2,965 matches
-
a compunerilor școlare, Drobeta-Turnu Severin, Irco Script, 2009, 68 p. [24] BORDEA-ȘOTEA, RODICA, Metode de corelare a lecțiilor de citire cu cele de gramatică în vederea precizării, îmbogățirii și nuanțării vocabularului, Drobeta-TurnuSeverin, Irco Script, 2009, 64 p. [25] BORHAN, CRENGUȚA, Despre predicat și predicativă, Brăila, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2009, 129 p. [26] BORZA, COSMIN; TURCUȘ, CLAUDIU, Limba și literatura română pentru bacalaureat: cum se scrie un eseu: autori canonici, idei și concepte literare, genuri și specii literare, curente cultural, Pitești, Paralela
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
pentru lucrări de control și teze - clasa a VIII-a, Pitești, Nomina, 2009-2010, 2 vol. [49] GORAN, VASILE; CREANGĂ, ALEXANDRU, Limba și literatura română: teme pentru timpul liber - clasa a V-a, Pitești, Nomina, 2010, 144 p. [50] GROZA, MIHAELA, Predicatul: aspecte teoretice și practice, Petroșani, [s.n.], 2010, 71 p. [51] HULPOI, NICOLETA; STOICA, MARIANA, Jurnal de vacanță: limba și literatura română, matematică: clasa a III a, [Brașov], Diversitas, 2010, 88 p. [52] HULPOI, NICOLETA; STOICA, MARIANA, Jurnal de vacanță: limba
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
începutul frazei se despart prin virgulă. Virgula se utilizează și pentru a izola apozițiile simple sau dezvoltate, precum și substantivele în cazul vocativ. Se despart prin virgulă de restul propoziției cuvintele și construcțiile incidente. Nu se despart prin virgulă subiectul de predicat. Exemplu:,,În coș erau: mere, pere, gutui și nuci. ’’ Semnul exclamării se utilizeaza pentru: - a marca grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative; - a exprima stări afective, după vocative exclamative și interjecții exclamative, atunci când acestea sunt cuvinte independente
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
te uită ! O fată de fum... spuse un nor’’ (,,Fata - de Fum”). Linia de dialog și de pauză marchează începutul vorbirii directe a fiecărui interlocutor, respectiv pauza dintre propoziții sau fraze, delimitarea cuvintelor și construcțiilor incidentale sau apozițiile explicative, lipsa predicatului sau a verbului copulativ. (Cerul - albastru, norii - cenușii). Linia de pauză se mai folosește și pentru a nota uneori o intonație deosebită, sugerând atitudinea afectivă a vorbitorului. Parantezele sunt de trei feluri: *drepte - care se folosesc cu scopul de a
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
2.1 Delimitarea fenomenului 209 4.2.2 Analiză sintactică: deplasare joasă a verbului și ACORD la distanță 212 4.3 Corelații cu alte fenomene 215 4.3.1 Alte situații de ACORD la distanță 215 4.3.2 Dislocarea predicatului complex 217 4.4 Relevanța fenomenului examinat 218 5 Negocierea unei gramatici 219 5.1 Encliză pronominală în contexte nespecifice 219 5.2 Anularea efectelor pragmatice 222 6 Concluzii. Rezumat 224 V Concluzii generale 227 Corpus 233 Bibliografie 237 Convenții
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2.5.1 Cazul structural în teoria elaborată de Pesetsky și Torrego În limbile cu aliniere nominativ-acuzativ (categorie tipologică incluzând și româna), nominativul și acuzativul (cel puțin acuzativul obiect direct) nu sunt legate în mod direct de configurația tematică a predicatului, ci sunt cazuri structurale 23 (v. Stan 2005: cap. 11 pentru română). Astfel, atribuirea nominativului sau a acuzativului (și morfologia implicită) reflectă faptul că un nominal a intrat într-o relație cu un centru din domeniul flexionar IP (centrul T
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului (AUX-la-C), iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se în domeniul flexionar IP (V-la-I). (75
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
470; Stan 2013) e. obida rrea, o, iudei, după cuvântu amu fire-aș ascultându voi (CV.1563-83: 1r;Stan 2013) În structura modală [putea + infinitiv scurt], inversiunea afectează verbul modal, ceea ce arată un grad mare de solidaritate al construcției cu predicat complex (Stan 2013: 206): (80) a. putea-se-vaspăsi(CC2.1581: 294) b. Doamne, de vei vrea, poți-mă curăți (NT.1648: 10r) c. De vei vria, poți-mă curăți (NT.1648: 42r) O altă particularitate a inversiunii privește maniera de deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
CC1.1567: 42v) c. Nu zeace se curățiră? (CC1.1567: 149r) d. Sfinții lu Dumnezeu păcătoși au fost? (CC1.1567: 246r) e. Au doar vor culeage den spini struguri sau din scai smochine? (NT.1648: 9v) În coordonarea a două predicate în interogativele totale, structurile inversate precedă de obicei structurile noninversate, însă regula nu este absolută (92) (v. Gheorghe 2016): (92) a. Maica <t>a oare vede-te-va, au nu te va mai <vede>? (A.1620: 59v) b. Fratele nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
muntenești) se introduce ideea imitării structurii latine (sau turcești sau grecești, cel puțin pentru Cantemir, v. Stan 2013: 22), ipoteză întărită empiric de artificialitatea unor fraze cantemiriene ca (122) - a se observa, de exemplu, ordinea verbelor, inversă structurii canonice a predicatului complex, în propoziția nici glas sau cuvânt împotriva lui cineva a scorni a îndrăzniputea, ca și plasarea verbului în poziție finală în fiecare conjunct propozițional al frazei. (122) Acesta toate lucrurile în monarhiia pasirilor a face sau a desface în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a îndrăzni putea (că în vremile vechi poftele stăpânilor pravile de lége suppușilor era). (CII.~1705: 32) Întrebarea este cum se poate interpreta poziția finală a verbului ca fenomen general și instanțierile sale particulare în scrieri cu model latin explicit (predicatul complex din exemplul de mai sus). Una dintre opțiunile de analiză este imitația fidelă a sintaxei latine: structurile cu verb final rezultă dintr-o setare parametrică centru-final care, prin deplasare de tip roll-up (Comp-la-Spec) (v. §II.2.3), plasează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generaliza la propozițiile / frazele în care verbul ocupă poziția finală: plasarea verbului în poziție finală rezultă din deplasarea masivă a subordonaților verbului în periferia stângă a propoziției. Chiar și structurile cele mai artificiale se derivă prin același procedeu. În cazul predicatelor complexe de tipul celui din (122), în care a îndrăzni este precedat de complementul său a scorni (i.e. [a scorni]ia îndrăzni ti), iar putea este, la rândul său, precedat de complementul său (i.e. [[a scorni]i a îndrăzni]j
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
8r) Deci unde-ț va plăcea ție loc, acolo te sălășluiaște tu și muiarea ta (PI.~1650: 6v) Scoală și ia coconul și pre muma Lui și te du în pământul lui Israil (NT.1648: 4v) 4.3.2 Dislocarea predicatului complex Un alt fenomen de dislocare discutat în bibliografie (Todi 2001: 114 pentru cronicile muntenești; Stan 2013: 283; Nicolae și Niculescu 2016) este interpolarea de constituenți în structura predicatelor complexe; ne referim la structura alcătuită din verbul a putea plus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în pământul lui Israil (NT.1648: 4v) 4.3.2 Dislocarea predicatului complex Un alt fenomen de dislocare discutat în bibliografie (Todi 2001: 114 pentru cronicile muntenești; Stan 2013: 283; Nicolae și Niculescu 2016) este interpolarea de constituenți în structura predicatelor complexe; ne referim la structura alcătuită din verbul a putea plus infinitiv scurt verbal, ilustrată prin exemple ca (171): (171) a. cum cuvintele tale ceale sfinte să le putemcu drag mareasculta (CM.1567: 251v) b. ce ară puteaeipăți de la jidovi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că nu este obligatorie, ci nu este nici măcar posibilă (după cum arată incompatibilitatea infinitivului cu semiadverbul aspectual mai), ceea ce explică faptul că structurile din (171) (mai puțin (171c)) sunt pe deplin gramaticale în româna modernă și contemporană 49. Scurta discuție despre predicatele complexe arată că fenomenul dislocării nu a fost eliminat întru totul în trecerea de la româna veche la româna modernă, ci mai degrabă că au fost eliminate formele de dislocare bazate pe procesul de ACORD la distanță. Dislocarea se păstrează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cuzativul reflexiv s-a dezvoltat în cadrul formelor verbale reflexive. Aceste forme au fost de la început analitice. Pronumele reflexiv sę sta de obicei după verb, cum a rămas până astăzi, îndeosebi în limbile slave de răsărit". Discutând raportul dintre negație și predicatele cu clitic reflexiv din structurile slavonești vechi, Willis (2000: 336) face următoarea remarcă, de mare importanță pentru analiza noastră: "[i]n other cases where negation and pronominal clitics co-occur in the Gospel translations and the Codex Suprasliensis, the norm seems
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Agreement and Anti-Agreement in Berber", în: R. D'Alessandro, S. Fischer, G. H. Hrafnbjargarson (eds), Agreement Restrictions. Berlin / New York: Mouton de Gruyter, 159-180. Pană Dindelegan, G. 2003. Elemente de gramatică. Dificultăți, controverse, noi interpretări. București: Humanitas. Pană Dindelegan, G. 2008, "Predicatul", în: GALR 2008 II: 241-266. Pană Dindelegan, G. 2013. "The Infinitive", în: GR 2013: 211-222. Pană Dindelegan, G., 2015, "Does Old Romanian Have "Mixed" Categories?", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 197-224. Pană Dindelegan, G. 2016. "The Partitive Phrase
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sugera și elidarea unei copule. Formele nonfinite care în mod sistematic organizează o propoziție nonfinită sunt deci gerunziul și infinitivul verbal precedat de a. 32 Infinitivul verbal fără a este (i) formant al formelor analitice sau (ii) bază lexicală a predicatelor complexe; în ambele situații, nu proiectează de sine stătător o propoziție nonfinită, ci o structură sintactică de o dimensiune mai mică (asupra situației (ii), v. Dragomirescu 2013c; Nedelcu 2013: cap. III; Nedelcu 2015; Nicolae 2015d). 33 Se pare că unele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pronominale în româna veche din perspectivă romanică, chestiune neabordată aici din lipsă de spațiu. 11 Dubla realizare a pronumelui clitic pe lângă centre verbale distincte (verb modal / aspectual + complementul său verbal) are mai degrabă a face cu procesul de formare a predicatelor complexe decât cu nivelul deplasării verbului, deci nu face obiectul discuției noastre în acest capitol: (i) a. și-l începu a-l bate cu toiage de cornu (AA.1708: 68v) b. nu-i vei vreasă-i lași (PO.1582: 203) 12
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbs is particularly rich. This is because the inflectional information is expressed jointly by the stem, the tense suffix and the inflectional ending" (Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Exemplu: - Alcătuiți un text despre munca elevilor. Folosiți și semnele de punctuație Învățate. Dați-i titlul potrivit. c) Aplicarea unor cunoștințe de gramatică. Exemplu; - Alcătuiți o compunere cu titlul " Clasa noastră". Subliniați apoi cu o linie subiectele, cu două linii predicatele și cu o linie punctată atributele. - Continuați compunerea Începută folosind verbe la toate cele trei timpuri: "E 8 Martie. Privesc pe aleea pe care trebuie să apară mama. Va sosi cât de curând..." Aceste exerciții (compuneri gramaticale) stimulează gândirea elevilor
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul: tipuri, gradele de comparație*); - Sintaxa propoziție: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; - Sintaxa frazei: juxtapuneRe, coordonare și subordonare; - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directă și indirectă), negativă; - Tipuri de subordonate*): completiva directă, indirectă, relativă, circumstanțiala de timp, de cauză, de scop, condiționala, si condițional, si
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
condițiile obligatorii în învățarea citit scrisului cât și a calculației. Învățarea presupune numeroase reguli care reglementează modul în care se fac corect literele, cum se unesc în silabe și cuvinte, cum se fac operațiile aritmetice sau cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de cristalizare a semnificațiilor. Acestea sunt condiții obligatorii în învățarea cititscrisului, cât și a calculației. Ca atare, învățarea presupune numeroase reguli care reglementează modul în care se fac corect literele; cum se face scăderea, înmulțirea etc.; cum se află subiectul, predicatul etc., operații care în condițiile handicapului de intelect și de limbaj cresc incidența disfuncționalității lor, învățarea devenind abstractă și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării de la caz la caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
decât cele paralitice. Se observă insuficiența lexicală, sărăcia de vocabular cât și greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări, dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și posibilități reduse de autocontrol. Prezintă capacitatea deficitară de percepție auditivă (auz fonematic), analiză și sinteză fonematică. Pus să execute grafisme se orientează greu asupra înclinației propoziției
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]