20,415 matches
-
mai previzibil, pe atunci nu avea, în mintea mea, nicio noimă; era o taină cu desăvârșire de dezlegat!) începu a se îndepărta pe nesimțite de mine, păstrând cu discreție doar acele legături prietenești, de la care nu ai cum să mai pretinzi și altceva, și care îi amărăsc mereu, cu atâta putere, pe bărbații îndrăgostiți, terfelindu-le mândria în țărână și făcându-i să se simtă ca cei din urmă ratați dintre ratați. Însă, pentru mine, nu s-a oprit aici; n-
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
preț doar atâta vreme cât nu-l trage în jos pe tovarășul său și nu-l împiedică deloc de la progres. Adevărul nud, rostit la momentul nepotrivit, devine într-atât de respingător, încât poate trasa pentru totdeauna o crăpătură în relația ce se pretinde a fi strânsă, căci acesta este un aliat de încredere, de toată lumea îmbrățișat, numai câtă vreme slujește interesul celui ce îl află. Însă la vérité, l’âpre vérité1 este cel care știe să taie și să sfâșie cu cruzime, căci
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
un aprig ciocan, ce te lovește în cel mai sensibil loc al corpului. Zi și noapte, tot se strădui el să și înțeleagă pedeapsa, dar nu reuși. Încercă s-o înțeleagă pe fată, dar, de asemenea, nu reuși. Cel care pretinde că le poate înțelege pe femei, nu face dovada decât că minte, căci, de multe ori, nici femeile nu se pot înțelege pe ele însele! „În plus, greu mai este să pătrunzi total în sufletul copiilor!”, își mai spunea dânsul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care este specifică doar sufletelor mărunte și nedemne, căci invidia este modalitatea prin care ura omului față de adevărata valoare se manifestă, iar sufletele în care aceasta își găsește locul își refuză singure dreptul la prestigiu și la onoare! Nu poți pretinde Istorisiri nesănătoase fericirii 71 nimic înălțător de la starea de invidie, deoarece ea este cea mai bună expresie a prostiei; iar prostia, cu toate că stă pe cea mai de jos poziție în ochii tuturor, zidurile puterii sale sunt de netrecut... Iar asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
avea puterea s-o fac, crede-mă că ți-aș interzice pentru totdeauna să mai scrii! Păi, treabă-i asta? De altfel, te invit să privești în istorie, te rog, și să constați că aproape toți cei care s-au pretins a fi scriitori și-au dus traiul numai în mizerie, nefericiți. Au scris mult, dar au făcut-o tot timpul pe stomacul gol, și tot așa au și murit. Unora dintre ei nici cripta nu li se cunoaște, știai asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care nu-mi dă deloc pace și căreia nu-i pot atribui - foarte interesant lucru! - nicio explicație clară. Până ce aceasta nu va înceta de tot, sau până ce nu va fi înlăturată cumva, nu pot, dar, mai ales, nu vreau să pretind vreo femeie. Și fac asta numai spre binele și spre beneficiul lor, căci, cu starea de spirit apăsătoare, în care mă aflu eu acum, știu că naș putea fi capabil decât fie să le amărăsc și pe dânsele, otrăvindu-le
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cot. Însă temerile tuturor nu trebuiau nicidecum să se nască de la operația în sine, pe cât trebuiau să se nască de la efectele ei asupra operatului. Ei bine, unele lucruri sunt prea 108 Rareș Tiron copleșitoare chiar și pentru cei care se pretind a fi prea neimpresionabili, ca să mai poată fi surprinși vreodată de ceva, darămite pentru acest sărman nefericit, atât de sensibil și de fragil, ca un poet... În astfel de situații, să privești la tine ca la un om vrednic de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
măcar cât de puțin, și mai crezi în El cu inima deschisă și supusă? Ar trebui, căci omul, prin firea lui înnăscută, este făcut ca să creadă în cineva, sau în ceva, și are nevoie de asta ca de apă. Uite, pretinzi de la tine însuți că ești posesorul unei culturi generale vaste. Păi, ia zi-mi, tu chiar nu știi că au existat în istorie oameni celebri (și nu numai), care nau crezut nicio clipă în Dumnezeu și care, totuși, și-au
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
plictisit la apartamentul nostru, a examinat superficial instalația și a mormăit că mașina nu pare a avea vreo defecțiune, fiind vorba doar de un mic blocaj al furtunului de eliminare a apei, problemă care se remediază în câteva secunde. A pretins douăzeci de lei, bașca o mică atenție, deși, propriu-zis, nu făcuse nimic. "Ce să-i facem, domniță, trebuie să trăim și noi, nu?", glumea el, complice, frecându-și cu febrilă anticipație proletară pântecele generos. În urmă cu doi ani, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de opinie, când și cum se distrează (have fun) cel mai bine, când și cum au cea mai mare plăcere, un extraordinar procentaj de 29.9 % răspunde: prin anotimpuri. Detaliind răspunsul, aflăm că pentru 65.4 % din cei care se pretind astfel consonanți cu natura, mai degrabă decât cu anime-ul sau cu karaoke, sunt importante florile de cireș, culorile toamnei și alte fenomene naturale. 45.4 % își derivă plăcerea din felurile de mâncare sezonale. Nici acum nu v-am convins
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aceste meleaguri eu sunt Cel mare?...Sunt Spiritul ce protejează pădurea de acele persoane care o taie aiurea. Cu fața îmbujorată, Magnolia i-a răspuns Spiritului: -Cine și cât de mare ești poate, dar de paza pădurii spui povești. Te pretinzi mare Spirit, poate ești, nu te cunosc și de aceea nu te contrazic. Văzând că nu poate finaliza discuția cu fata pe care, de când a văzut-o credea că este zâna pe care o așteaptă de milenii, și de care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omor, zise supărat Dardailă. -Dar trebuie s-o duc înapoi în țara ei, unde urmează să se căsătorească cu Marele Căiță. -Pentru ea am dat jumătate din împărăția mea, îi răspunse Dardailă. -Cui ? a întrebat iute Stup. -Atât mi-a pretins Zâna singurătății. -Eu am s-o iau fără să mă coste nimic. Ai auzit, năpârco?. -Câine, nu auzi bine? De ce-mi spui năpârcă ? Rangul meu nu permite să fie jignit. -Nu-mi pasă. Dacă nu-mi spui unde este Fata
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Amar. Nu, eu! a intervenit Bursu. Ba eu! a strigat și Pădur. Pentru un moment situația l-a derutat pe Zombo, nu știa ce să creadă, nu știa ce să facă. Era încolțit de trei Urieși cu măști pe față, pretinzând fiecare că este stăpân acolo. Și liniștit, deși era moment de panică, a scos din traista pe care o avea în spate, un picior de pasăre prăjit pe tăciuni din care se înfrupta de zor. Uran a ajuns la locul
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a ieșit din adăpost la suprafață a observat că tatăl ei se luptă cu Zombo, s-a gândit să aducă avantajul confruntării de partea tatălui ei, ridicând capul prințului barbarilor a strigat: -Tată, îți închin capul acestui nenorocit care se pretindea prințul barbarilor. Uran a fost derutat, Zombo s-a enervat aflând astfel că fiul lui este mort, profitând de moment, s-a aruncat cu toată forța asupra lui Uran pentru a-i tăia capul. Uran s-a ferit, dar vârful
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
rămâne mereu incertă, cu urcări și coborâri, oportunități și pericole. Fără exagerări în urcare, dar nici cu temeri în coborâre. Este bine ca omul să își facă o imagine realistă despre sine însuși și să renunțe la idealizarea propriei persoane pretinzând prea mult de la sine. Nu este însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu, eu experimentez raționalitatea a ceea ce fac chiar în momentul în care înot. La fel și încrederea mea în viață nu este deloc irațională
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nici să facă inutile normele naționale stabilite pentru a reglementa piața financiară. Cu toate acestea, este întotdeauna foarte important să fii conștient că nici o instanță, statală sau ecleziastică, nici un om de stat sau vreun papă nu au dreptul de a pretinde încredere necondiționată și complet necritică. Am să vă dau un scurt exemplu: în ziua de 2 decembrie 1965, la sfârșitul Concliliului Vatican II, când eram un tânăr teolog, papa Paul al VI-lea în audiență privată îmi spuse: "Deve avere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a o trăi și în fața naturii. Este o atitudine pe care am deprins-o de la mama mea; parcă simt încă glasul chemării sale: "Privește, este atât de frumos...". Pot fi lucruri foarte simple. Nu sunt cu siguranță în măsură, cum pretind alții, să vorbesc cu plantele ("Fleacuri" îmi spusese odată un coleg, celebru botanist). Dar pot să mă minunez în fața trandafirului de pe biroul meu: câtă varietate, câte culori și forme de petale! Observ totdeauna cu aceeași bucurie cireșul japonez de un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și până în ce punct morala permite experimentele pe animale este astăzi obiectul unei violente polemici care nu ar trebui să degenereze, în limitele posibilului, într-o luptă ideologică între extremiști. Din ceea ce cunosc eu, nici un protector al animalelor onest nu pretinde să fie abolite experimentele importante, și din păcate necesare, asupra animalelor și să fie mutată în străinătate cercetarea de bază în domeniul neurologiei. Viceversa, nici un neurolog onest nu susține că trebuie să se continue experimentele ce produc suferință animalelor evoluate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
stabilitate care ajută chiar și in depășirea crizelor celor mai dure? Nu cerem prea mult de la noi înșine? Cu siguranță sunt ultima persoană care ar spune ceva împotriva autorealizării. În cadrul tradiției creștine, deseori aceasta a fost denunțată ca un egoism, pretinzând renunțarea la propria identitate, asceza de dragul ascezei și resemnarea. Totdeauna am criticat o astfel de tendință și chiar în contextul reflexiilor noastre am accentuat încă de la început că încrederea în viață și în noi înșine constituie piatra unghiulară a unei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să înșirui toate apelativele și atributele vulgare, indecente și ofensive ce mi-au fost adresate până în prezent prin cuvinte, scrisori sau în public, deseori de către persoane devotate care promiteau să se roage pentru mine. Este suprefluu deci să mi se pretindă o mai mare bunătate și finețe în fața înalților prelați adesea foarte susceptibili. Recunosc: când ne arătăm foarte siguri pe noi înșine trebuie totdeauna să fim atenți să nu devenim egocentrici și, cu privire la propriile carențe, să rămânem modești în intimitate, știind
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și în epoca noastră secularizată, aparent atee, unde au fost și sunt în continuare divinități substitutive. În acest caz credința în Dumnezeu semnifică refuzul radical al oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată. Declarația teologică de la Barmen a Bisericii Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
una care are un fundament solid și un profil bine definit. Spiritualitatea creștină nu se bazează doar pe afirmații și declarații, ci pe argumente plauzibile. Pentru mine, nimic nu este adevărat doar pentru că eu îl consider astfel și nu pot pretinde ca alții să accepte afirmații de credință lipsite de probe. Deoarece sunt credincios, doresc să-mi argumentez rațional motivele. Așadar nu cred nici în construcțiile romantice precum cele ale Codului lui Da Vinci, nici în diferitele teorii ale complotului care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
nu se construiește un stat". Nu pot fi extrase din acest fragment evanghelic informații și propuneri detaliate pentru rezolvarea conflictelor la frontieră sau examinarea lor în conferințe privind dezarmarea. În schimb, ne spune ceva despre ceea ce guvernanții statelor nu pot pretinde cu ușurință de la popoarele lor, un fapt pe care conducătorii religioși, episcopii, teologii și cei ce au în grijă sufletele pot să-l comunice publicului larg: și anume că renunțarea la propriile drepturi, fără o reacție pe măsură, nu este
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
copiilor, mamele se duc și toarnă lapte pe mormintele lor, iar uneori îi îngroapă sub pomi în timpul înfloririi lor. Virginienii. Ei cred în nemurirea sufletului. Cei buni trăiesc într-o petrecere fericită, cei răi într-un loc de suferințe dar pretind că reînvierea șa ziua cea de apoi va fi numai pentru preoți și pentru cei mari. Ceremonii la moarte. Aceștia înmormântează pe morții lor în gropi adânci, după ce îi învelesc mai întâi la piept. După terminarea ceremoniei de înmormântare femeile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
se depăși către ele pentru a le atinge este, în fenomenologia husserliană, intenționalitatea, care definește fondul conștiinței înseși, puterea sa de a arăta și exhiba, adică fenomenalitatea însăși. Este cât se poate de remarcabil faptul că în filozofiile care au pretins a respinge conceptele de conștiință sau de subiectivitate (sau în gândirea antică, care nu utiliza încă aceste concepte), acționează în mod tainic aceleași presupoziții. A ști înseamnă întotdeauna a vedea; a vedea înseamnă a vedea ceea ce este văzut; ceea ce este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]