9,885 matches
-
VASILESCU, Horia (6.VII.1940, Caransebeș), prozator și traducător. Este fiul Elenei și al lui Constantin Vasilescu, avocat. După studii de drept, încheiate la Universitatea din Cluj în 1967, urmează un stagiu postuniversitar la Torino (1967-1968). Cercetător la filiala din Cluj a Academiei Române, este apoi redactor la „Jurnal” (1978-1981), o publicație din Caransebeș. A debutat în 1961 la „Luceafărul” cu nuvela O picătură de soare, iar editorial în 1967 cu volumul de proză
VASILESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290452_a_291781]
-
, Cristian (13.VII.1952, Timișoara), prozator, poet și eseist. Este fiul Barbarei (n. Iancu) și al lui Nicolae Velescu, comerciant. Urmează Liceul de Artă din Timișoara (1967-1971) și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1973-1977). O specializare postuniversitară (1986) la același institut precedă susținerea doctoratului în istoria artei (1992). Obține în 2001 și licența la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. Muzeograf la Muzeul Național de Artă din București (1977-1990, 1997-1998), cercetător la Institutul de Istoria
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
și critic literar. Este fiul Alexandrinei Strochi (n. Litvinov), telefonistă, și al lui Boris Strochi, tehnician. Urmează cursul elementar și liceul la Petroșani. În 1974 devine licențiat al Facultății de Filologie a Universității din București, absolvind ulterior și un curs postuniversitar de biblioteconomie. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza “din Iași. Lucrează ca profesor la Tazlău, Piatra Neamț și Luminiș (1974-1979), bibliotecar la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț (1979-1982, 1989-1991) și la o școală generală (1982-1989
STROCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289984_a_291313]
-
TALPĂ, Leon (5.III.1937, Bravicea - Orhei), prozator. Va absolvi Liceul Pedagogic la Buzău (1954) și Facultatea de Filologie la București (1961), urmând și cursuri postuniversitare de relații internaționale (1965). Este, succesiv, redactor la Rompres (1961-1968) și la Televiziunea Română (1968-1972), cercetător la Institutul de Științe Politice (1972- 1983), publicist-comentator la Redacția publicațiilor pentru străinătate, autor al unor lucrări privind politica europeană. Ca scriitor, debutează în volumul
TALPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290041_a_291370]
-
trei ani, cu o continuare opțională de doi ani la nivel de master. Gradual, în cei 16 ani de tranziție, s-a regândit sistematic întreaga structură de formare a profesiei de asistent social la nivel universitar, dar și la nivel postuniversitar - masterat și doctorat -, după standardele de calitate moderne. Astfel, profesia de asistent social a dobândit o valoare socială și o poziție clară în ierarhia profesiilor socioumane, recâștigându-și treptat prestigiul binemeritat în comunitate, pierdut în anii regimului comunist. Acest lucru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizat pe module de specializare: servicii de asistență socială pentru familie și copil, asistența socială comunitară, pedagogie socială, politici sociale, probațiune, consiliere și asistență socială școlară, prevenirea și combaterea drogurilor, a violenței domestice etc. La acestea s-a adăugat formarea postuniversitară de tip masterat și doctorat. Un accent special a fost pus pe acele forme de specializare care se adresează problemelor sociale majore ale societății noastre: politici sociale în perspectiva inegrării europene, politici sociale de suport pentru copil și familie, administrarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe orizontală și pe verticală; m) cunoaște strategia și proiectul instituțional al serviciului, participă la reuniuni de lucru și la proiecte dezvoltate în favoarea copilului. 4. Condiții de încadrare: 4.1. Studii - studii superioare de lungă durată, de preferat masterat, studii postuniversitare de specialitate. Domeniul: psihologie și/sau asistență socială. 4.2. Starea sănătății - nu suferă de boli cronice transmisibile sau de boli psihice. 4.3. Profil psihologic - maturitate, cunoaștere de sine și încredere în sine, motivare interioară, spirit de inițiativă, simțul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de informații privind educația și instruirea în securitatea informațiilor; • realizarea de modele de cursuri de securitate a informațiilor la nivel de universități; • încurajarea facultăților și universităților să includă modele de cursuri adecvate pe linia securității informațiilor, la nivel universitar și postuniversitar, prin disciplinele din sfera informaticii, sistemelor informaționale și serviciilor publice; • realizarea de module de securitate a informațiilor care să poată fi integrate în planurile de învățământ ale școlilor de afaceri și/sau în cursurile introductive de informatică la nivel de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
poet și jurnalist. Este fiul Anei și al lui Dumitru Popa, țărani. Va absolvi cursurile Liceului „Al. Sahia” din Târnăveni (1957) și pe cele ale Facultății de Drept din București (1967), fiind doctor în științe juridice. Urmează și un curs postuniversitar de jurnalism, între 1967 și 1972 lucrând ca redactor la „Scânteia”, iar între 1987 și 1990 ca șef al Catedrei de presă la Facultatea de Ziaristică din cadrul Academiei de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”. Ulterior este redactor-șef la „Românul” (1990
POPA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288907_a_290236]
-
învățământ, la Iași și Câmpulung Moldovenesc, în cele din urmă absolvind, în 1975, Liceul „Dimitrie Cantemir” din Iași. Între 1979 și 1984 e student al Facultății de Fizică a Universității „Al. I. Cuza”, iar mai târziu (1994-1996) urmează și studii postuniversitare, specialitatea jurnalistică, în cadrul aceleiași universități. Își începe cariera didactică predând fizica la mai multe școli din Iași. După 1989 ocupă funcția de redactor-șef adjunct la „Timpul” și lucrează ca redactor la Editura Universității „Al. I. Cuza” (1990-1992). Pentru o
POPA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288905_a_290234]
-
4.VI.1944, Topolovățu Mare, j. Timiș), prozator. Este fiul Aurorei (n. Nemoianu) și al lui Iuliu Pora, medic. Urmează Liceul „I. L. Caragiale” din București (1955-1961) și Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1965-1970), obținând și o diplomă postuniversitară la INALCO (Paris), sub îndrumarea profesoarei Catherine Durandin, în 1990-1992. Este profesor de istorie în județul Timiș între 1970 și 1988. Lector, din 1994, la Facultatea de Jurnalistică a Universității „Banatul” din Timișoara, revine după un timp ca profesor de
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Universității din București (1923-1927). Încă din studenție funcționează ca asistent onorific al lui D. Caracostea (1924- 1926), însă după obținerea licenței în litere este profesor de liceu la Slatina (1927-1930) și Iași (1930-1936). În răstimp (1930-1934) urmează la Paris cursuri postuniversitare de neogreacă cu A. Mirambel și de literatură comparată, avându-i profesori pe Fernand Baldensperger, Paul Hazard și Mario Roques. Concomitent, predă limba română la Școala de Limbi Orientale Vii și la Sorbona. În 1935 obține titlul de doctor în
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
București Liceul „Nicolae Bălcescu” (1970-1974) și Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, absolvită în 1979. Profesor la o școală generală din București, va fi din 1980 până în 1987 redactor la „Tribuna României”. Face în 1981-1982 și un curs postuniversitar la Academia de Științe Sociale și Politice „Ștefan Gheorghiu”. În 1990 fondează Editura Coresi. Între 2000 și 2003 se specializează în telecomunicații în SUA. Coordonează revistele didactice „Speak English. English for Romanian” (1990-1994) și „Le Francophile” (1990-1992) și, de asemenea
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
Stanciu) și al lui Dumitru Oancea, lăcătuș. Urmează liceul la București, absolvindu-l în 1956, apoi Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din același oraș (1957-1962). Asistent la facultatea pe care a terminat-o, este și audient al cursurilor postuniversitare de relații internaționale. Devine funcționar în Ministerul Afacerilor Externe în 1964 și e trimis la Paris, unde avansează până la rangul de consilier de ambasadă (1989-1990). Între timp, între 1984 și 1989 a lucrat în Ministerul Minelor. După 1990 va fi
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
care înțeleg ei realitatea socială. Infuzia de informații științifice este deci de natură să influențeze masiv însăși dinamica reală a colectivității. Canalele prin care informațiile produse de sociologie sunt difuzate în sistemele sociale sunt cele mai diverse: cursuri universitare și postuniversitare, cărți și articole, rapoarte de cercetare difuzate în masa sistemelor, documentare, mass-media, discuții particulare. Sunt difuzate mai multe tipuri de cunoștințe. În primul rând, modelele teoretice. În constituirea și funcționarea sistemelor sociale, actorii acționează pe baza unor „teorii”. Acestea sunt
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poetului Andrei Naum, mort pe frontul de la Mărășești în 1917. Bunicul patern era aromân din Ohrida. Urmează la București cursurile Liceului „Dimitrie Cantemir” (1926-1933) și ale Facultății de Litere și Filosofie (1933-1937), după care pleacă la Paris, unde face studii postuniversitare de filosofie la Sorbona (1938-1939), frecventând, în aceeași vreme, cercurile suprarealiștilor francezi. Mobilizat, a participat la cea de-a doua conflagrație mondială ca ofițer pe frontul de Est. În 1941 a participat la constituirea Grupului suprarealist din România, a cărui
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
din Învățământul superior, restrângerea cursurilor universitare și Înăsprirea cenzurii În institutele de cercetare. Prin hotărâre de partid (Plenara din iunie 1977 a Comitetului Central al Partidului Comunist Român) s-a decis ca pregătirea În sociologie să se realizeze prin cursuri postuniversitare, cu durata de un an, un an și jumătate la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” și prin sistemul doctoratului. Candidații pentru aceste cursuri erau recrutați dintre activiștii de partid de la diferite niveluri, precum și dintre absolvenții Învățământului superior de stat, cu un stagiu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din acel moment au fost reorientați spre filosofie. Chiar absolvenții secției de sociologie din 1978 au primit diploma de licență nu În sociologie, ci În filosofie. Formal, Învățământul sociologic nu a fost desființat. El a fost introdus ca un curs postuniversitar la Academia „Ștefan Gheorghiu”. Acolo s-a plasat și un sistem doctoral În sociologie, cu câteva locuri la doctorat. Producția de sociologi a sistat Însă În fapt. Instituția de partid, prin obiectivul său, a produs activiști de partid și cadre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la perversion sociale, EDK, Paris, 2003 (238 p.) André Sirota este unul dintre cei mai fideli prieteni ai psihologilor din Iași, a fost cel Împreună cu care am inițiat primele proiecte Tempus, ne-a ajutat sa punem pe picioare primele module postuniversitare francofone, a fost de mai multe ori În misiuni la Iași pentru a ține cursuri, a iniția și a susține proiecte de intervenție, pentru a lucra cu cei interesați de dinamica grupului și de analiza grupului ca „spațiu intermediar” În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Marian Papahagi, Aurel Sasu și Mircea Zaciu. În 1984 depune cerere de emigrare, în 1986 pleacă în Germania de Vest, unde locuiește la München, iar în 1987 se stabilește în Canada. Urmează studii postuniversitare în domeniul literaturii comparate la Universitatea din Toronto (1987-1989) și tot aici își ia doctoratul în literatură comparată (1992), cu o teză despre literatura mistică (High Nights. Aspects of Post-Tridentine Mystical Literature). Ocupă diverse funcții universitare în Canada: asistent la
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
foarte bine cu locuitorii: este în contact direct cu aceștia prin activitățile pe care le desfășoară: e întotdeauna de găsit la primărie, în magazinul sau la barul propriu sau merge cu utilajele agricole să lucreze pământurile oamenilor. Preotul - are studii postuniversitare în Teologie. În proporție de peste 90%, locuitorii Zerindului sunt reformați calvini, iar preotul păstorește practic întreaga comunitate. Este nou în parohie, a venit toamna trecută. A fost foarte bine primit de către enoriași care înaintea venirii lui, la sugestia primarului, au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
calculator. Totodată, prin același act normativ, au fost stabilite și rutele de formare inițială pentru profesorii din învățământul secundar și gimnazial (60 de credite acumulate succesiv, 30 de credite în timpul studiilor de licență și 30 de credite în regimul studiilor postuniversitare/masterat), precum și clarificarea sistemului universitar, cu certificare prin licențiere. * Aprecierea carierei didactice ca fiind pusă sub semnul unei profunde stări de criză a cunoscut o amplificare în jurul anilor 1980-1990, când ideea a cuprins majoritatea țărilor europene, preocupând intens atât ministerele
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a absolvenților facultăților de drept; • elaborarea profilului absolventului de Drept prin consultare cu beneficiarii forței de muncă juridice; • monitorizarea anuală a calității și performanțelor instituțiilor/programelor de învățământ juridic; • realizarea unui clasament al instituțiilor de învățământ juridic și al programelor postuniversitare după criterii bine stabilite; • încurajarea implementării de programe juridice postuniversitare în parteneriat cu instituții internaționale; • încurajarea și sprijinirea înființării de programe de tip LLM (inexistente în prezent în România); • promovarea doctrinei juridice internaționale și a noilor direcții de cercetare juridică
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prin consultare cu beneficiarii forței de muncă juridice; • monitorizarea anuală a calității și performanțelor instituțiilor/programelor de învățământ juridic; • realizarea unui clasament al instituțiilor de învățământ juridic și al programelor postuniversitare după criterii bine stabilite; • încurajarea implementării de programe juridice postuniversitare în parteneriat cu instituții internaționale; • încurajarea și sprijinirea înființării de programe de tip LLM (inexistente în prezent în România); • promovarea doctrinei juridice internaționale și a noilor direcții de cercetare juridică; • încurajarea apariției doctrinei juridice de calitate, la nivelul standardelor internaționale
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
legăturile noastre cu Occidentul au devenit tot mai puține, această practică n-a mai putut fi continuată. Și la noi a fost introdus sistemul sovietic, cu toate consecințele de rigoare. A apărut aspirantura, care consta Într-un „sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați În științe”. După aspirantură, se obținea titlul de „candidat În științe”, care echivalează cu doctorandul de astăzi. La susținere, lucrarea de doctorat avea obligatoriu doi oponenți, care aveau (și au În continuare, În sistemul rusesc
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]