1,688 matches
-
decât „vestigii”, „relicve”, „imagini decolorate”. Ecouri din M. Eminescu, D. Anghel și G. Bacovia sunt lesne de recunoscut. Aceleași stări lirice formează substanța celorlalte două plachete, în care se apelează mai mult la valențele melodice ale cuvintelor (poeziile se intitulează Preludiu, Intermezzo, Ton minor etc.) și la un sincretism mai larg (Imagini muzicale). La acestea se adaugă și câteva metafore și tablouri insolite, chiar șocante, dar lirismul rămâne, în cele din urmă, lipsit de relief. SCRIERI: Vestigii, București, [1933]; Irizări, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de trei ori, luna pare un cap de ghilotinat. La toate astea se adaugă monologul sepulcral, sentențios: Taci, Să nu-mi deștepți tristețea amintirilor culcate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
psihologia "generației noui", într-un voit stil incoerent, spre a se da impresia autenticului. De fapt dăm de crizele de creștere valabile universal, cu orgoliul, cinismul artificial, sentimentalismul, susceptibilitatea, predispoziția idilică, nevoia imperioasă de a se afirma, absurditatea, ce sunt preludiul sedimentării caracterului. Eroul întîlnește un fost coleg de școală și fiindcă are hainele prea ponosite rupe ierburi, așa ca din întîmplare, și le risipește asupră-și. Întrebat de prieten asupra gestului absurd, el îi mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
26; Dana Dumitriu, „Nu ucideți femeile”, ARG, 1971, 2; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 111-116; Ardeleanu, Opinii, 46-48; Ciobanu, Incursiuni, 191-199; Cristea, Domeniul, 302-304; Liviu Petrescu, Nucul vieții, TR, 1977, 7; Valentin Tașcu, Mocodenii, ST, 1977, 4; Ștefănescu, Preludiu, 95-96; Iorgulescu, Scriitori, 193-195; Ulici, Prima verba, II, 224-226; Ciobanu, Însemne, II, 332-334; Ștefănescu, Jurnal, 197-198; Eugen Simion, Maria-Luiza Cristescu, „Vacanța”, RL, 1982, 10; Constantin Cubleșan, Schiță pentru un portret de romancier, ST, 1983, 7; Grigurcu, Între critici, 331-334; Condurache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
primul rând, din opera omonimă a acestuia. E cert că în Fasti figura lui Hercule apare în prim plan. E ca un motiv muzical care intervine când te aștepți mai puțin: Evandru-Hercule-Cacus (episod în Fasti, I, 461-586) e ca un preludiu care vrea să sugereze frumusețea ideală a acestei epoci arcadice și pastorale, liberă și fericită: spre o astfel de epocă și regiune mitică, învăluită într-un aură roză de poezie, se îndreaptă adesea sufletul zbuciumat al sulmonezului. Locuitorii Arcadiei apar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
raportul triunghiular specific melodramei, în care Bizu e de la bun început veriga slabă, naivul predestinat la încornorare. Ca și Andrei Lerian, cu toată slăbiciunea lui (de... Boubouroche), Bizu se dovedește a fi un adorator rafinat al femeii, un devot al preludiului prelungit, care știe să se bucure din plin de toate mărunțișurile ritualului erotic: glasul iubitei la telefon, fotografiile, scrisorile cu caligrafia și mireasma lor parfumată, zâmbetul și privirea, căldura ori răceala mâinii, atingerea involuntară a unor piese de vestimentație feminină
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
interpretat de ..., pref. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Regman, Cronicari, 29-38; Stănescu, Poeți și critici, 142-146; Drăgan, Reacții, 73-78; Grigurcu, Idei, 121-125; Martin, Metonimii, 377-381; Dimisianu, Valori, 160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
grabnica lichidare a greșelilor noastre. În: Viața românească, nr. 2, febr. 1950 Radu Petrescu. - Antologia: „Luptăm pentru pace”. Ibidem, nr. l, ian. 1950 Eugen Luca. - Domnului recenzent Îi displace poezia nouă. În: Contemporanul, nr. l75, 10 febr. 52. N. Tertulian. - Preludiu la o discuție asupra problemelor poeziei noastre actuale, III. Ibidem, nr. 176, 17 febr. și 178, 3 mart. 53. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor criticii literare. Ibidem, nr. l84, 14 apr. l950 54. Aurel Martin. - În legătură cu zugrăvirea omului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vine să-i pună capăt (doar un armistițiu la Picquigny, în 1475), Războiul de O sută de Ani nu trebuie considerat terminat. Ludovic al IX-lea și Carol Temerarul. Acestui conflict secular îi succede un altul: lupta contra Statului burgund, preludiu pentru un lung război împotriva Casei de Austria. Din 1363, profitînd de războaiele engleze, Casa de Burgundia, ramură colaterală a dinastiei de Valois, a pus bazele unui stat. În timpul lui Carol Temerarul (1467-1477), el se întinde de la Mâcon la Amsterdam
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se îndrepta spre Ecuator. O călătorie atît de lungă pe mările acelea pustii, apoi, nu peste multă vreme, pe apele monoton de line, pe care-l mînau, în răspăr, alizeele ce băteau statornic pe-acolo - toate acestea păreau să fie preludiul ciudat de calm al unei furtuni năpraznice. în cele din urmă, vasul se apropie de hotarul zonei de vînătoare de la Ecuator și, tocmai cînd luneca, în bezna adîncă de dinaintea zorilor, pe lîngă un mănunchi de insulițe stîncoase, echipa de cart
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
idioritmic, fie cenobitic. Epictect și Astion au fost dintre acei creștini ai primelor veacuri, care, în năzuința lor de desăvârșire, își păstrau castitatea și rămâneau în celibat, aceasta fiind ca o formă obișnuită a ascezei creștine. Acest ascetism constituia „un preludiu al monahismului”, iar asceții primelor veacuri erau floarea vieții creștine. Pe aceștia i-a numit Clement Alexandrinul „aleși între aleși”. Sfântul Epictect, ca ascet, era unul dintre preoții necăsătoriți. Din lucrarea Pătimirea Sfinților Epictect și Astion, paragraful care vorbește despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
atmosferă această armonioas? , a? a cum au subliniat unii martori, printre care ? i ? eicaru, Iorga a introdus un contrast nea? teptat, ca ? i cum o sonat? de Mozart sau o simfonie de Haydn ar fi fost �ntrerupte de înserarea unui preludiu de Wagner. �ntruc�ț Maiorescu se bucură de sprijinul mai multor partizani, acest conflict dintre cele dou? personalit?? i a dat na? tere unor intrigi cu care oricine a avut c�ț de c�ț contact cu mediile universitare este familiarizat. Conflictul acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
harta districtului a cărui soarta ecologică îl preocupă, plasând trei mere roșii pe o imaculată față de masă albă decorată cu porțelanuri, argintărie și sfeșnice. Și atunci Elena Andreevna fixează al patrulea colț al hărții cu o mișcare elegantă a mâinii. Preludiu nobil al căderii ce va urma! Dar totodată imagine polemică a unei frumuseți străină realității ce ne înconjura în lumea noastră obișnuită. O mai întâlnisem, această frumusețe, în celebra Livadă de vișini a lui Pintilie: teatrul ca izolare și refuz
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care reconfirmă întemeierea și temeinicia creației, prin construcție, adevărul că arta este mai presus de orice artificiu, vidare de sens sau exercițiu demolator. Dacă cititorii se află, la începutul drumului și fac abia primii pași în lumea teatrului, lectura, devine preludiul unor opțiuni existențiale și profesionale care ocolesc fățiș derizoriul și dezgustul afișat de tehnicism și experimentalism față de condiția umană. Care sunt însă uneltele și credințele îmbrățișate de Alexa Visarion, pârghiile pe care și le-a ales și care i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zgîrcit (e doar o degustare, nu?) din licorile paradisiace, întrebîndu-te din ochi: Ei?! Gratulări de rigoare. După... bifarea primelor zece standuri, corturile nu mai sînt defel napoleoniene, par ademenitoare alcovuri desfrînate. Să te crucești, nu alta... O fugă (cea din Preludiile pentru orgă ale lui Saint-Saëns?) la Orléans, pentru Muzeul de Artă. Sustrăgîndu-se regulei (mai toate marile muzee franceze sînt foste edificii civile), acesta își etalează capodoperele în clădire specifică, ideală ireproșabilei panotări. Parcurgînd palierele, parcurgi traseul de la Velázquez la Léger
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
liturgice, istoriile și reprezentațiile sacre care aveau scopul de a edifica. Argumentul biblic sau cel bazat pe viețile sfinților avea nevoie de suportul muzical. Se presupune că erau folosite și instrumente pentru a dubla vocile sau pentru a executa simple preludii sau interludii. Rădăcinile oratoriului se găsesc deja în această perioadă. În fața acestei situații, la nivelul autorității ecleziastice, s-au ridicat mai multe voci care au condamnat decăderea obiceiurilor religioase și liturgice și au luat poziție în fața inovațiilor muzicale, considerate „pericole
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
poteci ale Duhului”) și dezbaterea interioară sunt organic absorbite în mit. Desprins de patosul înfruntărilor, Poemul sistemului solar, plachetă alcătuită dintr-un ciclu de unsprezece sonete, se voise o foarte epurată, și fantasmagorică, icoană a sufletului, ghicit, ca în Paznicii (Preludiu la dansul planetelor exterioare) de Ion Barbu, prin cheia unei interpretări astrologice („O stea, povară, sta la porți ...”). Poemele sunt organizate cu o anumită voință de a implica în forme - până la cele prozodice, întrucât amplitudinea progresivă a versurilor, de la un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
Idei, 91-102; Tudor, Pretexte, 191-204; Magda Jeanrenaud, Nuvela românească contemporană, „Dialog”, 1974, 9-10; Piru, Reflexe, 228-232; Nițescu, Repere, 110-115; Ungheanu, Arhipelag, 389-392; Ungureanu, La umbra cărților, 20-24; Culcer, Citind, 88-95; Iorgulescu, Al doilea rond, 44-48; Ciobanu, Însemne, I, 273-276; Ștefănescu, Preludiu, 260-263; Dimisianu, Opinii, 245-250; George, Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
Romo, F.P. (1995), „Forms of Capital andSocial Structure in Cultural Fields: Examining Bourdieu’s Social Topography”, American Journal of Sociology, vol. 100, nr. 4 (ianuarie), pp. 159-203. Archer, Margaret (1988), Culture and Agency, Cambridge University Press, Cambridge. Asimov, Isaac (1993), Preludiul Fundației, Editura Nemira, București. Berger, Peter; Luckmann, Thomas (1999), Construcția socială a realității, Editura Univers, București. Borges, Jorge Luis (1983), Cartea de nisip, Editura Univers, București. Bourdieu, Pierre (1977), Outline of a Theory of Practice, Cambridge University Press, Cambridge. Bourdieu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
bibliografice: Damian, Intrarea, 81-86; Ardeleanu, „A urî”, 144-149; Stănescu, Cronici, 195-200; Protopopescu, Volumul, 225-229; Vlad, Convergențe, 320-328; Corbea-Florescu, Biografii, I, 199-203; Nemoianu, Utilul, 39-44; Dimisianu, Valori, 119-121; Iorgulescu, Rondul, 203-206; Titel, Pasiunea, 79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Al. C. Miloș, Florica Ilva, Virgil Rațiu; cu proză Sorin Moraru, Al. C. Miloș, Cristian Cărăbuș, Ovidiu Bufnilă. Apar traduceri din Herbert Franke și Paul Anderson; Mircea Opriță figurează și cu un articol despre publicistica anticipativă a lui H.G. Wells, preludiu la studiul său H.G. Wells. Utopia modernă. Se reproduc pagini din volumul Respirări de Nichita Stănescu. Alți colaboratori: Septimiu Nicușan, Adalbert Molnár. V. T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290358_a_291687]
-
vadă ca să audă, credeau ei, niște povești entuziaste despre gloriosul regim comunist și zorile luminoase de după ceea ce noi românii numeam Cortina de Fier și ceea ce francezii comuniști, care erau foarte numeroși și nu aparțineau numai clasei muncitoare, considerau a fi preludiul raiului pe pămînt. Am fost foarte prost văzut, pentru că relatările mele despre Închisori, despre sărăcie, colectivizarea forțată, despre cozile la alimente i-au decepționat Într-atît Încît am fost considerat un personaj care n-avea ce căuta la Renault. Francezii au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
al trăirilor interioare punctat de câteva rememorări” (Alexandru Piru). Totul vrea să fie un „streaptease” dezvăluind gânduri, stări, produs al unui ochi care nu se fixează pe nici un obiect până la capăt și al unei emoții uneori excesiv sentimentalizate. Un posibil preludiu al chinului creator apare în Zonă de protecție din cartea cu același titlu (1983). Arta poetică a unui eu liric asemănător clovnului, prins între „ficțiune și realitate”, capătă un accent parodic: „Iar mă vizitează zeul/ Îi fac o cafea tare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78; Ungureanu, La umbra cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211; Ciobanu, Însemne, I, 128-168; Ștefănescu, Preludiu, 36-39; Raicu, Practica scrisului, 281-284; Simion, Scriitori, I, 153-156, 634-638, III, 135-158; Alboiu, Un poet, 62-64; Popescu, Cărți, 153-156; Doinaș, Lectura, 182-187; Tomuș, Mișcarea, 57-69, 90-93; Felea, Prezența, 197-200; Iorgulescu, Ceara, 129-134; Pop, Lecturi, 57-62; Mircea Martin, Poezia regăsită, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]