2,303 matches
-
de altă parte, se poate regăsi o intenție pragmatică și militantă. Aceasta era interesată a discuta asupra legitimării (sau a deligitimării) anumitor categorii sociale și politice, dar și de reconstrucția unui limbaj al ierarhiei și al autorității în interiorul noii societăți postcomuniste". 2 Ibidem, p. 79. 3 Ibidem, p. 77: "Echivocă este sintagma elite culturale sau intelectuale, întrucât se presupune că elitele au prin natura lor un capital cultural sau intelectual, iar în cultură poziționările sunt extrem de fluide, marcate de practici greu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
filosofiei politice, Michel Terestchenko Mituri și mitologii politice, Raoul Girardet Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități politice în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell Jr., Russell J. Dalton, Kaare Strøm Politica între proporționalism și majoritarism, Alexandru Radu Politicele publice succes sau eșec? Un ghid
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
mai relaxată, liderii ruși cred că armele nucleare sunt vitale ; ; pentru securitatea națională." În anii `90 menținerea unei încrederi în privința securității naționale a fost o problemă care se îmbina cu criza economică care afectează statul. Schimbările majore din economia rusească postcomunistă au fost: economia internă a Federației Ruse era controlată în oligarhi, pentru o perioadă de timp, oligarhii erau cei învingători al erei post comuniste, producția de arme a scăzut cu aproximativ 90%, multe ramuri ale industriei de armament au fost
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Lecția uitată a educației: întâlnirea Micului
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
centrale et orientale.Mondialisation, europîanisation et changement social (Europa Centrală și de Răsărit, Mondializare, europenizare și schimbare socială [Presses de Sciences Po, 2007]) și de un colectiv aflat sub îndrumarea sa, Pologne (Polonia [Fayard, 2007]) • Birocrație; CAER; Economia comunistă; Economia postcomunistă; Industrializare; Plan cincinal; Societate. JEAN BAUDOUIN, profesor de științe politice la Universitatea Rennes I. Este autorul volumului Mort ou dîclin du marxisme (Moartea sau declinul marxismului [Montchîtien]), la Philosophie politique de Karl Popper (Filosofia politică a lui Karl Popper [PUF
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de liberalizarea subită a accesului la enorme cantități de arhive* ținute până acum cu strășnicie secrete. Acest acces la arhive - în mod deosebit la cele ale partidelor-stat și ale polițiilor secrete - rămâne de altfel o miză politică importantă în regimurile postcomuniste*; dacă arhivele STASI sunt accesibile oricărui cetățean din fosta R.D.G., arhivele KGB sovietice rămân încă destul de bine zăvorâte. Punând la dispoziție o cantitate de informații precise asupra funcționării interne a regimurilor și a partidelor comuniste, această revoluție documentară dezvăluie ceea ce
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și a partidelor comuniste, această revoluție documentară dezvăluie ceea ce masca dezinformarea* comunistă și pune capăt legendelor care structurau memoria comunistă - cea a comuniștilor - și memoria comunismului - cea pe care o întrețineau neocomuniștii despre el. Ea favorizează reconstruirea unor identități naționale postcomuniste luptând contra amneziei colective și a amnistiei cu care numeroși foști conducători comuniști ar vrea să-și acopere activitățile din trecut. Instituții oficiale - Comisia Gauck din Germania, Institutul Memoriei Naționale din Polonia, Institutul de Investigare a crimelor comunismului din România
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unor regimuri comuniste - China, Vietnam*, Coreea de Nord*, Cuba* care n-au nici cea mai mică intenție să deschidă arhive susceptibile de a le întuneca imaginea. Așadar, un întreg sector al istoriei comunismului din secolul XX rămâne parțial ascuns. în anumite țări postcomuniste, foștii comuniști și îndeobște membrii poliției politice, rămân puternici așa cum este cazul în Rusia lui Vadim Putin sau Belarusul lui Lukașenko. Chiar și în Occident, travaliul istoric se confruntă adesea cu o memorie comunistă nostalgică după gloria apusă, așa cum a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
convergente. Comunismul secolului XX a fost realmente un fenomen totalitar care s-a întins pe toate continentele, care continuă să subziste în anumite țări și care a lăsat cicatrici adânci în cele care a apucat să-și exercite dominația. Perioada postcomunistă care a început în anii 1989-1991 se va etala fără îndoială pe durata a două sau trei decenii, timpul necesar pentru ca decomunizarea structurilor și a spiritelor să se efectueze grație schimbului de generații. Iar dacă „Ideea” - cea a unei societăți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1980, cote foarte ridicate. în aceste condiții, amenajarea cadrului economic s-a dovedit a fi riguros imposibil, iar prăbușirea democrațiilor populare în 1989 a antrenat ruptura cu mediul sovietic de conducere a economiei, chiar dacă unele elemente subzistă și în economia postcomunistă - îndeosebi corupția. Cele două tipuri de transformare - al sferei politice și al sferei economice - au mers mână în mână cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană a făcut din adoptarea democrației și a economiei de piață dublul ei criteriu de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
tensiunilor dintre liberalizarea economică rapidă și menținerea dominației aparatului comunist. în sfârșit, în ciuda crizei la fel de profunde ca și în celelalte regiuni comuniste, replierea pe pozițiile celei mai stricte ortodoxii a triumfat în Cuba* și în Coreea de Nord, unde totalitarismul* persistă. ECONOMIA POSTCOMUNISTĂ TRANZIȚIA CĂTRE ECONOMIA DE PIAȚĂ în urma prăbușirii sistemului comunist mondial în 1989-1991, toate țările cu regim comunist au fost confruntate cu evoluția economiei lor dirijate și a societății lor în stare de anomie înspre economia de piață și renașterea societății
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și ale războiului civil*, cum este cazul fostelor republici sovietice din Asia Centrală și din Caucaz, pentru o durată mai mult sau mai puțin îndelungată; Ceceniei și Iugoslaviei le este dat să se confrunte cu formele cele mai brutale ale tranzației postcomuniste. Cât despre China* de la începutul anilor 1980 și Vietnamul* anului 1988 cu Doi Moi, ele și-au trasat propriile planuri de tranziție economică. Așadar, nu există o schemă predeterminată de economie postcomunistă, mergând în mod necesar în sensul economiei de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
confrunte cu formele cele mai brutale ale tranzației postcomuniste. Cât despre China* de la începutul anilor 1980 și Vietnamul* anului 1988 cu Doi Moi, ele și-au trasat propriile planuri de tranziție economică. Așadar, nu există o schemă predeterminată de economie postcomunistă, mergând în mod necesar în sensul economiei de piață și al capitalismului, sau în cel al menținerii neschimbate a structurilor existente. Totuși, se succed unele etape care permit distincția între „tranziție”, „postcomunism” și „europenizare”. Țările est-europene au parcurs aceste trei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
locale care garantează păstrarea locurilor de muncă. Postcomunismul ia astfel înfățișarea unui „capitalism politic de jaf” pe care Max Weber l-a definit ca fiind timpul tranzițiilor istorice și al acaparării violente a resurselor aflate la dispoziție. Diferența dintre țările postcomuniste constă în capacitatea lor de a edifica niște state de drept bazate în același timp pe formarea unei birocrații administrative eficiente, garante ale unor proceduri de schimburi și pe alianțe încheiate cu partenerii străini. De unde și chestiunea fundamentală a „controlului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în același timp pe formarea unei birocrații administrative eficiente, garante ale unor proceduri de schimburi și pe alianțe încheiate cu partenerii străini. De unde și chestiunea fundamentală a „controlului” care, împreună cu emergența statelor de drept, caracterizează perioada de edificare a economiilor postcomuniste. Succesul trecerii de la public la privat depinde de înființarea unor agenții publice de gestionare și de reglementare care să asigure garanțiile necesare perenizării contractelor semnate. A garanta validitatea procedurilor înseamnă a fixa niște reguli, a impune controale, a dispune de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și apoi Slovacia, Ungaria și Cehia, în 2003, au instaurat o veritabilă regionalizare. Aceste dificultăți în a redefini puterile între centrele statale și periferiile regionale arată în ce măsură, chiar și în ultima perioadă dinaintea aderării la UE, forța motrice a transformărilor postcomuniste este suveranitatea națională a statelor respective. Această concluzie este valabilă și pentru statele care n-au nicio șansă să se alăture UE într-un viitor apropiat sau îndepărtat. Dacă ele n-au fost reținute în trenul integrării, aceasta pentru că nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și participă la un front antirasist sau chiar xenofil, în care le este greu să obțină Regemonia în fața extremei stânga și a sensibilităților comunitare. în Europa Centrală și de Răsărit, alianțele comuniștilor și ale foștilor comuniști sunt comandate de situația postcomunistă* a fiecărei țări. G STÂNGISM Termenul „stângism” desemnează grupările comuniste care, deși revoluționare, se îndepărtează de la linia leninistă și repun în cauză monopolul Partidului Bolșevic și al conducerii sale asupra mișcării comuniste. în Stângismul, boala copilăriei comunismului, Lenin* îi condamnă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de deputatul PCF Francis Würtz, GUE/NGL este prezentă în toate comisiile și instanțele parlamentare și joacă un rol important în procesul legislativ european. Cu 3940000 euro în 2005, grupul are o intensă activitate politică. Reunește partide comuniste ortodoxe*, neocomuniste*, postcomuniste* și formațiuni cu înclinații „roșii-verzi”. în ciuda acestei diversități ideologice, se regăsește în jurul anticapitalismului* și al respingerii globalizării „neoliberale”, al antifascismului*, al luptei pentru pace* și al anti-rasismului*. în mai 2004, 14 formațiuni comuniste sau postcomuniste creează Partidul Stângii Europene (PSE
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Reunește partide comuniste ortodoxe*, neocomuniste*, postcomuniste* și formațiuni cu înclinații „roșii-verzi”. în ciuda acestei diversități ideologice, se regăsește în jurul anticapitalismului* și al respingerii globalizării „neoliberale”, al antifascismului*, al luptei pentru pace* și al anti-rasismului*. în mai 2004, 14 formațiuni comuniste sau postcomuniste creează Partidul Stângii Europene (PSE), ai cărui inițiatori sunt Rifondazione Comunista (Italia) și PDS (Germania). PSE dorește să reunească formațiuni care dispun de aleși în Parlamentul European, partide și mișcări comuniste și postcomuniste active în Europa de Est, dar și în țările
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în mai 2004, 14 formațiuni comuniste sau postcomuniste creează Partidul Stângii Europene (PSE), ai cărui inițiatori sunt Rifondazione Comunista (Italia) și PDS (Germania). PSE dorește să reunească formațiuni care dispun de aleși în Parlamentul European, partide și mișcări comuniste și postcomuniste active în Europa de Est, dar și în țările de curând aderente la UE. Cu o organizare conformă constrângerilor juridice europene, PSE primește anual 8 milioane euro; și-a constituit un aparat permanent, ține regulat întruniri internaționale și organizează grupuri de lucru
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
același timp, pe aceea a sistemului comunist mondial și a contra-societății sale internaționale. POSTCOMUNISM DIFICILA DECOMUNIZARE Căderea Zidului Berlinului în 1989 și apoi dispariția URSS în 1991 au creat o nouă situație politică pentru partidele comuniste intrate într-o perioadă postcomunistă. Partidele-state au cunoscut diverse evoluții, în funcție de felul în care ieșirea din comunism a urmat unei revoluții anticomunism - statele baltice, Cehoslovacia, RDG -, unui compromis între forțele de opoziție și o conversie a elitelor comuniste la democrație - Polonia, Bulgaria, Ungaria - sau unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
PC au devenit mișcări naționaliste și/sau social populiste cu puternic caracter extremist. în Europa Centrală, PC au dispărut aproape complet - cu excepția PC din Boemia și Moravia - sau nu mai sunt decât niște secte politice. Au fost înlocuite de formațiuni postcomuniste care se prezintă ca moștenitorii aripii reformatoarea a fostelor partide-state și reunesc comuniști renovatori, o parte a fostei nomenclaturi, tehnocrați și socialiști de stânga uniți în jurul unui proiect de tip social-democrat*. Din anii 1990 încoace, aceste partide postcomuniste ocupă un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de formațiuni postcomuniste care se prezintă ca moștenitorii aripii reformatoarea a fostelor partide-state și reunesc comuniști renovatori, o parte a fostei nomenclaturi, tehnocrați și socialiști de stânga uniți în jurul unui proiect de tip social-democrat*. Din anii 1990 încoace, aceste partide postcomuniste ocupă un spațiu politic important: ● Social-democrația Republicii poloneze (SdRP) care dispare în 1999, Alianța Stângii Democratice (SLD) și Uniunea Muncitoare; ● Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Partidul Social-democrat Maghiar (MszDP); ● Partidul social-democrat ceh; Partidul de Stânga Democratică din Slovacia (SDL); ● Partidul Social
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în ciuda prezenței la toate nivelurile a aparatelor lor și, printre aderenți, a multor ex-comuniști. Aceste formațiuni joacă un rol determinant, contribuind la absorbirea sau neutralizarea insatisfacției unei largi părți a populațiilor în fața costului economic și social al trecerii la economia postcomunistă*. Au adoptat poziții proeuropene și favorabile economiei* de piață, deși corecțiile sociale sunt proslăvite împotriva exceselor liberalismului economic. Adeziunea sau o perspectivă pe termen scurt de adeziune la Uniunea Europeană a contribuit la consolidarea majorității acestor sisteme politice care cunosc totuși
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Republica cehă, Magyar Kommunista Munkáspárt în Ungaria, Eesti Sotsiaaldemokraatlik Tööpartei din Estonia, Partidul Alianța Socialistă din România, Komunisticka strana Slovenska în Slovacia și PC din Moldova. Acest ansamblu de partide este foarte eterogen și cuprinde două blocuri: partidele comuniste și postcomuniste din Europa Occidentală și blocul de est care evoluează spre modelul occidental. Acesta reprezintă caracteristici comune aproape tuturor formațiunilor: o situație de concurență și de presiune în raport cu stânga democratică, cu tactici de alianță electorală, de toleranță guvernamentală sau de asociere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]