7,932 matches
-
egal pentru toți cetățenii aflați în situații egale. Întrucât însă nu s-ar putea susține existența unei egalități între soțul mamei și ceilalți bărbați sau între femeile căsătorite și cele necăsătorite, din punctul de vedere care interesează în speță, instituirea prezumției de paternitate în favoarea soțului mamei nu contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002
DECIZIA nr. 502 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278756]
-
modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
exercitată de procuror, determină lipsa de obiectivitate și bună-credință a „martorului denunțător“ și că, în practică, deși „martorul denunțător“ și-a reconsiderat declarațiile date anterior, instanțele judecătorești au valorizat primele declarații ale acestuia, acestea fiind considerate suficiente pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție. Consideră că, în acest mod, se ajunge ca soluția de condamnare să se întemeieze „în mod exclusiv sau determinant“ pe declarațiile „martorului denunțător“, cu afectarea principiilor procesului echitabil și al prezumției de nevinovăție. Totodată, se susține că se
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
acestuia, acestea fiind considerate suficiente pentru înlăturarea prezumției de nevinovăție. Consideră că, în acest mod, se ajunge ca soluția de condamnare să se întemeieze „în mod exclusiv sau determinant“ pe declarațiile „martorului denunțător“, cu afectarea principiilor procesului echitabil și al prezumției de nevinovăție. Totodată, se susține că se aduce atingere principiului egalității de arme între acuzare și apărare. Dacă legiuitorul a limitat de o manieră absolută libertatea judecătorului de apreciere a probatoriului în ipotezele altor martori, potențial subiectivi, ca o măsură
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
cunoștință despre aceasta ori despre fapte sau împrejurări esențiale care determină soarta procesului. Cu alte cuvinte, participantul la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală are o strânsă legătură cu infracțiunea dedusă judecății, astfel încât în cazul său operează o prezumție de parțialitate - similar părților și subiecților procesuali principali. Or, Curtea a reținut în considerentele Deciziei nr. 59 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 1 august 2019, referitoare la denunțători, că, în
DECIZIA nr. 458 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277656]
-
și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz. Odată adoptate și intrate în fondul activ al legislației, legile, ordonanțele de urgență, ordonanțele simple și hotărârile Guvernului se bucură de o prezumție de constituționalitate, respectiv de legalitate, numai Curtea Constituțională, respectiv instanța de contencios administrativ putând constata eventuala neconstituționalitate, respectiv nelegalitate a acestora. Introducerea atribuției de la art. 2 alin. (1) lit. e) în actul normativ de bază a fost impusă de
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
Judecătoriei Sectorului 6 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 362D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) (în ceea ce privește sintagma reprezintă impreviziune), coroborat cu art. 4 alin. (1^3) [referitor la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1)], art. 8 alin. (5) teza finală, ale art. 4 alin. (1^1) lit. a) și b), a sintagmei pe durata executării contractului de credit, și în ceea ce privește stabilirea procentului de 52,6%, a dispozițiilor
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
6.024/281/2021 al Judecătoriei Ploiești, în Dosarul nr. 2.134D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) în ceea ce privește sintagma reprezintă impreviziune, coroborat cu art. 4 alin. (1^3) care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1), a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) lit. a) în ceea ce privește sintagma pe durata executării contractului de credit și criteriul folosit - creșterea prețului de cumpărare a valutei creditului - și în ceea ce privește
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
în Dosarul nr. 9.472/311/2020, Judecătoria Slatina - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) (în ceea ce privește sintagma reprezintă impreviziune), coroborat cu art. 4 alin. (1^3) [referitor la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1)] și cu art. 8 alin. (5) teza finală, ale art. 4 alin. (1^1) lit. a) și b), a sintagmei pe durata executării contractului de credit și în ceea ce privește stabilirea procentului de 52,6%
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) în ceea ce privește sintagma reprezintă impreviziune, coroborat cu art. 4 alin. (1^3) care se referă la caracterul absolut al prezumțiilor reglementate la art. 4 alin. (1^1), a dispozițiilor art. 4 alin. (1^1) lit. a) în ceea ce privește sintagma pe durata executării contractului de credit și criteriul folosit - creșterea prețului de cumpărare a valutei creditului - și în ceea ce privește
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
a treia din Legea nr. 77/2016 este neclar prin raportare la trimiterea pe care o face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din același act normativ, întrucât nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, sau pentru a arăta că, în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat, trebuie să fie îndeplinit unul dintre
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
de cel puțin 6 luni anterior înregistrării notificării de dare în plată. ... 31. Dacă trimiterea pe care art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 o face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) are rolul de a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, atunci textul este neconstituțional. Astfel, impreviziunea este exclusă într-o asemenea ipoteză, pentru că nu poate fi vorba despre un eveniment imprevizibil pentru debitor
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
un proces reglementat legal devine un eveniment prezumat a crea starea de impreviziune a clientului și dezechilibrarea relațiilor contractuale. ... 32. Executarea silită ce are loc împotriva debitorului se prezumă a fi consecința propriei atitudini culpabile, în materia răspunderii contractuale operând prezumția de culpă prin simplul fapt al neexecutării obligațiilor asumate. Or, textul legal încalcă principiul răspunderii contractuale, consacrat de Codul civil dintotdeauna, fie vechi, fie nou, prezumând nu culpa, ci lipsa vinovăției debitorului consumator. ... 33. În cea de-a doua interpretare
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
viciat de neconstituționalitate prin raportare la motivele de neconstituționalitate invocate în legătură cu art. 4 alin. (1^1) lit. a) și b) și prin raportare la art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016. ... 34. Așadar, legea nu este clară, instituie prezumții absolute care împiedică accesul liber la justiție al creditorului și încalcă deciziile Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 și Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019. ... 35. Se mai arată că art. 4 alin. (4) din
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
poate raporta doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. Legea nr. 52/2020 este antinomică dreptului pozitiv intern în vigoare, întrucât introduce 3 cazuri de impreviziune prezumate absolut de legiuitor, prezumții care nu pot fi înlăturate prin niciun mijloc de probă, simpla îndeplinire a
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă. Prin urmare, reglementarea celor două prezumții absolute de impreviziune este complet deficitară. Legea nr. 52/2020 este antinomică dreptului pozitiv intern în vigoare, întrucât introduce 3 cazuri de impreviziune prezumate absolut de legiuitor, prezumții care nu pot fi înlăturate prin niciun mijloc de probă, simpla îndeplinire a situației-premisă ducând automat la impreviziune, independent de neîndeplinirea celorlalte condiții ale dreptului comun. Se invocă repere din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
condiții ale dreptului comun. Se invocă repere din jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Decizia nr. 415 din 19 iunie 2018 și Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019. ... 37. Tot în legătură cu instituirea prezumției absolute de impreviziune, se mai arată că Legea nr. 52/2020 este incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
Uniunii Europene, respectiv cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia dreptului consumatorilor, care se referă la plenitudinea de competență a instanței naționale de drept comun în aprecierea asumării de către consumator a riscului valutar. Or, prin instituirea prezumției absolute de impreviziune (articolul unic pct. 2 al legii criticate), legiuitorul român a suprimat primul element care trebuie verificat în cadrul controlului jurisdicțional pentru a se stabili dacă a intervenit sau nu impreviziunea, respectiv dacă riscul pretins supraadăugat a fost
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
nebancare, consumatori viitori ai băncilor), conflicte de natură să declanșeze fisuri sistemice profunde în buna funcționare a economiei de piață. ... 40. Se susține că dispozițiile articolului unic pct. 2 și 3 dinLegea nr. 52/2020 nesocotesc jurisprudența Curții Constituționale referitoare la prezumțiile absolute, ceea ce echivalează cu încălcarea art. 21 din Constituție privind liberul acces la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dreptul la apărare al profesionistului este
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
Constituție privind liberul acces la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 124 din Legea fundamentală, întrucât, pe de o parte, dreptul la apărare al profesionistului este complet înlăturat prin faptul că dispozițiile criticate instituie o prezumție absolută de impreviziune, iar, pe de altă parte, nu se face distincție între cauzele creșterii dobânzii variabile. ... 41. Totodată, Legea nr. 52/2020 nu permite creditorului să dovedească echilibrul contractual în cazul concret dedus judecății, ceea ce înlătură nepermis cercetarea judecătorească
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
caz de impreviziune, conform art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, se arată că acesta nu diferă de textul legal care a făcut obiectul controlului Curții finalizat prin Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, iar prin calificarea ca prezumție absolută a cazului reglementat de articolul unic pct. 8 dinLegea nr. 52/2020 nu s-a făcut corelarea cu alte acte normative, de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
iar prin modificările aduse Legii nr. 77/2016 se urmărește încălcarea Deciziei Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. ... 49. Totodată, se mai susține că este încălcat principiul neretroactivității legii, reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituție, astfel încât prezumțiile instituite nu se pot aplica contractelor încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020, în acest sens fiind și Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, conform căreia impreviziunea, în cazul contractelor supuse Codului civil din 1864, trebuie analizată
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
debitorilor pentru care s-a inițiat procedura dării în plată, față de alți debitori aflați în imposibilitate de plată a datoriilor și care nu se află într-o asemenea procedură. ... 51. Se arată că prin legea analizată au fost reglementate prezumții absolute de impreviziune, raportat la praguri valorice ale căror relevanță și oportunitate nu au fost în niciun fel fundamentate și motivate de către legiuitor. Condiția motivării este esențială, tocmai pentru a permite atât înțelegerea rațiunilor care stau la baza reglementării
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
3) și (4) din Legea nr. 77/2016, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 52/2020, a fost constatată prin Decizia nr. 431 din 17 iunie 2021, paragrafele 52-80. Curtea a reținut, mai întâi, cu privire la problema reglementării unor prezumții absolute de impreviziune, că legiuitorul are competența de a reglementa el însuși cazuri/criterii de impreviziune, cu condiția ca acestea să se subsumeze riscului supraadăugat al contractului, respectându-se, astfel, art. 15 alin. (2), art. 44 și art. 147 alin. (4
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
reglementa el însuși cazuri/criterii de impreviziune, cu condiția ca acestea să se subsumeze riscului supraadăugat al contractului, respectându-se, astfel, art. 15 alin. (2), art. 44 și art. 147 alin. (4) din Constituție. Prin urmare, Curtea a verificat dacă aceste prezumții se plasează în sfera riscului supraadăugat al contractului de credit. ... 74. Art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016 reglementează o prezumție de impreviziune care valorifică diferența de curs valutar. Curtea a stabilit, în Decizia nr. 731 din
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]