443,141 matches
-
care au o influență distrugătoare în guvernare urmează a fi trase la răspundere de întregul popor pentru încălcarea jurămintelor depuse în ocuparea funcției în stat și pentru promovarea intenționată a fărădelegilor în societate. În caz contrar, imaginea cu care se prezintă și se va prezenta în continuare R.Moldova în plan național și mondial nu va fi altceva decât confirmarea repetată a expresiei că „anarhia statală este produsul ruinării sociale”(Galina Martea, lucrarea „Despre Idealul Național...”). Posibil, prin instaurarea Comitetului de
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
distrugătoare în guvernare urmează a fi trase la răspundere de întregul popor pentru încălcarea jurămintelor depuse în ocuparea funcției în stat și pentru promovarea intenționată a fărădelegilor în societate. În caz contrar, imaginea cu care se prezintă și se va prezenta în continuare R.Moldova în plan național și mondial nu va fi altceva decât confirmarea repetată a expresiei că „anarhia statală este produsul ruinării sociale”(Galina Martea, lucrarea „Despre Idealul Național...”). Posibil, prin instaurarea Comitetului de Salvare Națională s-ar
Unitatea naţională – substanţă în salvarea societăţii basarabene [Corola-blog/BlogPost/94037_a_95329]
-
creștere a salariului minim fusese în 2009 (de la 540 la 600 de lei). Ce cuantum au amenzile de la 1 ianuarie? Sancțiunile prevăzute în Codul rutier sunt stabilite pe clase, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă. Amenzile din clasele I-IV de sancțiuni se aplică persoanelor fizice, în timp ce amenzile din clasa a V-a de sancțiuni se aplică doar persoanelor juridice. Potrivit actului normativ, clasele de sancțiuni sunt următoarele: clasa I: 2 sau 3 puncte-amenda; clasa
Cat de mult este afectat bugetul personal de creșterea cuantumului amenzilor [Corola-blog/BlogPost/94035_a_95327]
-
prieten drag și un colaborator apropiat, pe care-l cunoșteam de aproape cinci decenii. Am publicat împreună mai multe lucrări, între care „Istoria Românilor în secolul al XX-lea” (Editura Paideia, 1999, 685 p.). Am răspuns invitațiilor sale de a prezenta comunicări la conferințele și simpozioanele interne și internaționale pe care le organiza, după cum profesorul nu m-a refuzat niciodată și a fost prezent la manifestările științifice ale Societății de Stiințe Istorice, Academiei Oamenilor de Stiință, Arhivele Naționale etc. Profesorul Buzatu
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
adesea Buzatu și-i invita pe „culturnici” să cerceteze, nu să dea directive. Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot român. Ca urmare, îi veștejea pe cei care-și făcuseră o practică din a denigra poporul român, de a prezenta istoria națională ca o succesiune de „mituri” . A prezenta istoria adevărată - cu plusurile și minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credință Gheorghe Buzatu. Desigur, nu vor lipsi nici cu acest prilej, cum nu au lipsit
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
nu să dea directive. Gheorghe Buzatu a fost și un mare patriot român. Ca urmare, îi veștejea pe cei care-și făcuseră o practică din a denigra poporul român, de a prezenta istoria națională ca o succesiune de „mituri” . A prezenta istoria adevărată - cu plusurile și minusurile ei - a fost crezul pe care l-a slujit cu credință Gheorghe Buzatu. Desigur, nu vor lipsi nici cu acest prilej, cum nu au lipsit nici la moartea lui Florin Constantiniu, detractorii, acei indivizi
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
contemporane - Jipa Rotaru Cu profundă durere am aflat ieri despre încetarea din viață a celui ce a fost profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu, erudit istoric, profesor și om de știință de o aleasă probitate morală și profesională. Pentru a-l prezenta la adevărata sa valoare nu sunt suficiente câteva pagini. Ar trebui să se scrie și probabil că așa se va și întâmpla, tomuri întregi. Ne-am întâlnit și am colaborat fructuos pe baricadele slujirii muzei Clio. Am avut în comun
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
anul 1993. Atunci am început eu să cercetez documentele din Arhivele Naționale. Intrând în sala de studiu, am găsit un loc lângă un cercetător. Nu-l cunoșteam, nu știam cine este. Într-o pauză, am intrat în vorbă. S-a prezentat, simplu: Gheorghe Buzatu. Pentru mine a fost cea mai mare surpriză. Nu-mi venea să cred. Oare acest cercetător să fie renumitul istoric, Gheorghe Buzatu? Da, dânsul era! De o modestie rară, neîntâlnită de mine în viață (atunci aveam 72
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
seduce mai mult decât atracția locului.” Pentru derută, la sfîrșit, ziaristul aruncă, un pic de poleială, adică, ornamente și seducție. Domnule ziarist, nu la cele două elemente se reduce Ortodoxia! Vestul are probleme uriașe cu minoritățile și pe cît se prezintă el de democrat, pe atît e ros de ură și de ipocrizie. E firesc să fie la fel și pentru francezi: dacă te urci într-un autobuz în Tours, de exemplu, jumătate din călători sînt străini de neamul, de limba
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
doar șapte clase și că s-a înscris la Colegiul „Saint Patrick” din Londra în baza unui curriculum vitae și a unei declarații pe propria răspundere prin care își lua angajamentul ca, până la sfârșitul celor patru ani de studii, să prezinte documentele școlare din România. La audieri, anchetatorii au constatat că mai mulți martori din dosar, inclusiv tânăra obligată să se prostitueze, erau studenți la același colegiu londonez, majoritatea fiind în aceeași situație: fără liceu. Unii dintre ei nu erau nici măcar
Ţeapă românească totală, la Londra. Cinci milioane de lire acordate ilegal [Corola-blog/BlogPost/94059_a_95351]
-
Români, în mod deosebit a Parlamentului, dar esența realităților este modul cum funcționează instituțiile statului român, iar funcționarea acestor instituții ne îndreptățește ca în acest an să parcurgem prima etapă de integrare în spațiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu. Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi oficiali la finalul convorbirilor: Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durăo Barroso: Doamnelor și domnilor, îmi face plăcere să-l întâmpin pe domnul președinte Băsescu, la Comisia Europeană, astăzi. Am avut un
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
Cooperare și Verificare. Pentru cetățenii României și business-ul din România, trebuie dovedit control, trebuie eforturile să fie continuate. De asemenea, am făcut un schimb de experiență referitor la orașul inovației din Cluj și pot spune că președintele Băsescu a prezentat proiectul. Comisia salută această inițiativă, care oferă cadrul transferului de informații în cercetare și în afaceri. I-am spus președintelui Băsescu că s-ar putea, desigur, să susținem proiectul cu fonduri europene, în cazul în care programul va fi explicitat
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
o lună să observe cu totul altceva: "La început răsfățat întrucâtva și cam anarhic, n-am găsit destule genii la Universitate și n-am fost mulțumit nici chiar de primirea pe care mi-au făcut-o profesorii cărora m-am prezentat: Hartmann mi-a părut prea rezervat, Sombart uzat, Spranger stângaci și îmbătrânit înainte de vreme. Deși cel dintâi m-a ținut la el o jumătate de ceas deși nu-i fusesem recomandat de nimeni, celălalt mi-a pus la dispoziție biblioteca
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
primirii la Heidegger a lui D. C. Amzăr, făcută de acesta. Tânărul, paralizat de timiditate și de teama că va fi primit protocolar, rece, constată că profesorul nu este nici chipeș și nici nu-l privește de sus: "M-am prezentat: magistrul, un tip de filosof ŕ la Nae. îl crezi mai mult negustor decât filosof - cu pantalonii scurți, cu o mustață mică, numai cât poate adăposti nasul, țigănos, scurt și de 40 de ani. Când l-am văzut intrând pe
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
semne ale intrării în pubertate pînă în primul an de studenție) și străbate două medii: orășelul de provincie și campus-ul universitar (aici, mai ales în varianta căminului studențesc insalubru și neprimitor). Adolescentă neîndemînatică, neatentă și aparent absentă, însă foarte prezentă în sine (acolo unde există un clocot de vitalitate reținut de barajul timidității), Letiția Branea provine dintr-o familie marginalizată, marcată de greșeli istorice asupra cărora eroina nu stăruie pentru că "nu mă interesa povestea asta încurcată și n-o pricepeam
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
nemaiîntâlnit. Este vorba de succesiuni de fotograme, însoțite de text și muzică, care îl proiectează pe spectatorul din fața monitorului într-un spațiu fantasmatic, în care recunoaște totuși, cu uimire, viața de fiecare zi din România. Unul dintre aceste CD-uri prezintă micul oraș Petrila, în care locuiește Ion Barbu, și în care a fost cândva vagonetar în mină proscrisul Ion D. Sîrbu, ca pe o localitate literar-artistică, în registru funambulesc. Citate bine alese din opera marelui și nedreptățitului scriitor au fost
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
efecte neașteptate. El ne oferă o reprezentare sarcastică, de un irezistibil umor negru a ceea ce ne-a fost dat să trăim sub Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu. Am ales câteva imagini din această superproducție ionbarbiană pentru a le prezenta în avanpremieră (CD-ul încă n-a fost multiplicat și difuzat) cititorilor României literare. Prin forța împrejurărilor, reproducerile noastre sunt lipsite de culoare și muzică, dar - chiar și în aceste condiții de austeritate tehnică - inventivitatea, inteligența artistică și luciditatea lui
Ion Barbu imaginația fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12073_a_13398]
-
mult cu entuziasm, având singurul scop: de a-l face prețuit și iubit pe Eminescu cititorilor de limbă maghiară. Și acest șir a început încă în timpul vieții "poetului nepereche". Cel dintâi a fost József Sándor, care în decembrie 1885 a prezentat varianta maghiară a poeziei Atât de fragedă. Au urmat Laurențiu Bran, Károly Révay, Géza Szöcs, înaintea primului război mondial; iar după aceea li se alătură Jenö Dsida, László Gáldi, Maria Berde, Herö Finta, Tivadar Fekete, Sándor Kibédi, Tamás Enöd, Gábor
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
recenzată și elogiată de nume celebre ale epocii, dintre care pomenim doar numele lui Lajos Áprily, Jenö Dsida și Sándor Reményik. A figurat și în Lexiconul literar editat și îngrijit de către renumitul om de cultură, Marcell Benedek, în 1927, fiind prezentat și în binecunoscutul Lexicon Révai. Merită menționat și faptul că piesa La sfârșit de septembrie, elogiată de Imre Kádár și contestată de dr. Kristof, a fost ecranizată în 1942 de către Studiourile Cinematografice de la Budapesta. Volumul și-a propus să cuprindă
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
catarge, Doina, Epigonii, Floare albastră, împărat și proletar, înger și demon, Odă, Rugăciunea unui dac, Sara pe deal, Scrisoarea a III-a și Strigoii. Cartea a fost tipărită de către Editura Cărțile Ardealului Nou, iar editorul Stefan Illés Györi intenționa să prezinte cititorilor maghiari opera "marilor scriitori și poeți români, fiind convinși că servim în felul acesta opera politică de împăciuire și de apropiere între Ungaria și România." (Prefața editorului, p. 4) Primul volum al acestei edituri a fost Eminescu ö sszes
Acum 70 de ani – Primul Eminescu în limba maghiară by Lajos Sipos () [Corola-journal/Imaginative/12245_a_13570]
-
este afișată în holurile facultăților, la cămine și cantine și e citită în amfiteatre. Cu acest prilej, conf. univ. Dumitru Almaș își exprimă surprinderea și indignarea, în fața anului IV al Fac. de Istorie. ...oct. 1954. Trei din cei patru se prezintă prorectorului șAlexandruț Vianu, spre a protesta împotriva nedreptei sancțiuni. Prorectorul nu poate contesta caracterul fistichiu al sancțiunii și sugerează celor loviți de ea să se adreseze decanului în vederea reabilitării. ...oct. 1954. Decanul, un as neîntrecut al ipocriziei moderne, primește cu
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
din grupă care ar cere să se amîne vreun seminar, să se plece de la vreo oră etc. Dacă cineva îl întreabă de ce ia această atitudine, Cazimir răspunde plin de demnitate: "Sînt în perioada de reabilitare!" ...febr. 1955. Cei patru se prezintă decanului, ca să-i ceară, vorba cîntecului, " Scoate, neamțule, ce-ai furat!" Graur n-are încotro și, după ce face unele nazuri, făgăduiește că va cere ridicarea sancțiunii. martie-aprilie 1955. Se așteaptă ridicarea sancțiunii, care vine, dar mai încet. ...aprilie 1955. Graur
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
îngrijorări destul de grave. Nu era glumă în 1954, să primești "mustrare severă cu avertisment" din partea Rectoratului și, cu două luni mai tîrziu, "admonestare scrisă" din partea UTM-ului!1) Ambele - în anul terminal, în care dădeai examenul de stat și te prezentai la comisia de repartizare. în atmosfera specifică timpului, cînd stalinismul îi supraviețuia cu dîrzenie lui Stalin, neastîmpărul juvenil putea fi lesne asimilat cu subversiunea, iar o sfadă între colegi să genereze răzbunări politice. Omul nostru a avut noroc. Scăpase ca
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
recunoscut, fără complexe, erorile de perspectivă, dar a tras de aici singura concluzie posibilă: respingerea gîndirii extremiste sub orice formă s-ar manifesta ea. Cu alte cuvinte, a optat pentru cumintele parlamentarism care, chiar în varianta lui cea mai ,burgheză", prezintă enormul avantaj de a-ți permite să spui nu în piața publică și de a-ți garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre calamitarele regimuri politice care au însîngerat secolul XX. Poate că
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
garanta apărarea împotriva asasinatelor în masă. Adică de a fi cel mai tolerant dintre calamitarele regimuri politice care au însîngerat secolul XX. Poate că nu-i prea mult, dar nici foarte puțin. Meritul lui Paul Cornea în cultura română contemporană prezintă și o dimensiune discretă aproape invizibilă, dar după părerea mea esențială. Adevărul trebuie spus pînă la capăt. Profesorul face parte din acel grup de cetățeni români care ar fi putut părăsi oricînd țara, din 1947 și pînă astăzi; ar fi
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]