3,388 matches
-
ca și legile termodinamicii, principiul se aplică naturii înseși. Nedeterminarea face universul să posede o energie infinită. Imaginați vă un volum extrem de mic în spațiu, ca o cutiuță minusculă. Dacă analizăm ce se întâmplă în respectiva cutiuță, putem face anumite presupuneri. De exemplu, știm, cu o oarecare precizie, poziția particulelor dinăuntru. La urma urmei, ele nu se pot afla în exteriorul cutiei; știm că sunt limitate într-un anumit volum, deoarece dacă ar fi în exteriorul cutiei, nu le-am putea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nu șocheze prin termeni imperativi, cuvinte mai multe înțelesuri etc.; • întrebările să fie neutre, să nu sugereze răspunsul (nu este indicată o întrebare de genul: "Sunteți și dumneavoastră de aceeași părere cu X, cum că ..."); • nu se folosesc întrebări prezumtive, presupuneri implicite etc. (de exemplu: "De când nu ați mai luat pastile?"); • nu se folosesc întrebări în care cuvintele sunt asociate cu un înțeles așteptat de către cel chestionat (de exemplu: "Este neindicat să folosim medicamente în exces?"); • nu se introduc două idei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de bună voie a unui lucru puternic prin el însuși. Și cine poate fi mai puternic decât Dumnezeu?” (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 27.4.-28.1., în PSB, vol. 5, p. 128) „Credința este o presupunere pe care o accepți de bună voie, este o supoziție judicioasă înainte de înțelegere, este așteptarea unui lucru pe care îl dobândești în viitor — așteptarea altor lucruri, în afară de cele ale credinței, este o părere cu privire la lucruri nesigure — iar încredințarea este convingerea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
înțelept vei fi<footnote Notă Pr. D. Fecioru: De fapt, Înț. Sir., 6, 34. footnote>“. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II-a, cap. V, 24.4.24.5., în PSB, vol. 5, p. 125) „Necredința, la rândul ei, este o presupunere slabă și negativă față de o idee potrivnică; greutatea de a crede este o stare sufletească ce acceptă cu greu credința”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a II a, cap. VI, 28.1., în PSB, vol. 5, p. 128) „Iar despre cei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în vedere, desigur, teoria egalitară a doctrinei filosofico-politice liberale, care recomandă o egalitate ideală, una a drepturilor și șanselor. Este vorba deci de o egalitate de drept, iar nu de una de fapt, o egalitate ce nu are la bază presupunerea că "indivizii ar fi de fapt egali, nici încercarea de a-i face să fie egali"295. Într-adevăr, "ideea egalității în fața legii presupune, în mod esențial, ca oamenii să fie tratați la fel, în ciuda faptului că sunt diferiți"296
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială sau politică. În măsura în care aceste construcții ideologice nu impietează asupra principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție", decât cu o atitudine rațional-argumentativă. În plus, dacă este să fie deplânsă pierderea, de către ideologie, a "simțului critic" referitor la fenomenul dominației, aceasta e foarte probabil să fie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
socială sau politică. În măsura în care aceste construcții ideologice nu impietează asupra principiilor morale, sociale, politice sau juridice instituite într-o societate civilizată, ci, dimpotrivă, le legitimează, a rejecta statutul ideologiei ca instrument al cunoașterii sociale și politice numai pe baza unei presupuneri de mistificare a realității seamănă mai curând cu o "prezumție de vinovăție" decât cu o atitudine rațional-argumentativă. Ideea susținută a fost că, preocupându-se de modul în care realitatea este construită social, ideologia vizează prin excelență maniera în care cunoașterea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care R este constanta gazelor (8,314 J mol-1 K-1) și T este temperatura absolută. Constantele Dubinin-Radushkevich pot fi calculate conform Ecuației (2.42) liniarizate (Tabelul 2.2). 2.3.1.6. Modelul Temkin Ecuația izotermei Temkin se bazează pe presupunerea conform căreia căldura de adsorbție a tuturor moleculelor în strat descrește liniar cu acoperirea, datorită interacțiunilor adsorbent-adsorbat și că adsorbția este caracterizată printr-o distribuție uniformă a energiilor de legătură până la o anumită energie de legătură maximă. Modelul Temkin este
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
foarte complex, dar, în general, este posibilă simplificarea sistemului prin separarea etapelor de difuzie, sau luând în considerare doar etapele de difuzie în controlul vitezei. În diferite studii de adsorbție, mecanismele de difuzie au fost considerate independent în acord cu presupunerea că cinetica a fost controlată de difuzia externă la începutul experimentului și apoi de difuzia intraparticule. McKay și al. (1985) au observat că difuzia în particulă este mult mai lentă decât deplasarea colorantului din soluție către suprafața externă solidă, din
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
că adsorbția are loc, indicând spontaneitatea. Prin utilizarea constantei de echilibru obținută pentru fiecare temperatură din modelul Langmuir, ΔG poate fi calculat conform expresiei Gibbs. Este important de menționat că ΔG este estimat din datele de adsorbție la echilibru, cu presupunerea că adsorbția unei molecule este reversibilă și condiția de echilibru este stabilită în sistem static. Variațiile ΔH și ΔS pentru un proces de adsorbție pot fi determinate utilizând reprezentarea van’t Hoff și sunt estimate prin determinarea izotermei la diferite
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
45 a fost de 190,8 mg g-1 și scade cu creșterea pH-ului, la pH 3,44 fiind 187,9 mg g-1, iar la pH 10 168,7 mg g-1. Adsorbția pronunțată la valori mici de pH conduce la presupunerea că chimiosorbția domină în acest domeniu de pH, iar la valori mai mari de pH are loc atât chimiosorbția, cât și adsorbția fizică. În plus, probabil că la valori diferite de pH se formează mai multe tipuri de specii ionice
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
forma Și dorințele lui Dumnezeu. Unii autori consideră unele analogii mai utile decât altele, iar călătoria teologică este una interesantă, care abundă în oportunități de a învăța modul optim de experiere a lui Dumnezeu. Mișcarea catafatică este o mișcare a presupunerilor Și afirmațiilor. Denys Turner scrie următoarele despre teologia catafatică: „Este mintea creștină desfășurând toate resursele limbajului în efortul de a exprima ceva despre Dumnezeu”<footnote Denys Turner, The Darkness of God: Negativity in Christian mysticism, Cambridge University Press, 1995, p.
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
despre teologia catafatică: „Este mintea creștină desfășurând toate resursele limbajului în efortul de a exprima ceva despre Dumnezeu”<footnote Denys Turner, The Darkness of God: Negativity in Christian mysticism, Cambridge University Press, 1995, p. 20. footnote>. Se pot face aceste presupuneri Și afirmații în principal datorită rolului lui Dumnezeu ca Și Creator al Universului. Pentru că oamenii sunt capabili să perceapă lucrurile create Și perceptibile, ei pot face anumite afirmații limitate asupra Creatorului acelor lucruri. Aceste afirmații stau la baza unui cadru
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
limbajului. Utilizarea catafaticului ca unic instrument pentru reflecția teologică critică asupra naturii lui Dumnezeu nu este ceea ce solicită Sfântul Dionisie de la cititorii săi. Speranța Sfântului Dionisie este ca acei care îl citesc să înceapă să discute pozitiv despre Dumnezeu; utilizând presupuneri Și afirmații la un punct sau altul, își vor vedea ipotezele ca pe ceea ce sunt cu adevărat: simple ipoteze asupra unui Dumnezeu invizibil. „Conform Sfântului Dionisie, vorbirea adevărată despre Dumnezeu este o vorbire care lasă fără replică limbajul uman: unul
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex. Proporționalitatea este valabilă numai la prima vedere, deoarece relația menționată se bazează pe presupunerea că cele două variabile, frecvența cardiacă și debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
VLĂDUȚESCU, Sabin TOTU 1. Cuvântul grecesc Pivstiς (hv) `nseamnă „în credere (credință)în altul”: prin opoziție, la Parmenides, B 1 30: ouk... pistis alethés, în„părerile muritorilor... nu-i în-credințare adevărată”; „puterea în-cre-dințării” (pystos ischys) nu va fi de partea presupunerii cum că ființa/ceea ce este eon se ivește din ceva (B 8: 12). „Dacă privitor la aces-tea încredințarea ta ar șovăi (peri tonde lipoxylos epleto pistis) și nu aiști cum din apă și din pământ, din eter și din soare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu sunt de interes pentru investigația de față. Totuși, problema prezenței întunericului gregorian la Origen (opinia aparentă a lui Crouzel) nu poate fi rezolvată prin simpla localizare la Origen a existenței temei întunericului divin. Pentru că aceeași temă este asociată unor presupuneri antropologice și teologice diferite ale fiecărui autor în parte. Dacă Dumnezeu este dificil de cunoscut, sau nu poate fi cunoscut, pentru Origen, aceasta se datorează slăbiciunii minții umane. În schimb, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, Dumnezeu este incognoscibil prin El
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
și deci producția În străinătate nu ar mai avea motive. Este evident că fluxurile de investiții sunt determinate nu numai de diferențele de dobândă din diferite țări. Iar, teoria investițiilor străine directe nu poate fi expusă și argumentată pornind de la presupunerea existenței pieței perfecte, cum a fost făcut În cazul teoriei investițiilor de portofoliu. Demersurile de explicare a ISD și producției internaționale În teoria organizației industriale au fost consolidate de Charles P. Kindleberger (1984) și Richard E. Caves (1971). Kindleberger structurează
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
posibilă. Dar de ce ar avea valoare egalitatea politică? Întrucît răspunsul este departe de a fi evident de la sine, voi explica în următoarele două capitole motivul pentru care egalitatea politică este dezirabilă, cum decurge ea în condițiile în care acceptăm cîteva presupuneri rezonabile, presupuneri pe care, probabil, le împărtășim. Voi mai demonstra că trebuie să adăugăm în figura 4 al cincilea criteriu democratic, dacă acceptăm egalitatea politică. Avantajele democrației despre care am discutat pînă acum s-ar aplica la democrațiile din trecut
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de ce ar avea valoare egalitatea politică? Întrucît răspunsul este departe de a fi evident de la sine, voi explica în următoarele două capitole motivul pentru care egalitatea politică este dezirabilă, cum decurge ea în condițiile în care acceptăm cîteva presupuneri rezonabile, presupuneri pe care, probabil, le împărtășim. Voi mai demonstra că trebuie să adăugăm în figura 4 al cincilea criteriu democratic, dacă acceptăm egalitatea politică. Avantajele democrației despre care am discutat pînă acum s-ar aplica la democrațiile din trecut și din
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
egalitatea este evidentă de la sine, atunci nici o altă justificare nu mai este necesară. În Declarație nu există nici una. Totuși, pentru mulți dintre noi, este departe de a se înțelege de la sine că toți bărbații și femeile se nasc egali. Dacă presupunerea nu este în mod evident adevărată, putem justifica în mod rezonabil acceptarea ei? Și dacă nu putem, cum să apărăm un proces de guvernare care pare să o considere adevărată? Criticii au respins adesea afirmații despre egalitate cum este cea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Făgărașului, se opun explicației din n. pers. germ. Fagar, Fager, Fugger + -aș, apropiat, prin etimologie populară, de fag. Etimologia populară incită la o apropiere de fag și de oraș, care ar fi putut fi combinate, dar atestările nu susțin această presupunere. Apropierea de fag se poate face în satele romînești de lîngă pădure, pentru care fagul este „arbore ocrotitor“; de la fag s-a creat denumirea locuitorilor satului, de făgărași, spre deosebire de făgași (evitîndu-se astfel și omonimia cu făgaș „văioagă“), așa cum locuitorii altor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
țara noastră“). Etimonul format pe această bază, *Ilavinica, a putut fi contaminat cu cealaltă rădăcină slavă discutată, *Ialovnița (așa cum s-a petrecut mai tîrziu în graiurile muntenești cu ialoviță, „vacă stearpă“ sau „grasă“, pentru care se folosește și varianta ialomiță, presupunere sprijinită de două atestări din secolele al XV lea și al XVI-lea (Elovnița, Elovnițov) și de evoluția ja > e din mediobulgară. Față de soluțiile de mai sus, care susțin plauzibil descendența slavă a hidronimului Ialomița (de la care s-au format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prezența lui l în majoritatea formelor vechi; ceea ce ne obligă să reconstituim o bază *Jil, din care a rezultat *Jiiu, apoi Jiu (precum filius > fil’u > fiu, pustiu > pustiîu > pustiu), iar din acesta magh. Zsil și germ. Schill. Sprijină această presupunere numele unui pîrîu atestat documentar în județul Alba, Silly, derivatul Jiețul (cu sufixul slav -îcî > eț) și numele Jilț al unor pîrîiașe care se varsă, ca nervurile unei frunze, în Jiu și care sunt diminutive cu sufixul -îcî > eț ale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alta(s) „apă curgătoare, pîrîu“. Eugen Tănase găsește și alte paralele, în primul rînd occitanul Olt, Oultet. Concluzia firească a acestor ipoteze este că numele rîului Olt este străvechi, avînd cel mai probabil o rădăcină traco-dacică, ilirică sau scitică. Celelalte presupuneri sunt departe de a avea un fundament științific. O problemă foarte mult discutată este evoluția lui a din formele antice la o din formele mai noi (Alutus > Olt), care a fost pusă de unii cercetători pe seama filierei slave prin care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]