3,904 matches
-
observa cu o evidență limpidă noile tendințe oligarhice ale prezentului. Cu alte cuvinte, democrația nenăscută încă a murit de mult, iar între forma aceasta democratică românească neconcepută faptic nici în secunda de față, dar aflată, culmea, pe marginea propriei sale prăpastii existențiale, și oligocrația prezentului cu chip diform de drac iconic, în mod cert că ultima dintre ele va reprezenta de acum înainte cuvântul de ordine care va sta pe buzele întregii omeniri pentru un anume timp dat. Așadar, trăiască OLIGOCRAȚIA
ÎNTRE DEMOCRAŢIA NENĂSCUTĂ ÎNCĂ ŞI OLIGOCRAŢIA CU CHIP DE DRAC ICONIC de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348421_a_349750]
-
voi.”» (1 Cor 12:21) Dureros este că, influența veacului acestuia asupra creștinilor a creat atitudini nedemne de trupul Lui Cristos. S-a format, de-a lungul timpului, o adevărată piramidă a „valorilor” în Trup, s-au creat și adâncit prăpăstii dintre mădular și mădular și ceea ce urmează este ceea ce vedem: o biserică care s-a îndepărtat de menirea ei, o biserică stagnantă sau chiar în regres. Pastorii sunt ridicați pe piedestal, proorocii nu dau răspundere nimănui pentru că ei „vorbesc de la
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345011_a_346340]
-
la piept. Dragonul își încărca o bilă de foc masivă. Etrius, cu viteza sa, alergă spre ușă și o sparse. Se împiedică șă căzu la pământ. Dar nu era timp de lenevire. Agil, se sculă și fugi în continuare. Văzu prăpastia din fața sa. Cum castelul era pe vârful muntelui, jos era o câmpie, unde se afla David și dubița. Din vârful muntelui și până la poalele sale era o prăpastie de aproximativ douăzeci de metri. Etrius se opri la marginea prăpastiei, dând
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
era timp de lenevire. Agil, se sculă și fugi în continuare. Văzu prăpastia din fața sa. Cum castelul era pe vârful muntelui, jos era o câmpie, unde se afla David și dubița. Din vârful muntelui și până la poalele sale era o prăpastie de aproximativ douăzeci de metri. Etrius se opri la marginea prăpastiei, dând din mâini energic ca să-și recapete echilibrul. Apoi se uită în spate. Văzu dragonul cu gura deschisă cum aleargă spre ușă. Fiind puternic, dragonul sparse tot peretele frontal
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
Văzu prăpastia din fața sa. Cum castelul era pe vârful muntelui, jos era o câmpie, unde se afla David și dubița. Din vârful muntelui și până la poalele sale era o prăpastie de aproximativ douăzeci de metri. Etrius se opri la marginea prăpastiei, dând din mâini energic ca să-și recapete echilibrul. Apoi se uită în spate. Văzu dragonul cu gura deschisă cum aleargă spre ușă. Fiind puternic, dragonul sparse tot peretele frontal al castelului. Se pregătea să scuipe masiva bilă de foc spre
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
prinse dragonul? Nu vroia să creadă asta. Deodată se auzi un muget și un zgomot de dărâmătură. David aruncă țigara, luă binocul cu infraroșii și se uită spre castel. Îl văzu pe Etrius cu cartea în brațe stând la marginea prăpastiei și dragonul din spatele cu gura deschisă -Nu-mi vine să cred! zise David. Deci dragonul chiar există! Apoi îi ghici gândurile lui Etrius. -Stai puțin! Vrea să sară! Ce prieten pot să-mi aleg și eu! spuse David și își încărcă
CASTELE CAP III de FLAVIUS JEBELEAN în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345066_a_346395]
-
beneficiez de toate aceste lucruri în limitele impuse de Dumnezeu, exact ca și cu o mașină - când merge pe șosea merge bine, dar dacă vrei să mergi cu ea pe povârnișul unui munte, e treaba ta, dar vei sfârși în prăpastie, din nenorocire. Gabi Ciuciumis: Dumnezeu ne știe și ne cunoaște, pentru că El ne-a creat. El cunoaște mai bine structura noastră și modul în care suntem făcuți. El nu este un necunoscător în domeniul acesta, ci dimpotrivă un bun cunoscător
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345087_a_346416]
-
Între brutalitatea unui sistem acaparator și rezistența noastră la brutalitate, rațiunea nu mai are nicio putere, oamenii simțindu-se la fel de neajutorați ca un copac în fața tăietorului de lemne. Întreaga societate românească a fost deturnată de la sensul ei și condusă spre prăpastie, sub multe aspecte, făcînd loc capitalismului sălbatic și globalizării agresive. Ideologii noului sistem de piață au speculat golul creat și s-au folosit de seducțiile globalismului politic pentru a-l umple cu speranța iluzorie a falsei democrații. Aproape nimic bun
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
a murit fiul și soția, pe șantier, într-un accident de muncă. Se urcaseră pe schelă să vadă dacă se respectă proiectul barajului de arocamente. Ghinionul lor a fost că s-a prăbușit schela cu ei. Au căzut în hăul prăpastiei de la înălțimea de 60 de metri împreună cu alți patru de la proiectare”. Sună interfonul. E Tina! Mă scol de la calculator... Apăs pe buton să-i deschid ușa de la intrarea în scara blocului. Îi aud pași cum urcă la etajul unu. Pași
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
propria viață! - Atunci nu ai timp să te gândești la așa ceva. Primul impuls este să-l salvezi pe cel aflat în pericol, fără să-ți calculezi riscurile. Bine că nu s-a terminat mai rău. Mașina s-a rostogolit în prăpastie după ce am scos fata afară, dar putea să se întâmple oricând, chiar și când era în mașină. - Tocmai despre acest lucru vă spuneam. Dacă nu interveneați, acum fiica noastră nu mai era. Nu știu dacă a mai rămas ceva din
FRAGMENTUL 4 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345288_a_346617]
-
gropită care îi dădea o alură simpatică, chiar nostimă Dalia avea avantajul că nu trebuia să vorbească, ci doar să privească. Să observe și să tragă concluzii. Dar ce concluzii să tragă? O durea întregul corp. Se simțea pe malul prăpastiei. Îi era teamă ca cineva să nu o împingă spre abisul din care abia a fost scoasă de acest bărbat interesant. Revedea mereu mental zborul peste parapet și apoi s-a așternut liniștea. Luminile farurilor reflectate în picăturile de ploaie
FRAGMENTUL 4 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345288_a_346617]
-
o iau razna...de când necazurile se abătuseră asupra noastră, Mircea se schimbase radical, dar la ce bun, acum? Nu-mi venea să apăs clanța ușii, pe care o deschideam cu atâta drag... dincolo mă aștepta o viață pe margine de prăpastie, niște brațe care nu se mai puteau deschide să mă îmbrățișeze: - Sărut-mâna, mămică! Te doare? - Mă doare, puiul mamii, mă doare, dar mai tare mă doare că plec de lângă voi, răspunse cu glasul ei blând și stins, ca o șoaptă
O VIAŢĂ ÎNTR-O CLIPĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345332_a_346661]
-
navetă senzuală făcea în capul tânărului. Șoldurile fete îi lichefiau parcă mintea.Grăbi pașii.Și vru să deschidă gura...Brusc, cerul se prăbușește peste cei doi tineri, încleștați, învărtindu-se la nesfârșit, în grâul înalt și pufos, ce se căscase dintrodată : prăpastie în verde! Dio nu știe ce s-a întâmplat! Aude râsul fierbinte al fetei. Îi simte carnea imaterială și rotundă . Ultima rotire i-a despărțit iar : au ajuns în iarba verde și grasă din vale. Fata a rămas mai sus
DEŞERTUL DE CATIFEA (9) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345419_a_346748]
-
Toate Articolele Autorului Fiului meu Andrei-Victor Sparg tăcerea pietrelor cu dalta să-mi cioplesc din munți durerea dracului aș da și lumea asta care-mi fură zi de zi puterea Îmi cioplesc din munți durerea merg și merg și calc prăpăstii mult mai dulce decât viața-i fierea și mai bun prieten e un roi de viespii Merg și merg și calc prăpăstii dracului aș da și lumea asta pentr-un milion de chestii sparg tăcerea pietrelor cu dalta Și-mi
IUBIREA VA RĂSTURNA LUMEA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376883_a_378212]
-
asta care-mi fură zi de zi puterea Îmi cioplesc din munți durerea merg și merg și calc prăpăstii mult mai dulce decât viața-i fierea și mai bun prieten e un roi de viespii Merg și merg și calc prăpăstii dracului aș da și lumea asta pentr-un milion de chestii sparg tăcerea pietrelor cu dalta Și-mi cioplesc din munți puterea să mă nasc odată cu durerea Costel Zăgan , Cezeisme II Referință Bibliografică: IUBIREA VA RĂSTURNA LUMEA / Costel Zăgan : Confluențe
IUBIREA VA RĂSTURNA LUMEA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376883_a_378212]
-
doresc. Din Zgleamăn pân la Halauă Ogrădeasa sentinde cu iarba cea bună , cu iarba de soi , ce este bună azi pentru oi . Părăul , și astăzi se scurge , și astăzi apa o duce la vale printre cele două râpi uriașe, două prăpăstii fiind și azi între Ogrădeasa Bogății de Jos și cea a Vadului cusută cu spini . Rămâne pășunea , iarba rămâne , să fie păscută de oi pe muchia timpului până în soare apune , până în umbră , mioarele toate sătule să fie ca lapte. De
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
o floare ardeleană ce-ți fură și ochii și pașii , în palme de aur luându-ți privirea cu farmecul ei pustiu și ciudat , ciudat de plăcut cu pașii în floare , cu firul de apă ce ochii ți-i zvântă până-n prăpăstii adânci , cu umbră și tufe , cu oi și cu pași , cu iarbă și vise . Pe măguri de raze acolo oile cântă , cântă-n pășune surâsul păscutului viu , până la părul a cărui umbră ne răcorea , când pașii sub el ni se
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
industrie, finanțe, sănătate, educație, iar în ultima vreme am pierdut și pământul țării noastre, la un preț de nimic. Prin urmare, suntem obligați să începem să ne regăsim, nu înainte, însă, de a înțelege cât de aproape suntem de fundul prăpastiei. S-au făcut toate experiențele posibile: cu hoți, cu proști, cu lichele ori cu naivi, ne-au condus cine a vrut și cine n-a vrut, dar dacă ținem să existăm în această lume, care nu cunoaște milă și înțelegerea
PLOUA BACOVIAN… de MIRON IOAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376900_a_378229]
-
nimeni și el era acum numai al ei. Ștefan devenise pentru ea o obsesie. I se întipărise în minte că ea îi aparține din clipa când i-a salvat viața. Dacă atunci când a zburat cu mașina peste parapet direct în prăpastie nu era el, acum ea nu mai exista, deci este a lui. Este a lui așa cum și el este în această seară, numai al ei. Așa îmbrățișați în timpul dansului, nu știa nici ea cum nu știa nici Ștefan, că în
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Penelul divin că o aripă de codru înmuiata în toate culorile curcubeului un roșu rubiniu îmi aruncă în zbor peste pânzele sufletului simt perla ascunsă zvâcnind că o inimă s-a trezit, s-a trezit din somnul adânc se zguduie prăpastiile, ea crește în scoică poemului adâncimile nopții plâng așteptând căutătorii de perle Referință Bibliografica: În scoică poemului / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2116, Anul VI, 16 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile
ÎN SCOICA POEMULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376993_a_378322]
-
lăsându-se condus de secretarul Alvin. În spatele acestuia, voluntarul mustăcea ghiduș. Nu i se mai întâmplase de mult... Era o ființă sobră. Dar nu putea să se abțină când acest Alvin se mișca precum un ghid pe-o margine de prăpastie. Întâmplător și bunicul se numise astfel, iar Angst știa că prenumele ăsta înseamnă lumina conducătoare, chiar elf, diriguitor de suflete. Și iar zâmbi, mulțumit că cel din față nu-l poate surprinde. Părăsind cabinetul, pătrunseseră într-un spațiu de locuit
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
a lumii înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
înspăimântă, zguduie, devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
devastează, ucide! Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
Nenumărate și diverse sunt acțiunile inginerului Emil Vamanu, de educare a omului în relație cu apa, pe lângă cele strict profesionale care se încadrează în sarcinile instituției. Cine îl ascultă ?! Un pas poate merge spre prăpastie, pe lângă prăpastie, în prăpastie, cu spatele la prăpastie, cu fața la prăpastie... ! Pașii inginerului Emil Vamanu sunt cu gândul la gura căscată a prăpastiei spre care alunecă civilizația umană dacă nu încheie la timp armistițiul cu apa și nu intră în armonie cu ea. Multele conferințe susținute de dr. ing.
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]