 7/. Pentru examinarea structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
structurii poroase a perlelor prin porozimetrie cu mercur s-a utilizat un aparat Carlo-Erba, determinându-se distribuția porilor. Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială a Hg; θ unghiul de contact între Hg și suprafața solidului. Deși θ este
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Determinarea distribuției mărimii porilor prin utilizarea porozimetriei cu mercur în caracterizarea copolimerilor și schimbătorilor de ioni macroporoși, în scopul determinării distribuției mărimii porilor în solidele macroporoase, are la bază ecuația Washburn /8/ : (5) unde: p presiunea aplicată mercurului; r raza porilor umpluți cu Hg la presiunea p; γtensiunea superficială a Hg; θ unghiul de contact între Hg și suprafața solidului. Deși θ este o mărime care depinde de natura corpului cu care mercurul vine în contact, în practică se consideră o
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
depinde de natura corpului cu care mercurul vine în contact, în practică se consideră o valoare medie de 140°. Pentru γ se consideră valoarea de 480 dyne/cm. Dacă se înlocuiesc valorile de mai sus în relația (5), atunci raza porilor va fi egală cu: (6) Cu ajutorul acestei relații se pot stabili limitele de aplicare ale porozimetriei cu Hg. După cum se vede pentru p â l atm, se pot umple pori cu raza mai mare sau egală cu 70.000 Å
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
înlocuiesc valorile de mai sus în relația (5), atunci raza porilor va fi egală cu: (6) Cu ajutorul acestei relații se pot stabili limitele de aplicare ale porozimetriei cu Hg. După cum se vede pentru p â l atm, se pot umple pori cu raza mai mare sau egală cu 70.000 Å. Raza cea mai mică care se poate determina pe această cale este funcție de presiunea maximă care se poate realiza în aparat. La o presiune de 1000 atm este posibil să
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sau egală cu 70.000 Å. Raza cea mai mică care se poate determina pe această cale este funcție de presiunea maximă care se poate realiza în aparat. La o presiune de 1000 atm este posibil să se pună în evidență pori cu raza egală cu 70 Å. Utilizarea presiunilor foarte mari este limitată de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
realiza în aparat. La o presiune de 1000 atm este posibil să se pună în evidență pori cu raza egală cu 70 Å. Utilizarea presiunilor foarte mari este limitată de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
La o presiune de 1000 atm este posibil să se pună în evidență pori cu raza egală cu 70 Å. Utilizarea presiunilor foarte mari este limitată de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mari este limitată de rezistența schimbătorilor de ioni. Metoda permite determinarea volumului total de pori, distribuția volumului porilor în funcție de raza acestora și suprafața specifică a macroporilor. În practică se ține cont de compresibilitatea mercurului pentru fiecare presiune. Pentru determinarea volumului porilor umpluți cu mercur la o anumită presiune se utilizează relația /8/: (7) în care: A — secțiunea dilatometrului; Q cantitatea de probă în grame; Div.eff — deplasarea mercurului la presiunea p, corectată pentru deplasarea mercurului fără probă. Borovsky și colab. /9
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]