2,984 matches
-
credincioșilor fie ei practicanți sau nu. Un rol semnificativ în creșterea numărului practicanților l-au avut ridicarea restricțiilor impuse practicii religioase de către regimul comunist, precum și propaganda religioasă de după 1990. Tabelul 6.2 Ponderea în populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52% 3% 0% Sursa datelor: EVS 1993, 1999, WVS 2005 Comparând ponderea în populație a credinciosului practicant constatăm că România se situează, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
populație a tipurilor religioase Anul Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Inconsistent 1993 30% 57% 13% 1% 1999 45% 49% 5% 1% 2005 45% 52% 3% 0% Sursa datelor: EVS 1993, 1999, WVS 2005 Comparând ponderea în populație a credinciosului practicant constatăm că România se situează, în 2005, pe locul 3 în Europa după Polonia și Italia, într-un grup de 16 țări (vezi Tabelul 6.3 din anexa acestui capitol). În România anului 2005, aproape jumătate din populație declară că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
anului 2005, aproape jumătate din populație declară că Dumnezeu joacă un rol important în viața personală și frecventează biserica cel puțin o dată pe lună. La polul opus se află Germania de Est și Suedia, cu ponderi de sub 10% a credincioșilor practicanți, urmate de Franța, Rusia și Bulgaria unde acest tip reprezintă mai puțin de 15% din populație. De remarcat diferența care există între Germania de Est și cea de Vest, prima fiind o societate profund secularizată în care doar 9% din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Singurele țări care nu se înscriu în acest patern sunt Germania de Est și Polonia. În primul caz majoritatea populației se împarte între atei declarați și nedeclarați, iar în cel de-al doilea ponderea cea mai crescută o dețin credincioșii practicanți. Ateii declarați sau nedeclarați dețin ponderii de peste 50% din populație în Suedia și Germania de Est și reprezintă mai mult de o treime din populație în Franța, Marea Britanie, Germania de Vest, Olanda, Slovenia, Bulgaria și Rusia. Sub 10% din populație
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
această perspectivă susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
susține ideea unei Românii mai religioase comparativ cu media Europeană. II. CREDINCIOȘI ȘI ATEI ÎN ROMÂNIA Ateii și credincioșii diferă din punct de vedere al profilului social semnificativ. Pentru a caracteriza cele trei tipuri semnificative pentru România, credinciosul practicant, credinciosul practicant și ateul nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
nedeclarat am comparat profilurile luând în calcul aspecte precum: educația, vârsta, sexul, încrederea în biserică, dimensiunea localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
localității de reședință și regiunea istorică în are locuiește persoana. Rezultatele analizelor referitoare la caracteristicile tipurilor sociale se găsesc în anexa acestui capitol. Credinciosul practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
practicant este mai degrabă femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat așa cum ne-am fi așteptat ținând cont de faptul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
femeie, cu educație scăzută, școală primară sau gimnaziu. Comparativ cu celelalte tipuri, practicantul este semnificativ mai în vârstă și este mai probabil să locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat așa cum ne-am fi așteptat ținând cont de faptul că în rural controlul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
locuiască în orașele mari, transilvănenii fiind mai probabil să se regăsească printre credincioșii practicanți. Spre deosebire de celelalte tipuri, practicantul are foarte probabil foarte multă încredere în biserică ceea ce justifică în mare măsură de ce participă la serviciile religioase. Interesant este faptul că practicanții nu locuiesc la sat așa cum ne-am fi așteptat ținând cont de faptul că în rural controlul social inclusiv asupra comportamentelor religioase este mai mare decât la oraș. Credinciosul nepracticant este mai probabil bărbat, semnificativ mai tânăr decât practicantul și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că practicanții nu locuiesc la sat așa cum ne-am fi așteptat ținând cont de faptul că în rural controlul social inclusiv asupra comportamentelor religioase este mai mare decât la oraș. Credinciosul nepracticant este mai probabil bărbat, semnificativ mai tânăr decât practicantul și care are încredere moderată în biserică. Dacă pe practicant îl găseam cel mai probabil în categoria celor care aveau foarte multă încredere în biserică, nepracticantul se împarte între cei care au destul de multă și destul de puțină încredere în biserică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
așteptat ținând cont de faptul că în rural controlul social inclusiv asupra comportamentelor religioase este mai mare decât la oraș. Credinciosul nepracticant este mai probabil bărbat, semnificativ mai tânăr decât practicantul și care are încredere moderată în biserică. Dacă pe practicant îl găseam cel mai probabil în categoria celor care aveau foarte multă încredere în biserică, nepracticantul se împarte între cei care au destul de multă și destul de puțină încredere în biserică. Probabil că lipsă unei încrederi totale în biserică reprezintă unul
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și credinței religioase). Probabil că odată cu creșterea numărului absolvenților de învățământ universitar ponderea ateilor declarați sau nedeclarați va crește, însă aceste este un proces de durată. Așa cum rezultă din analizele prezentat anterior, populația României se împarte în două tipuri credinciosul practicant și cel nepracticant. Ateul declarat este aproape absent, iar cel nedeclarat are o pondere redusă în populație, reprezentând sub 5% din populație. România se află undeva între țările catolice cu o practică religioasă ridicată, precum Polonia și Italia, și cele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
5% din populație. România se află undeva între țările catolice cu o practică religioasă ridicată, precum Polonia și Italia, și cele post-comuniste, caracterizate prin credință fără practică. Ceea ce este caracteristic României este această împărțire oarecum egală a populației între credincioși practicanți și nepracticanți. În contextul dezvoltării sociale rapide și a contactului cultural cu țări secularizat este de așteptata ca profilul religios să se schimbe însă acesta este un proces ce se întinde pe câteva decenii. Cu toate acestea este puțind probabil
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
câteva decenii. Cu toate acestea este puțind probabil ca în următorii 30 de ani societatea românească să fie la fel de secularizată ca Germani de Est sau Suedia. III. ANEXĂ Tabelul 6.3 Ponderea tipurilor religioase în țările europene în 2005 % Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Ateu declarat Inconsistent Franța 11 44 28 17 0 Marea Britanie 22 43 25 10 1 Germania de Vest 27 42 25 5 1 Italia 53 38 7 3 1 Olanda 18 36 39 7 1 Suedia
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Rusia 11 57 28 4 1 Republica Moldova 26 67 7 1 Serbia 24 60 10 4 3 Cipru 27 67 2 3 1 Sursa datelor:WVS 2005 Tabelul 6.4 Tipuri religioase in funcție de caracteristicile respondentului: sex, vârstă, educație Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Sexul respondentului bărbat 37% 51% 76% femeie 63% 49% 24% Educația școală primara 24% 20% 16% gimnaziu 16% 10% 14% învățământ vocațional 21% 23% 10% liceu 21% 25% 24% colegiu 8% 10% 8% universitate 10% 12
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
10% 12% 27% Vârsta media 51,2 46,8 41,8 Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.5 Tipuri religioase in funcție de tipul de localitate Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat oraș mare, peste 200.000 locuitori 23% 27% 36% oraș mare, 100-200.000 locuitori 11% 8% 12% oraș mic, 30-100.000 locuitori 14% 14% 20% oraș foarte mic, sub 30.000 locuitori 8% 10% 8% sat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
centru comună 22% 19% 10% sat 22% 22% 14% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.6 Tipuri religioase în funcție de regiunea istorică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat Moldova 26% 31% 26% Muntenia 14% 23% 18% Dobrogea 6% 4% 6% Oltenia 8% 11% 12% Crișana 8% 6% 14% Transilvania 29% 16% 22% Banat 5% 5% 2% București+Ilfov 4% 4% 0% Total 100% 100
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0% Total 100% 100% 100% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative între cele două variabile. Tabelul 6.7 Tipuri religioase în funcție de încrederea în biserică Cât de multă încredere aveți în Biserică Credincios practicant Credincios nepracticant Ateu nedeclarat foarte puțină/deloc 0% 3% 27% nu prea multă 5% 12% 35% destul de multă 25% 32% 27% foarte multă 70% 52% 10% Sursa datelor:WVS 2005 Notă: Celule marcate cu bold indică existența unor asocieri semnificative
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
medie este depășită în Boemia de Sud (34,7%) și în regiunea Pardubice (32%), acolo unde KDL-ČSL obține rezultatele electorale care depășesc net media realizată în Boemia 35. S-ar putea face aceleași comparații în Moravia: regiunile cu mai puțini practicanți (Otomane și Moravia-Silezia cu "doar" 32,5% catolici) sunt acelea în care acest partid reușește mai puțin bine (13,94% și 11,82% cu ocazia legislativelor din 2002, cu alte cuvinte un rezultat sub media moravă de 15,9%) spre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Lituania. Situația țărilor de la Visegrad (Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria) e mai bună, dar tendința e aceea de a privilegia studiul de caz. Cercetarea comparativă în domeniul religiei și politicii tratează preferințele electorale, identificarea cu partidele și atitudinea morală a practicanților religioși, partidele religioase și clivajele religioase în rândul sistemului de partide. Se consideră drept ceva de necontestat faptul că diferențele confesionale cântăresc asupra influenței religiei în politică. Cea mai mare parte a studiilor comparative ignoră rolul Bisericii în formarea clivajelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
finale. Cristian PREDA Alexandra IONAȘCU Capitolul 1 Există paradigme în știința socială comparată? Cum putem explica răspândirea conceptului de "paradigmă", un cuvânt de origine greacă ce datează din 1483, folosit de filosofi în secolul al XIII-lea, care în lucrările practicanților contemporani din științele sociale ia forma unei pedanterii intelectuale? Motivul principal al acestei difuzări este fără îndoială faptul că acest concept pune o întrebare fundamentală în istoria științelor: progresul științific se realizează prin acumularea progresivă a cunoștințelor, sau prin salturi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cel de "matrice disciplinară" care înseamnă, în accepțiunea lui, "generalizări simbolice împărtășite", "modele împărtășite" și "valori împărtășite"7. Amintind motto-ul "un cuvânt, o semnificație", Wendel Bell protestează împotriva acestui "turn Babel" și îi invită pe sociologi și pe ceilalți practicanți din științele sociale să facă o pauză înainte de a folosi cuvântul "paradigmă" și să recurgă la alte cuvinte, mai clare și mai precise. În 1973 deja, întrebându-se asupra aplicabilității noțiunii de paradigmă în știința politică, Jérome Stephens subliniază pericolele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Schlegel, poet, lingvist, critic și istoric literar, estetician, considerat spiritus rector al romantismului german, teoretician al individualismului, al geniului creator solitar și al intuiției artistice, în care partea revelează întregul; în scrierile poetului, dramaturgului și filozofului neokantian Friedrich von Schiller, practicant al metodei transcendentale și teoretician al relației dintre imaginile poetice individuale și idealurile umanității; în opera lui Novalis (Friedrich Leopold von Hardenberg), cel mai important autor liric și romancier al romantismului timpuriu, autor al unor Fragmente (1798) în care idealismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]