1,721 matches
-
Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1979; Pagini despre Serbia de azi, București, 1914; Spiritul public și literatura în epoca Unirii, București, 1915; Cărți reprezentative în viața omenirii, I-IV, București, 1916-1931; ed. I-II, îngr. și postfață Mihai Gherman, București, 1991; Opere necunoscute ale lui Costachi Negruzzi, Iași, 1918; Anthologie de la littérature roumaine des origines au XIX-e siècle. Introduction historique et notices (în colaborare cu Septime Gorceix), Paris, 1920; Cantemir Bătrânul, București, 1920; Un domn pribeag, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
s-au completat și cu o substanțială ediție din presocratici, Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). SCRIERI: Le Voyage de l’Argo, Freiburg im Breisgau, 1985; Întâlnire cu oameni și idei, o carte gândită de Nicolae Stroescu-Stânișoară, îngr. și postfață Nicolae Florescu, București, 1995; Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, îngr. Nicolae Florescu, pref. Alexandru Dragomir, București, 1997; Montesquieu und die Philosophie der Geschichte, îngr. Richard Reschika, Frankfurt am Main - New York, 1998; Întoarcerea lui Zamolxe, îngr. și pref. Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
general numărul lucrărilor pe această temă poate alcătui un corpus ilustrativ (la care de altfel face referire), rămâne la convingerea că postmodernismul reprezintă doar o "față a modernității", alături de modernism, avangardă, decadență și kitsch. După cum remarcă și Mircea Martin în "Postfață", Matei Călinescu se dovedește "extrem de rezervat în a da un conținut real termenului de postmodernism" și deși demersul său este unul productiv, stăruie întrebarea: "de ce n-am putea admite că postmodernismul este și un nume dat unei "noi realități", unei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Marges de la philosophie, Les Éditions de Minuit, Paris, 1985 (ed. I 1972), pp. 249-324. DERRIDA, Jacques, BENNINGTON, Geoffrey, Jacques Derrida, Éditions du Seuil, Paris, 1991. DERRIDA, Jacques, De la grammatologie, Les Éditions de Minuit, Paris, 1967. DERRIDA, Jacques, Diseminarea, traducere și postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. DERRIDA, Jacques, Limited Inc., Éditions Galilée, Paris, 1990. DERRIDA, Jacques, Scriitura și diferența, trad. de Bogdan Ghiu, Dumitru Țepeneag, Univers, București, 1998. DOCHERTY, Thomas (ed.), Postmodernism. A Reader, Columbia University Press
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Editura Idea Design & Print, Cluj, 2003, reeditare). LYOTARD, Jean-François, Economia libidinală, trad. de Magdalena Mărculescu-Cojocea, Editura Pandora, Târgoviște, 2001. LYOTARD, Jean-François, L'Inhumain. Causeries sur le temps, Galilée, Paris, 1988. LYOTARD, Jean-François, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997. MAINGUENEAU, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, trad. de Nicoleta Loredana Moroșan, Editura Institutul European, Iași, 2007. MCHOUL, A., "Discourse", în R. E. Asher (editor-in-chief), J. M. Y. Simpson (coordinating editor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
editor), The Encyclopedia of Language and Linguistics, Pergamon Press, Oxford, New York, Seoul, Tokyo, 1994, pp. 940-951. MEYER, Michel, Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993. MIHALI, Ciprian, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, pp. 98-104. MIHALI, Ciprian, Sensus communis. Pentru o hermeneutică a cotidianului, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. NIETZSCHE, Friedrich, " Despre adevăr și minciună în sens extramoral", în Opere complete, II, trad. de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cât și a modernizării sociale. 116 Douglas Kellner, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", p. 265. 117 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 316. 118 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 24. 119 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă, p. 11. Chiar dacă marile povestiri de legitimare și-au pierdut orice credibilitate în opinia filosofului francez, el oferind exemple concrete în vederea demolării unor principii moderne de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de pasibilitate, adică de expunere la evenimentele ce vin, fără a prejudeca de originea sau de finalitatea lor, doar păstrând o "atenție egal flotantă" față de ele (asemenea psihanalistului față de fragmentele de discurs ale pacientului)" (Ciprian Mihali, "Copilăria pe înțelesul postmodernilor", postfață la Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 104). 206 Hans Bertens, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995, p. 3. 207 Termenul indetermanence a fost utilizat prima dată de către Hassan în articolul "Culture, Indeterminancy
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Liiceanu, Editura Humanitas, București, 1993, 274d-275b. 245 Aristotel, Despre interpretare, în Organon, vol. I, traducere de Mircea Florian, Editura IRI, București, 1997, 16a, p. 158. 246 Pentru o aprofundare a acestui subiect a se vedea Jacques Derrida, Diseminarea, traducere și postfață de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1997. 247 A se vedea Jack Goody, La Raison graphique, trad. franceză din The Domestication of the Savage Mind de J. Bazin și A. Bensa, Minuit, Paris, 1979, p. 195. 248 Cf.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acestui învățat de origine română. Aceste volume cu orizont interdisciplinar Eminescu și cultura indiană, Iași, 2004, (traducere de Mirela Talașman și prefață de Traian Diaconescu) și, în 2007, India și Occidentul (traducere de Mirela Aioanei, prefață de Gh. Vlăduțescu și postfața de Traian Diaconescu) dau seama de vocația și prestigiul european al autorului. 3. Cartea magistrului Demetrio Marin despre relegarea lui Ovidiu, scrisă cu o jumătate de veac în urmă, este reprezentativă pentru judecarea motivelor care au schimbat destinul marelui poet
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ediții din opera lui G. Călinescu, Ion Marin Sadoveanu și prefețe la traduceri din diverși autori, ruși, bulgari, ucraineni, sârbi. SCRIERI: Timp și mod, București, 1983; Viciul nepedepsit, București, 1994; Catifea aurie, București, 1999. Ediții: G. Călinescu, Poezii. Teatru. Nuvele, postfața edit., București, 1986; Ion Marin Sadoveanu, Taurul mării, pref. edit., București, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Debuturi în critică, RL, 1983, 31; Ion Istrate, Două debuturi în critică, TR, 1983, 39; Mihai Ungheanu, „Timp și mod”, LCF, 1983, 41; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
Lovinescu,E. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA ANTONIO PATRAȘ Scriitorul și umbra sa Geneza formei în literatura lui E. Lovinescu vol. II Postfață de Doris MIRONESCU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Acest studiu reprezintă o continuare a demersului din E. Lovinescu și modelele românești și europene ale criticii literare interbelice, lucrare realizată în cadrul proiectului "Valorificarea identităților culturale în procesele globale", cofinanțat de Uniunea Europeană și Guvernul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
76, 193 T Teodoreanu, Ionel / 16 Todorov, Tzvetan / 205, 227 Tolmin, Adele / 224 Tudurachi, Ligia / 84-85, 161, 203, 214-219, 223 Tudurachi, Adrian / 179, 210, 227 V Vianu, Tudor / 142-143, 187-189, 227 Vrancea, Ileana / 212, 223 Z Zamfir, Mihai / 141, 227 Postfață Antonio Patraș și umbrele modernismului românesc Cariera de romancier a celui mai important critic român interbelic reprezintă o enigmă și un scandal al literaturii noastre. Aureolat cu o autoritate încă necontestată, E. Lovinescu pornește la sfârșitul anilor '20 (după începuturile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
III, IV), ultimul studiu fiind consacrat ediției lui E. Lovinescu (vol. cit., pp. 188-333). Vezi, de asemeni și articolul polemic D. E. Lovinescu este vesel (pp. 333-348). 72 Capitolul consacrat lui Eminescu în volumul Titu Maiorescu și contemporanii lui (ediție și postfață de Eugen Simion, Editura Minerva, București, 1982) are mai mult un caracter biografic, și nu critic, de analiză detaliată a operei. Regăsim aici "concepția" expusă de Lovinescu în cele două romane ale sale, cu tot cu motivarea "emoției" generate de lectura scrisorii
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
1980-1985; Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944) (în colaborare), I-V, pref. Dan Grigorescu, București, 1997-2003. Traduceri: Libero Bigiaretti, Reversul medaliei, București, 1969; Guido Piovene, Stele reci, cuvânt înainte Mircea Ivănescu, București, 1972; Sebastiano Vassalli, Năluca, postfața trad., București, 1996; Fernando Camon, Super Baby, pref. trad., București, 1996; Luisa Castelfranchi-Vegas, Arta Renașterii, București, 1997; Norberto Bobbio, Dreapta și stânga, București, 1999; Natale Benazzi, Matteo D’Amico, Cartea neagră a Inchiziției, București, 2001; Mircea Popescu, Istoria literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
Călimani, Târgu Mureș, 2000; Binecuvântată a fost clipa..., Sfântu Gheorghe, 2002; Basarabia iarăși și iarăși, București, 2003. Ediții: Vasile Netea, I.P.S.S. patriarhul dr. Miron E. Cristea din partea comunei Toplița, pref. edit., [Toplița], 1999; Elie Miron Cristea, Mihai Eminescu, pref. și postfața edit., Toplița-Miercurea Ciuc, 2000. Repere bibliografice: Mariana Cristea, „Sub cumpăna veacului”, „Cuvântul liber”, 1995, 232; Sidonia Puiu, „Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea”, „Renașterea”, 1999, 2 ; Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan, Viorica Pătrunjel, Românii din Covasna și Harghita, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
durată și cu rezultate meritorii. SCRIERI: Glose critice, București, 1968; Contrapunct critic. Valori, idei, tendințe literare actuale, Iași, 1971; Timpul dezmoșteniților, Iași, 1983; Literatura noastră cea de toate zilele..., Bacău, 2001. Traduceri: Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei etice ale sale (în colaborare cu Solange Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu), postfața trad., Iași, 1999, Principiul antagonismului și logica energiei, postfața trad., Iași, 2000, Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei, postfața trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
1983; Literatura noastră cea de toate zilele..., Bacău, 2001. Traduceri: Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei etice ale sale (în colaborare cu Solange Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu), postfața trad., Iași, 1999, Principiul antagonismului și logica energiei, postfața trad., Iași, 2000, Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei, postfața trad., Iași, 2000; Al. Dumas-fiul, Trei oameni tari, Iași, 1992 (în colaborare cu M. Cosmescu-Delasabar); Henri Bergson, Evoluția creatoare, introd. trad., Iași, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
Traduceri: Stéphane Lupasco, Logica dinamică a contradictoriului, îngr. și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei etice ale sale (în colaborare cu Solange Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu), postfața trad., Iași, 1999, Principiul antagonismului și logica energiei, postfața trad., Iași, 2000, Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei, postfața trad., Iași, 2000; Al. Dumas-fiul, Trei oameni tari, Iași, 1992 (în colaborare cu M. Cosmescu-Delasabar); Henri Bergson, Evoluția creatoare, introd. trad., Iași, 1998; Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea. Încercare asupra lui Lupașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
și postfața trad., pref. Constantin Noica, București, 1982, Omul și cele trei etice ale sale (în colaborare cu Solange Mailly-Nesle și Basarab Nicolescu), postfața trad., Iași, 1999, Principiul antagonismului și logica energiei, postfața trad., Iași, 2000, Universul psihic. Sfârșitul psihanalizei, postfața trad., Iași, 2000; Al. Dumas-fiul, Trei oameni tari, Iași, 1992 (în colaborare cu M. Cosmescu-Delasabar); Henri Bergson, Evoluția creatoare, introd. trad., Iași, 1998; Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea. Încercare asupra lui Lupașcu, pref. Michael Finkenthal, Eseu despre Lupasco, postfața trad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
psihanalizei, postfața trad., Iași, 2000; Al. Dumas-fiul, Trei oameni tari, Iași, 1992 (în colaborare cu M. Cosmescu-Delasabar); Henri Bergson, Evoluția creatoare, introd. trad., Iași, 1998; Benjamin Fondane, Ființa și cunoașterea. Încercare asupra lui Lupașcu, pref. Michael Finkenthal, Eseu despre Lupasco, postfața trad., Iași, 2000; Basarab Nicolescu, Noi, particula și lumea, Iași, 2002. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Glose critice”, RL, 1968, 2; Constantin Călin, „Glose critice”, ATN, 1968, 9; Teodor Tihan, „Glose critice”, ST, 1968, 11; Magda Ursache, „Glose critice”, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
cumva contabilicește, ci încercînd să-i surprindem acestuia tipul de activitate mentală, forma mentis dacă nu sună cumva prea pretențios, în cazul unui text nu de excesivă subtilitate, cum nu are cum să nu fie cel al unei prefețe sau postfețe, al unui cuvînt însoțitor. Val Gheorghiu este unul din cei mai importanți și mai cunoscuți pictori români ai momentului, dar unul aflat într-o căutare febrilă și perpetuă a explorat zona "realistă", dar și pe cea "abstractă", senzația mea însă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
larg, din întreaga literatură de specialitate oferită de școala franceză, asupra lucrării lui Jacques Le Goff, Imaginarul medieval. Nu pentru abordări comparative sau pentru comentarea analizelor sale, ci pentru cele două texte de însoțire, "Prefața" (5-34) și ceea ce putem numi postfața volumului, " În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai poate fi coloana vertebrală a istoriei?" (437-59). Motivul este dat de faptul că istoricul francez stabilește aici câteva repere teoretice (spuneam că sunt puține studiile de acest fel dedicate subiectului și perioadei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
generală ("radiografiată" printr-un filtru antropologic) și modul de formare (oglindit prin exemple culturale plasate într-o rețea susținută de mentalități, reprezentări sociale, contexte istorice și politice, ideologii și politici instituționale). În spiritul traseului științific sugerat de Le Goff în postfața discutată și al metodei școlii conduse de Bernard Guenée, textul este văzut atât drept un "simptom" al imaginarului puterii, un speculum mundi, cât și un instrument intelectual de influențare nu doar a gândirii instituționale, ci și a practicii derivate din
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
le-am scos în evidență până acum. O parte a "enigmaticului evantai de înțelesuri ale Nimicului" apare în Ce este metafizica? și în textele "explicitante" ale lui Heidegger la această prelegere, oferite datorită observațiilor făcute, de diverși, în urma publicării sale: Postfață la "Ce este metafizica?" (1943), Introducere la "Ce este metafizica?" (1949). Pe bună dreptate, prelegerea în cauză a fost reprezentată ca o reconstrucție a Nimicului, de autor și de exegeți; de altminteri, filosoful accentuează această idee de mai multe ori
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]