2,149 matches
-
degenerativă (aterosclerotică) sau arterioloscleroză (hipertensiune arterială, diabet). - Sexul. Predomină net sexul masculin, comparativ cu cel feminin în arteriopatiile cu substrat organic; la femei se întâlnesc mai frecvent tulburările arteriale funcționale (boala Raynaud, sindromul Raynaud). - Antecedentele heredocolaterale sunt importante cunoscându-se predispoziția existentă de transmitere a procesului aterosclerotic manifest pe aceleași linii genetice. Dominant se transmite teleangiectazia, agregare familială crescută întâlnindu-se în cadrul bolii Raynaud, în timp ce unii factori infecțioși din timpul gravidității sunt incriminați în anomaliile vasculare congenitale. - Profesiunea nu este strâns
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau prin tumefierea unei extremități (fistulă arterio venoasă, congenitală sau dobândită). b. Fizionomia bolnavilor în fazele avansate se caracterizează prin suferință fizică profundă, teamă, neliniște și disperare. c. Constituția nu este în legătură directă cu afecțiunile arteriale, dar există o predispoziție a picnicelor pentru tulburări metabolice (diabet zaharat, ateroscleroză) și a astenicilor (tulburările neurovegetative). d. Starea de nutriție este influențată semnificativ doar în ischemiile avansate, când simptomatologia se însoțește de inapetență aproape totală, și slăbirea accentuată a pacientului. e. Modificările cutanate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unor leziuni vasculare. Exemplul cel mai tipic este cel de mai sus, al arteropatiei (diabetice sau nediabetice) unilaterale. Greu de explicat acțiunea patogenă a hiperinsulinismului numai pe una din cele două artere simetrice (artera poplitee, de exemplu). În aceste situații, predispoziția vasculară locală poate juca un rol mai important decât tulburarea metabolică generalizată. Să mai adăugăm că în aceste cazuri (pacienți cu arteropatie unilaterală) investigarea atentă a arborelui arterial indică alterări diseminate, chiar dacă ele nu ajung să constituie și o altă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
în calcul argumentele și contra-argumentele, nu cred că se poate trage o concluzie unilaterală cu privire la sursele gândirii antinomice blagiene. Dacă este să credem în teoria determinării stilistice, atunci sursa fondului cultural autohton trece în față. Putem gândi, apoi, că această predispoziție moștenită pe cale stilistică a fost alimentată prin diverse alte surse exterioare, care au fost țesute și rafinate într-o formă originală. Este un scenariu posibil. Însă, este extrem de dificil de spus cum s-au petrecut lucrurile. Ceea ce ne frapează este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fi nedreaptă față de acel câine, ci pentru că dezvoltă în oameni o cruzime pe care aceștia ar putea să o exerseze direct față de alți oameni. Ca urmare, comportamentul plin de cruzime al unui om față de animale este un semn al unei predispoziții către violență, adică spre o predispoziție inumană, una pe care oamenii nu ar trebui să o aibă. Kant scrie: "În măsura în care luăm în considerare animalele, nu avem datorii directe. Animalele nu au conștiință de sine și prin aceasta sunt doar un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru că dezvoltă în oameni o cruzime pe care aceștia ar putea să o exerseze direct față de alți oameni. Ca urmare, comportamentul plin de cruzime al unui om față de animale este un semn al unei predispoziții către violență, adică spre o predispoziție inumană, una pe care oamenii nu ar trebui să o aibă. Kant scrie: "În măsura în care luăm în considerare animalele, nu avem datorii directe. Animalele nu au conștiință de sine și prin aceasta sunt doar un mijloc către un scop. Acest scop
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
insulină, creșterea apetitului duce la escaladarea dietei. Efecte secundare rare sunt: erupții cutanate, intoleranță gastro-duodenală și reacții hematologice. Hiperemia facială după consumul de alcool la un pacient tratat cu Clorpropamid, se întâlnește în circa 20% din cazuri, semnificând prezența unei predispoziții genetice particulare și, posibil, a unei forme speciale de diabet (23). Sulfonilureicele din a doua generație (Glibenclamid, Gliclazid și Glipizid) au o eficiență ceva mai mare decât sulfonilureicele din prima generație (Tolbutamid, Clorpropamid). Diferența dintre ele constă nu atât în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
contraindicațiile tratamentului cu sulfonilureice menționăm: deficitul absolut de insulină (diabetul zaharat de tip 1 sau situații de dezechilibru metabolic major cum este cetoacidoza diabetică), sarcina, insuficiența renală, insuficiența hepatică, infecțiile severe, traumatismele sau intervențiile chirurgicale, intoleranța sau hipersensibilitatea la sulfonilureice, predispoziția la hipoglicemii severe (32). 3. Reglatori prandiali ai glicemiei Reglatorii prandiali ai glicemiei, din care în practica medicală se folosesc repaglinida și nateglinida, reprezintă compuși chimici cu efect secretagog β-celular rapid și durată scurtă de acțiune. Compușii din această clasă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92268_a_92763]
-
reluarea, cu oarecare prudență, a alimentării orale - este condiționată de mai mulți factori: amploarea intervenției și mai ales topografia acesteia (restabilirea tranzitului este mai înceată după operațiile în care se face abordul cavității peritoneale), tipul și durata anesteziei, poate și predispoziții individuale legate de habitusul, vârsta și patologia concomitentă (neurologică, endocrină, vasculară etc.). Semnul cel mai bun pentru evaluarea prezenței tranzitului digestiv este reluarea eliminării de gaze pe cale anală, care poate fi socotită echivelentă cu apariția scaunelor. În anumite situații (intervenții
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
situație particulară ar fi reprezentată de ischemia miocardică, care deschide canalele de KATP în cadrul unui mecanism compensator denumit „precondiționare ischemică” (149). La acești pacienți, administrarea sulfonilureicelor ar putea, teoretic, interfera cu mecanismele adaptative față de hipoxia locală, materializându-se într-o predispoziție crescută la aritmii sau la o mai mare extindere a zonei infarctizate. Aceste efecte negative însă nu au fost susținute prin studii sistematice, iar relația tratamentului sulfonilureic cu mortalitatea cardiovasculară tardivă nu a fost dovedită (149). Studiul patologiei canalelor KATP
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
la ideea că principalul mecanism distructiv β-celular operant este necroza celulară. Distrucția selectivă a celulelor β s-ar datora atacului autoimun acut. În fapt, procesul autoimun incriminat se desfășoară pe o perioadă lungă, de ordinul lunilor sau chiar al anilor. Predispoziția genetică (prezența concomitentă a defectelor de transcriere a genelor diabetogene denumite IDDM1 - genele HLA DR3/DR4, cromozomul 6, IDDM2 - gena insulinei, cromozomul 11 și IDDM12 - gena CTLA4, cromozomul 2) s-ar materializa în „scăparea” în circulația sistemică a unor clone
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
vivo (creșterea conținutului glicosfingolipidic în proteolipozomi scade marcat activitatea ATP-azei, măsurată prin rata hidrolizei ATP). Modificările structurale (demonstrate experimental) în diferite teritorii ale celulei conduc la afirmația că în procesele de sinteză internă, la nivel de organite celulare, există o predispoziție în secreția proteinelor spre zona apicală; în mod contrar, în celula epitelială renală adultă, secreția este dirijată predominant spre compartimentul bazal. De asemenea, elaborarea de proteinază este și ea crescută, și dirijată în special apical. Sintetizând, putem concluziona că celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vehicularea sodiului de-a lungul tubului nefronului. Cu mulți ani în urmă, existența acestor tulburări a fost intuită de cercetători, însă multă vreme s-a judecat, se pare, eronat; se considera că pacienții cu ADPKD pierd sare și că au predispoziție la hiposodemie. Cercetările recente au conturat însă problema eliminărilor de sodiu în ADPKD în următorul mod (10): pacienții cu ADPKD sunt la fel în ceea ce privește capacitatea de eliminare a sodiului; nu există nici o diferență în ceea ce privește capacitatea eliminării sodiului între cei cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
15-25 % din cazurile de ciroze. Acest virus determină inflamarea țesutului hepatic și distruge celulele ficatului, cu evoluție lentă spre ciroză. Hepatitele B și D pot interveni, de asemenea, În 5% din cazurile de ciroză. Alți factori care declanșează cirozele sunt: - predispoziția genetică cu boli congenitale, moștenite din familie, boala Wilson, (fibroză chistică, hemocromatoză, glicogenoză, mucoviscidoză etc); -factori infecțioși (hepatita non-alcoolică cu acumulare de grăsimi În ficat, hepatita autoimună, malarie, sifilis, bruceloză, tuberculoză și alte infecții bacteriene); -intoxicații grave (tutun, compuși organo-
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
febră, se aplică pe zona dureroasă o pungă cu gheață sau comprese cu apă rece (simplă sau alcoolizată), eventual cu ceai de coada calului (căldura este total contraindicată). Regimul alimentar Regimul alimentar este esențial, mai ales atunci când există o predispoziție genetică la membrii de familie. La colica hepatică se impune un regim alimentar strict controlat care durează toată viața, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. În primele 24 de ore se vor consuma numai lichide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de pepsină. Frecvența gastritelor cronice este corelată cu vârsta; se constată la 25 % din persoanele cu vârste trecute de 40 de ani și ajunge la 66 % la persoanele cu vârste de peste 60 de ani. Se pare că ar exista o predispoziție ereditară, cu frecvență crescută la bărbații din grupa sanguină A, ochi albaștri și Încărunțire precoce. În funcție de evoluție, există gastrită cronică hiperacidă și hipoacidă, chiar anacidă. Gastrita hiperacidă este o afecțiune cauzată de existența unui dezechilibru Între mecanismele de secreție a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hematomul intramural (clasificare similară cu disecția, determinat de ruperea vasa vasorum la nivelul mediei) ( figura 36.5 ) și ulcerul penetrant (ulcerație profundă a unei plăci aterosclerotice) care pot sau nu progresa spre disecție și ruptură aortică. Pacienții vârstnici înregistrează o predispoziție în dezvoltarea de hematoame intramurale și ulcere penetrante datorită incidenței crescute a aterosclerozei difuze severe, HTA și hiperlipemiei. Asocierea de semne neurologice și simptome (sincopă, paraplegie, comă) odată cu instalarea durerii exprimă afectarea trunchiurilor arteriale supraaortice de faldul de disecție. Apariția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
în urma distrugerii, printr-un proces autoimun mediat de limfocite T a celulelor ?-pancreatice secretante de insulină. Distrugerea este progresivă, afectând în final întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat probabil de triggeri din mediul înconjurător. Riscul de apariție a DZ tip 1 pe parcursul întregii vieți este de 0,4% în populația generală, dar de 6% la rudele de gradul 1 ale pacienților cu diabet insulino-dependent
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
atinsă cu doze mai mici de droguri, ceea ce evită efectele adverse. Betablocantele sunt preferate pentru atingerea țintei la efort, digoxinul pentru persoanele inactive cu IC. Alegerea este individualizată în funcție de comorbidități, după regulile generale. La vârstnici trebuie avută în vedere atât predispoziția spre bradiaritmii, cât și coafectarea renală care modifică farmacocinetica medicației. În consecință, dozele trebuie titrate și ajustate periodic. O atenție particulară necesită digoxinul, cu potențial risc de toxicitate, mai ales la vârstnicii cu afectare renală și insuficiență respiratorie. Betablocantele nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91946_a_92441]
-
recomandat în scop profilactic la pacientul vârstnic care nu prezintă contraindicații (25). Asocierea acidului acetilsalicilic, în doze antiagregante, cu clopidogrel sau cu prasugrel, la pacienți cu sindroame coronariene acute, reduce semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare, în schimb crește foarte mult predispoziția la sângerări (26). 45.4.3.2. Betablocantele Betablocantele exercită un evident efect antianginos la vârstnici cu afecțiuni coronariene, însă eficacitatea acestora este mult mai bună în cazul asocierii cu nitrați. Studiile au relevat faptul că administrarea de betablocante reduce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91962_a_92457]
-
8. ROLUL GENEI INSULINEI ÎN ETIOPATOGENIA DIABETULUI ZAHARAT DE TIP 1 8.1. POLIMORFISMELE GENEI INSULINEI IMPLICATE ÎN PREDISPOZIȚIA/PROTECȚIA FAȚĂ DE DZ TIP 1 Gena insulinei de pe cromozomul 11p15 a fost de la început una din principalele gene candidate pentru studiul geneticii DZ tip 1, ea fiind în atenția cercetătorilor încă din anii ’80. Principalele argumente care „au propulsat-o
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
s-a arătat că alelele de clasa a III-a INS VNTR ar conferi risc crescut de apariție a DZ tip 2. Aceste date nu au fost însă reconfirmate încă (Huxtable et al., 2000). 8.2. MECANISMUL INTERVENȚIEI INS-VNTR ÎN PREDISPOZIȚIA/PROTECȚIA PENTRU DZ TIP 1 Mecanismul prin care alelele INS-VNTR influențează riscul de apariție a DZ tip 1 nu este complet elucidat. Interesant însă că acest locus pare a influența expresia a două gene învecinate și care pot avea un
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
pentru proinsulină (Chentoufi și Polychronakos, 2002). Această observație duce la concluzia că nivelul de expresie timică a insulinei joacă un rol critic în procesul de selecție negativă a clonelor de limfocite T potențial autoreactive pentru insulină, iar IDDM2 intervine în predispoziția genetică pentru DZ tip 1 prin modularea nivelului de expresie timică a insulinei. Trebuie să menționăm că la om, datele care să susțină asocierea între alelele locusului INS-VNTR și răspunsul autoimun îndreptat împotriva insulinei sunt încă controversate. Există studii care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91983_a_92478]
-
de limfocite Ț a celulelor ?-pancreatice secretante de insulină (Eisenbarth, 1984; Castano și Eisenbarth, 1990). Distrugerea este progresivă, afectând în final practic întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat de triggeri din mediul înconjurător. Deși factorii patogenici care determină apariția autoimunității anti- ?-celulare la subiecții predispuși genetic nu sunt încă cunoscuți cu exactitate, există importante dovezi că distrugerea celulelor ?-pancreatice în DZ tip 1 apare
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
Toate aceste date au permis fundamentarea ipotezei că procesul autoimun care duce la DZ tip 1 poate fi declanșat de consumul de alimente care conțin proteine din laptele de vacă, atunci când acestea sunt introduse prea devreme în alimentația copiilor cu predispoziție genetică. Una din diferențele majore între laptele uman și laptele de vacă este reprezentată de conținutul mai mic în proteine al laptelui uman. De asemenea, este de remarcat că există rapoarte privind creșterea riscului de DZ tip 1 în cazul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]