5,162 matches
-
capitaliste în dezvoltare. Explicați de ce sau contrargumentați. Formulați puncte de vedere critice la adresa teoriilor care analizează organizațiile ca sisteme naturale și închise. Comparați organizația ca sistem rațional și deschis cu organizația ca sistem rațional și închis. Ce este specific abordărilor postmoderne în analiza organizațională? Capitol 11 COMUNICAREA ORGANZAȚIONALĂ Ildikó Erdei „... esența culturii, ba chiar a vieții în sine este comunicarea.” E.T.Hall CUPRINS 1. Conceptul de comunicare 1. 1. Definiția comunicării 1. 2. Modele de comunicare 1. 3. Comunicarea verbală și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
noilor provocări ale lumii contemporane (și tranzițiilor ei) iar specialiștii în D.O. care posedă cunoștințele, abilitățile și tehnicile necesare pot în continuare sprijini organizațiile în confruntarea lor cu incertitudinile viitorului. Dacă „modelul organizației unice a murit” (Vlăsceanu, 1999) organizația postmodernă are evident provocările ei: Se înțelege că, în elaborarea strategiei, se utilizează o anumită ideologie de intervenție, ca mediator între interesele și practicile organizaționale (...). Orice strategie trebuie să prevadă nu doar faptele vizibile și observabile, ci și zonele mai puțin
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reacții de rezistență și opoziție a populației (Bădulescu, 2001, p. 15). În acest sens, celebra afirmație a lui André Malraux „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc” a devenit în opinia unora un laitmotiv al elitei culturale postmoderne, un ecou în preocupările maselor (Bădulescu, 2001, p. 16). Într-o perioadă a istoriei a existat o adevărată „dictatură ateistă” (Dumitru-Snagov, 1996, p. 174), iar în prezent se vorbește de „ascensiunea ateismului” (Rivière, 2000, p. 163). Desigur că această problemă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
deschise de conf. univ. dr. Mircea Mureșan, rectorul Universității Naționale de Apărare, iar programul științific a debutat cu prezentarea în plen de către dr. Edwin R. Micewski, Ph.D, de la National Defense Academy, Viena, a lucrării „Creativity and military leadership in postmodern times”. Lucrarea s-a bucurat de o atenție deosebită din partea tuturor participanților la conferință prin problemele puse în discuție: conceptul de creativitate operațională (operational creativity), gândire critică analitică, dimensiunea umanistă a educației liderului militar (încurajarea și promovarea înțelegerii, toleranța la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cultural”. La începutul anului 1996 M. publică în „România literară” Un manifest postmodernist, unde schițează conceptul de textualism mediatic. Acesta corespunde unei noi sensibilități culturale. Noua sensibilitate „se manifestă printr-un textualism mediatic ce reunește, în tabloul virtual al romanului postmodern, sinesteziile simboliste, onirismul suprarealist și fantasmele pop-art. Textualismul mediatic folosește în proză mijloacele artei cibernetice (imagerie virtuală, simulări tridimensionale, ilustrație fractală, jocuri interactive, compresie digitală etc., uneori prin intermediul unei colaborări directe cu computerul, ca în cazul prozei electronice e-fiction), pentru
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
segmentului de teorie literară privind postmodernismul și ideologiile tehno-culturale apărute pe suportul fluid al acestuia. Noțiuni pentru studiul textualității virtuale (2002) este o introducere densă în hyper-text. În Videologia (2003) este documentată și chestionată „relația dintre structurile iconice ale prozei postmoderne și posibilele lor modele bio-tehno- științifice ale postmodernității, de la cele mentale/ logice la cele mediatice”. SCRIERI: Ficțiuni (volum colectiv), București, 1992 ; Întâmplări din orășelul nostru, pref. Ovid S. Crohmălniceanu, București, 1993; Alexandru, pref. Mircea Martin, București, 1998; În căutarea comunismului
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
ape/ nici început nici sfârșit nici iluminare cândva/ unde de mal și de mal oriunde mai aproape”. Logosul integrator și centrul ca perpetuă aspirație organizează subiacent și imnele, și baladele din culegerea Lumină de seară (2000), care încorporează și tehnica postmodernă a descrierii circumstanțelor în textul cu valoare simbolică: „recitesc înnoptând convorbirea cu gellu naum/ din contrapunct (12 mai 1992) și oarecum în/ stare de vis de altfel unii mai cred că poeții/ scriu într-o stare de vis (sau de
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Într-adevăr pe unii, dar până și aceste victime recunoșteau că ceea ce se petrecea era Într-adevăr revoluționar. Astăzi, Într-o epocă În care privim cu mai multă luciditate limitele și costurile progresului tehnologic și În care am adoptat scepticismul postmodern față de orice discurs totalizator, aceste atitudini par destul de naive. Totuși, această nouă sensibilitate nu ne permite să realizăm În ce măsură ne influențează viața premisele moderniste și, mai ales, să Înțelegem marele entuziasm și ambiția revoluționară indisolubil legate de modernismul extrem. Descoperirea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Press (Încă nepublicat). Pentru două analize ale unui parc indonezian analog (Taman-Mini sau „mini-parcul”) - construit În funcție de ideile doamnei Soeharto, soția președintelui indonezian ales În 1965, după ce aceasta a vizitat Disneyland-ul - vezi John Pemberton, „Recollections from «Beautiful Indonesiaș (Somewhere Beyond the Postmodern)”, Public Culture 6, 1994, pp. 241-262; și Timothy C. Lindsey, „Concrete Ideology: Taste, Tradition, and the Javanese Past in New Order Public Space”, În Virginia Matheson Hooker, ed., Culture and Society in New Order Indonesia, Oxford University Press, Kuala Lumpur
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
D. Țepeneag, Sorin Titel, George Bălăiță, autori care atrăgeau atenția la începutul anilor șaptezeci prin verva lor novatoare. Dar și Mircea Nedelciu, Gheorghe Crăciun, Gheorghe Cușnarencu, Gheorghe Iova, optzeciștii performanți ai prozei, o pot considera pe I. colega de baricada postmodernă. Prima pagină a cărții e consacrată „instanțelor narative”, care sunt A. Ochiul cu vedere fragmentara, X. Necunoscută în timpul liber, K. Tri(s)or la porțile hazardului, O. O voce albă etc. Nu voința de a face român experimental i s-
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
o specie de palimpsest cu mult mai dificilă, aceea „intratextuală”, în care straturile nu se mai delimitează în profunzime, ci coexistă, în mod paradoxal, pe același nivel textual. Aceasta este ceea ce I. denumește „adâncimea suprafeței”, cea care mimează, în spirit postmodern - ludic și parodic -, „accidentele, hazardul și surprizele profunzimii”. Odată definit, palimpsestul critic abordează antinomiile-cheie ale esteticii și culturii universale - gândire logică/ intelect noetic, identitate narcisică/ identitate proteică, spirit atic/ spirit asiatic -, trecând prin operele unor scriitori emblematici precum Dimitrie Cantemir
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
lui I. Ibsen, Oscar Wilde, Shakespeare, Pușkin, Joyce, Lope de Vega, Cervantes, Gide, teatrul expresionist și teatrul absurdului, fantasticul eminescian și drama existențialistă se amestecă într-un puzzle enciclopedic autodevorator. Se poate afirma, fără îndoială, că antractul presupune o conștiință postmodernă a scriiturii dramatice: „E meritul meu: să scot din fraze moarte, arlequinade ce par noi... Nimic nu se pierde, totul se... citează”, spune Subconștientul Artistului. Ceea ce frapează în cele două texte publicate, ca și în Dialogii Psihopatului, piesa de rezistență
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
22. Mitul este cu siguranță legat de faptul empiric, dar nu ca reprezentare a acestuia: lucrurile pe care le descrie pot fi cu totul opuse celor reale 23. Mitul încearcă să exprime un adevăr negativ 24, • Jean François Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, traducere de Ciprian Mihali, București, Editura Babel, 1993, p. 55. • Ibidem. • Ibidem. • Ibidem, p. 40. • Ibidem. • Ibidem, p. 47. • Ibidem. • Ibidem. • Paul Veyne, op. cit., p. 64. • Michel Foucault, Ordinea discursului. Un discurs despre discurs, traducere de Ciprian
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de lucru cu medalionul Tiffany, În formă de boabă de fasole, de la mine. Ea nu se joacă niciodată cu medalionul Tiffany. O, Doamne. Îi place de el! — Încerc să aplic teoria prăbușirii hiper-realităților la teza mea despre entropia societății capitaliste postmoderne, Își Întări Tom cuvintele cu un gest din cap. E fantastic! Amîndoi arată bine, Între ei văd că există deja o anume chimie și amîndoi vorbesc engleza, doar că folosesc cuvintele În niște alăturări ciudate, pe care numai ei le
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
memorie a universului istoric, fizic, uman (inclusiv universul anatomiei umane), universul atomic și subatomic: „după ce tot timpul s-a scurs amintirile mele sunt ale tuturor oamenilor” (palimpsest. net). Dacă impulsul generativ este unul prometeic, modernist, prin tematică Solaris aparține „canonului” postmodern, narațiunea apocaliptică (the apocalypse narrative, ilustrată de nume precum A.Burgess, R.Hoban, K.Vonnegut, D.Lessing) fiind una dintre speciile la modă ale romanului contemporan. Sensibilitate orfică, dar în regimul negativului, al deconstrucției și al disoluției, poetul imaginează o
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
un punct de sprijin și o rațiune de a fi. Considerațiile asupra limbajului-proces, ca obsesie izvorând din vechime și aflată în prezent în actualitate acută, trebuie înțelese într-un anumit context. Mai precis, din perspectiva unui moment de prag: cel postmodern, când la sfârșit de veac și de mileniu modelele creației culturale se înnoiesc, iar discursul intelectual suferă o schimbare de semn. Proiectul teoretic al lui G. are cel puțin două merite demne de toată atenția. Mai întâi, el atacă frontal
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
atacă frontal o problematică fierbinte și labilă, aventurându-se pe un teren aflat în plină frământare tectonică. Dovedind vocație pentru sinteză, autorul schițează o panoramă elocventă a pluralismului contemporan, care depășește reducționismele intolerante ale modernității. Nu e surprinzător că epistema postmodernă e așezată sub semnul unei figuri tutelare, recuperată din trecut: chipul emblematic al zeului Thot, simbol al armoniei primordiale între științe, tehnici, litere și arte. Și după aceea, autorul privește pluralismul contemporan din perspectiva ordonatoare a limbajului, reușind să convingă
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
de generare, de funcționare și de transmitere, relațiile sinestezice, simbolice și logice pe care le Întreține cu percepțiile, amintirile și ideile, rolul și funcțiile În cadrul psihismului individual și al celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice. Odată cu dezvoltarea societății postmoderne, relevanța și importanța acestor cercetări au crescut În mod vertiginos. Lumea actuală evoluează spre ceea ce se numește satul global, o societate În care, la fel cum locuitorii satului tradițional cunoșteau toate Întâmplările importante din localitate, oamenii pot primi, prin canalele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu, chiar o școală. În urmă cu câtva timp, Jean-Jacques Wunenburger Îmi spunea că În Franța, la ora actuală, cercetarea imaginarului este Într-o anumită stagnare și că ar fi bine, chiar preferabil, ca zonele aparent marginale, periferia În sens postmodern, să aducă o contribuție inovatoare. Este momentul prielnic ca aceste Centre periferice să spargă „piața de idei”, producând un mesaj proaspăt. Și dădea ca exemplu Brazilia și România, unde aprecia că există un substrat interesant, În bună măsură etnic, arhaic
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
noi să răspundem acestor așteptări? Putem crea o linie de cercetare care să satisfacă nevoile subliminale ale omului actual? Cred că putem și este chiar imperios să Încercăm să exploatăm și să folosim impulsul acestui numinosum. Subiectul multiplu și imaginarul postmodern Am să Încerc să prezint câteva idei care ar putea servi drept punct de plecare și bază de discuție. Întâi, ar fi interesant să stabilim care este rolul imaginarului În epoca pe care o trăim acum. Știm că știința imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care este rolul imaginarului În epoca pe care o trăim acum. Știm că știința imaginarului a fost Întemeiată de Gaston Bachelard, de Gilbert Durand, undeva la jumătatea secolului trecut. Rămâne Însă de văzut În ce măsură provocările epocii și ale societății noastre postmoderne fac necesară o nouă metodologie sau chiar inaugurarea unor noi direcții de cercetare. Omul postmodern este o ființă care Își caută și Își construiește o identitate multiplă, spre deosebire de omul modern, care era preocupat de construirea unei identități esențiale, a unei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost Întemeiată de Gaston Bachelard, de Gilbert Durand, undeva la jumătatea secolului trecut. Rămâne Însă de văzut În ce măsură provocările epocii și ale societății noastre postmoderne fac necesară o nouă metodologie sau chiar inaugurarea unor noi direcții de cercetare. Omul postmodern este o ființă care Își caută și Își construiește o identitate multiplă, spre deosebire de omul modern, care era preocupat de construirea unei identități esențiale, a unei identități de tip monocelular, așadar a unei identități unice. Chiar și atunci, sau tocmai atunci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a combate efectele schizomorfe ale societății contemporane, omul modern a elaborat - În filosofie, În antropologie, În psihologie, În literatură - diverse proiecte ale centrului și totalității persoanei. Acesta ar fi idealul a ceea ce am putea numi subiectul modern. În schimb, subiectul postmodern poate fi definit printr-o pulverizare În mai multe personalități, mai mult, printr-o asumare programatică a modelului unei identități multiple. Sunt mai multe concepte care descriu această plurifocalizare a subiectului actual. Unul este conceptul lui Cornelius Castoriadis de policronie
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai multe personalități, mai mult, printr-o asumare programatică a modelului unei identități multiple. Sunt mai multe concepte care descriu această plurifocalizare a subiectului actual. Unul este conceptul lui Cornelius Castoriadis de policronie, care se referă la faptul că omul postmodern trăiește parcă simultan În mai multe timpuri, În mai multe epoci și În mai multe momente ale vieții sale. Am putea cita apoi conceptul de politropie al lui Gabriel Liiceanu, conform căruia omul contemporan se deschide inevitabil spre cele mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
policronie și politropie a omului contemporan. Banca respectivă se arăta interesată de rave-parties pentru că ele creează și exersează un subiect descentrat, desfăcut, un subiect de-a dreptul schizomorf, cu personalități multiple. Acum, revenind la distincția Între subiectul modern și subiectul postmodern, mult timp și eu am crezut că adevărata identitate se poate obține, după cum susțin Jung, Blaga și alți teoreticieni, prin recentrare, prin regăsire, prin retotalizare, prin Întoarcere În sine. Visul sau modelul uman modernist este cel al subiectului centrat, nuclear
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]