2,576 matches
-
toți cei ce din lutul acesta au fost modelați, pe toți cei ce au respirat în copilăria lor aerul pur al satului din Gura golului alpin Bâlea, pentru a confirma încă odată veșnicia satului nostru și pentru a se adeveri predicția marelui filozof român Petrețuțea care a spus cândva că : numai atunci când va pieri ultimul țăran va pieri de fapt omenirea. Iar în marea horă ce se va încinge acolo în luncă, corurile reunite de copii, tineri, adulți și moșnegi ale
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
două „lumi” divergente, ceea ce indică anxietatea formidabilă ca nu cumva acestea să fie confundate de mine, cănd voi muri, din nebăgare de seamă. Din pragul colibei mele, aud numai frânturi din plângerea aceasta și întrezăresc în ea un soi de predicție tragică prin care mi se vestește soarta. Aș vrea să am toate cuvintele scrise. Aia îmi făgăduiește să mi le transcrie. Nu par a fi cuvinte, ci numai eufonii ancestrale, ca țipetele abstracte ale delfinilor ce sucombă inexplicabil dimineața pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung, Au, Tong, Chemonges-Nielson, 2004; Basabe, Ros, 2005). Să lămurim, în încheierea acestui capitol, înțelesul noțiunilor de relativism, universalism și a celor derivate, precum etnocentrismul, care sînt deseori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez, care valorizează pozitiv ierarhia și ordinea socială dată. În anul 1959, în Germania, Birth și Prillwitz au infirmat din nou predicțiile lui Lewin, căci au obținut rezultate asemănătoare cu cele din SUA, în pofida desfășurării cercetării într-o cultură în care moștenirile totalitare erau încă marcante. În 1967 însă, Meade a realizat în India un studiu similar asupra unui grup de adolescenți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în lume ar fi urmatoarele: 1.Prevalența diabetului zaharat a crescut peste tot în lume, creșterea fiind mai evidentă după anul 1990. Dacă în 1990 în lume se apreciau 127 milioane diabetici, în 2000 ei au ajuns 151 milioane, iar predicția pentru 2010 este de 225 milioane, iar pentru 2025 de 333 milioane. 2.Proproțional, creșterea T2DM a fost mai mare decât creșterea T1DM. 3.Creșterea prevalenței diabetului este paralelă cu tipul de dezvoltare economică și socială, creșterea înregistrându-se în
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
diabetului de tip 1 va fi cu 40% mai mare în anul 2010 față de 1998, creștere realmente îngrijorătoare. Din moment ce în viitorul imediat nu se întrevede prevenirea eficientă a T1DM și cu atât mai puțin în „vindecarea” bolii odată instalată, aceste predicții au mari șanse de a deveni realitate. Pornind de la nivelul actual al incidenței T1DM și de la procentul creșterii anuale, Onkamo și col. (52) estimează că la sfârșitul primului deceniu al noului mileniu Finlanda va fi în continuare țara cu incidența
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
dintre pacienții diabetici la debut iar depistarea lor în ser reprezintă unul din testele screening cele mai importante pentru identificarea subiecților aflați la risc pentru apariția T1DM [9]. Deși greu de testat tehnic, ICA rămân cel mai sensibil marker de predicție a riscului de apariție în viitor a diabetului, titrurile ICA mai mari de 20 JDFU indicând o probabilitate de 35-40% de instalare a bolii în următorii 5 ani, cu o sensibilitate de 80% [8]. Insulina și Proinsulina. Apariția precoce a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
simptomelor clinice ale bolii. Totuși, în multe din aceste cazuri, tranzitor, pot apărea creșteri glicemice. Când glicemia à jeun atinge valoarea de 110 mg/dl, diabetul clinic manifest se va instala în mai puțin de un an de zile. 8. Predicția T1DM 8.1 Introducere Predicția T1DM reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
în multe din aceste cazuri, tranzitor, pot apărea creșteri glicemice. Când glicemia à jeun atinge valoarea de 110 mg/dl, diabetul clinic manifest se va instala în mai puțin de un an de zile. 8. Predicția T1DM 8.1 Introducere Predicția T1DM reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
de aceasta) precum și asigurarea precoce a unui control metabolic riguros; ajutor în luarea unor decizii privind viitoarea carieră profesională; instituirea precoce a unor metode de „prevenție primară” a T1DM. Trei tipuri diferite de markeri pot fi folosiți în prezent pentru predicția T1DM: genetici, imunologici și metabolici. Fiecare dintre aceștia prezintă unele caracteristici, avantaje și dezavantaje. 8.2 Markeri genetici. Markerii genetici (în special IDDM1 și IDDM2) indică predispoziția pentru T1DM dar nu și boala activă din moment ce, ca pentru majoritatea afecțiunilor poligenice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
cursul acestui test nu este atât una cantitativă cât mai ales una calitativă. Este vorba, după cum am mai arătat, de amputarea până la dispariție a vârfului secretor precoce din cursul răspunsului insulinic („first phase insulin response”). În prezent, parametrul folosit în predicția T1DM este reprezentat de suma nivelurilor insulinemice de la 1 minut și 3 minute după administrarea bolusului de glucoză, acest test fiind unanim acceptat și standardizat [6]. Interpretarea acestui parametru este totuși grevată de unele deficiențe, cum ar fi reproductibilitatea redusă
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
precoce sub percentila 1 este foarte puternic predictivă pentru progresia rapidă spre DZ clinic manifest a subiecților aflați la risc, iar o valoare situată între percentilele 1 și 10 este asociată cu un risc moderat [9]. Actual, studiile mari de predicție (și încercare de prevenție a T1DM) folosesc toate cele trei tipuri de markeri de mai sus. Practic, a doua zi după naștere, părinților copiilor nou-născuți li se propune participarea la acest studiu de predicție. Copiii incluși sunt testați pentru principalele
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
moderat [9]. Actual, studiile mari de predicție (și încercare de prevenție a T1DM) folosesc toate cele trei tipuri de markeri de mai sus. Practic, a doua zi după naștere, părinților copiilor nou-născuți li se propune participarea la acest studiu de predicție. Copiii incluși sunt testați pentru principalele alele HLA DRB1, DQB1 și DQA1 (de risc și protectoare). Cei cu un risc genetic mare și mediu intră într-un program special de monitorizare a apariției autoanticorpilor anti beta celulari. Inițial se determină
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
testați la intervale de 3 luni pentru toți ceilalți autoanticorpi majori: IAA; GADA și IA-2A. În cazul pozitivării unuia dintre aceștia, se trece la măsurarea de două ori pe an a primei faze a insulinosecreției în cursul unui IVGTT. Dacă predicția absolută a T1DM, cel puțin la subiecții provenind din familii cu istoric pozitiv de boală, nu este departe de a se realiza, cele două mari studii de prevenție a T1DM efectuate până în prezent au reprezentat un eșec. Este vorba de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
și T2DM. Cele mai mari speranțe de prevenire a declanșării procesului autoimun distructiv beta-pancreatic s-au manifestat în anii ’70, când un titrat optimist spunea că prevenția T1DM este aici, aproape, „chiar după colț”. O vom vedea imediat, adică. Nici predicția asociației juvenile Diabetes Foundation din anii ’90, „There is a cure for insul independent diabetes and we will find it before the year 2000”, nu s-a împlinit. Acum această „fata morgana” mai bântuie încă prin mintea diabetologilor și nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92269_a_92764]
-
are validitate concurentă. - validitatea predictivă - se referă la măsura în care testul face prognoza rezultatelo r viitoare ale elevilor. Pentru că nu se poate face o prognoză a rezultatelor v iitoare, se utilizează rezu ltatele prezente pentru a realiza o bună predicție a performanțelor școlare. De exemplu, dacă din test reiese că elevul stăpânește proprietățile generale ale mărfurilor, atunci se pot prognoza rezu ltatele viitoare referitoare la capacitatea acestora de a particulariza aceste proprietăți pentru diferite grupe de mărfuri. - validitatea de fațadă
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
prognostică, trebuie recoltați minimum 12 ganglioni. Unii autori au demonstrat că pentru a obține o stadializare mai precisă și, evident o mai bună apreciere prognostică, trebuie recoltați minimum 15 ganglioni [46]. Dincolo de 15 ganglioni recoltați nu a fost demonstrată o predicție mai bună, iar morbiditatea asociată evidării ganglionare extinse (ELND - extended lymph node dissection) este mai mare. Statusul N0 este acceptat și dacă sunt recoltați mai puțin de 12 ganglioni, deoarece acest lucru nu este realizabil în multe situații, dar în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
CA19-9+ (CEAx40). Un indice >400 are o valoare predictivă de 100%, o specificitate de 100% și sensibilitate de 67% [87], deși criterii mai noi au constat că un indice >400 nu este mai bun decât o valoare de 100 pentru predicția CC [88]. O reevaluare pe o cazuistică bogată consideră că valoarea diagnostică a CA19-9 pentru CC este slabă, având o sensibilitate de numai 64% și o specificitate de 69%, cu o valoare a ariei de sub curbă de doar 0,670
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Covași () [Corola-publishinghouse/Science/92154_a_92649]
-
Se pare că, până la un punct, moda feminină din secolul XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în 1977 atestă predicția lui Alfred L. Kroeber: în perioadele de declin economic fusta se lungește, iar când economia prosperă, fustele se scurtează (figura 1.3). Figura 1.3. Moda feminină (apud Desmond Morris, 1982/1996, 220) Sunt de acord cu psihosociologul american Marilyn
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și sursă de identificare pentru membrii unui colectivități (F. Chazel, 1992/2005, 335). Conform autorilor teoriei normei emergente, moda accentuează distincțiile de status, în timp ce teribilismele le estompează (D.L. Miller, 1985, 151). Voi ilustra cele spuse cu două cercetări care confirmă predicția normei emergente a comportamentului colectiv. În primăvara anului 1974, teribilismul de a alerga în public fără haine (streaking) devenise o preocupare constantă printre tinerii din universitățile și colegiile americane. În anul 1974, timp de trei luni, din luna februarie și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se elibera de autoritatea părinților și de a experimenta comportamente interzise în cultura de origine, cum ar fi consumarea băuturilor alcoolice sau expunerea în public fără haine" (idem, 178). Asemenea comportamente erau considerate normale de majoritatea celor intervievați și, contrar predicțiilor, cei care le experimentau proveneau din categoriile socio-economice superioare. Unele cercetări (E. Katz și R. Meyersohn, 1957, 596; D.L. Miller, 1981, 150) corelează implicarea în teribilisme cu variabile care țin de climatul relațional. Participarea adolescenților la unele isterii ale modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
pe piața muncii sau în sistemul de învățământ, fie provin dintr-un mediu de origine (familia, climatul relațional) conflictual sau cu un statut socio-economic scăzut. Observațiile empirice despre mișcarea punk și despre stilurile vestimentare ale membrilor acestei grupări confirmă aceleași predicții: adeziunea la mișcarea punk este majoritară în rândurile tinerilor care părăsesc familia de origine, care au probleme la școală sau nu au încă un loc de muncă (P.L. Garotti și R. Caterina, 2000, 73). Experimentul lui Stephen W. Baron, publicat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Stephen W. Baron a intervievat un număr de 35 de persoane, dintre care 21 de sex feminin și 14 de sex masculin, cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, aparținând mișcării punk din orașul canadian Victoria. Contrar unor predicții anterioare privind adeziunea la mișcarea punk a unor tineri provenind din rândul familiilor cu statut socio-economic scăzut, cercetarea a pus în evidență diversitatea provenienței sociale a subiecților. Cincisprezece persoane catalogau meseriile părinților ca făcând parte din "gulerele albe" (profesori universitari
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
influențează modul în care un individ este perceput de către alții; e) prin intermediul vestimentației, individul își exprimă apartenența simultană la mai multe grupuri sociale (politice, religioase, de muncă), hainele fiind "o emblemă a afilierii" (badge of membership) care determină reacțiile și predicțiile celorlați. La nivel mai structural, imaginea de sine se exprimă prin identificările cu statusurile sociale pe care le ocupăm (clase sociale, profesii, sexe, vârstă) și prin aspectele dinamice ale acestora, în termenii antropologului Ralph Linton (1936), prin rolurile prescrise unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]