1,838 matches
-
1972:163) susține că "nici un animal nu poate înșela, disimula, modifica informații sau inventa șmecherii în mod intenționat pentru a-și păcăli dușmanii". Ea își limitează discuția la subiectul "înșelătoriei intenționate", însă chiar restrînsă, teoria este negată de studiile asupra primatelor non-umane. Robert Mitchell (1986:21-29) a structurat o tipologie în care distinge patru feluri de înșelătorie, cu complexitate crescîndă. La un nivel mai primitiv descoperim plante și fluturi care înșeală prin aspectul exterior; aceste specii nu au încotro, fiind nevoite
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nivelul patru, avem înșelătoria plănuită, avînd scopul de a rezolva situații noi; acest nivel este atins cel puțin de unii cimpanzei și paviani, cît și de nenumărați oameni (cf. Byrne și Whiten 1992; Trivers 1985:395-420), deși planurile adoptate de primatele, non-umane, sînt destul de simpliste (Shultz și Cloghesy 1981:466; cf. Premack 1976:676-677; Whiten și Byrne 1988b). La nivelul patru și într-o oarecare măsură și la nivelul trei, este necesar ceea ce Christie și Geis (1970) numesc talent machiavelic (cf.
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
așa, există dovezi că maimuțele sud-africane se păcălesc unele pe altele în mod intenționat. Alături de talentul machiavelic și tot ceea ce el implică, abilitatea de a induce în eroare este facilitată de predispoziția imaginativă. Nu avem cum să știm în ce măsură au primatele non-umane înclinație spre fantezie, însă la oameni aceasta apare la o vîrstă fragedă. Copiii sînt capabili să fabuleze și astfel să facă diferența între ceea ce este real și ceea ce este imaginar, înainte de a învăța să atribuie celorlalți atitudini diferite de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cele crude; aceștia nu aveau la dispoziție rafturi bine garnisite în supermagazine. Datele concrete cu privire la organizarea socială a primilor umanoizi sînt într-adevăr foarte puține (Tanner 1981:169-190) însă, chiar dacă strămoșii noștri cei mai îndepărtați erau relativ singuratici, studiile asupra primatelor non-umane sugerează că traiul în grup caracteriza organizarea socială primitivă a umanității. Spre deosebire de animalele uniforme din punct de vedere genetic, precum furnicile și viespile, strămoșii noștri, care trăiau în grup, aveau interese atît individuale, cît și sociale. Cooperarea implica încredere
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cum capacitatea unui individ de a minți și a detecta minciunile și poate percepția acestuia cu privire la ce înseamnă o minciună, se dezvoltă încă din copilărie. Capacitatea limitată, prin comparație, însă totuși semnificativă de a înșela, pe care o au alte primate ne-a îndemnat să presupunem că acest proces al dezvoltării ei la oameni este prezent de mai multe zeci de mii de ani. Pe de altă parte, am observat că în secolul nostru au avut loc schimbări importante, prin instituționalizarea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
269]. Johnson, Samuel 1905. Lives of the English poets. Vol.1. Oxford: Clarendon Press [284]. 1963. The idler și The adventurer (Yale, ed. a II-a), New Haven: Yale University Press [112, 125, 183]. Jolly, Alison 1985. The evolution of primate behavior (ed. a II-a). New York: Macmillan [325]. 1988. Lemur social behaviour and primate intelligence. Bryne and Whiten 1988, pp.27-49 [325]. Jones, Frank Lancaster 1989. Changing attitudes and values in post-war Australia. Hancock, Keith Jackson, ed., Australian society. Cambridge
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
verbale și a altor practici și prin sugerarea unor noi practici. În pofida acestor noi orientări, filosoful politic contemporan John Gray consideră că, importante pentru ideologia liberală rămân, în continuare, următoarele patru aspecte: a) individualismul, potrivit căruia fiecare persoană deține un primat moral în fața oricărei pretenții de tip colectivist, care urmărește să anuleze personalitatea și individualitatea umană; b) egalitarismul, care insistă însă asupra unei egalități în ceea ce privește statutul moral, pe baza căruia fiecare individ este liber să participe la competiția economică și politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
cu cele ale altor orientări politice evidențiază diferențele existente, după cum reiese din tabelul următor 39: Temele doctrinelor tradiționale Temele ecologiei politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evidențiază diferențele existente, după cum reiese din tabelul următor 39: Temele doctrinelor tradiționale Temele ecologiei politice Productivismul nelimitat Productivismul în limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
limitele de suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică. Conservarea biodiversității Se poate observa
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
suportabilitate ale naturii Încurajarea consumului nelimitat Consumul în limitele necesităților reale ale oamenilor Primatul valorilor materiale și al banului Primatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalității umane Stimularea concurenței Stimularea concurenței pentru produse nepoluante Individualismul Convivialismul și solidaritatea umană Primatul prezentului Primatul viitorului Limitarea riscurilor tehnologice din rațiuni economice Degajarea vieții de riscurile tehnologice Teme neluate în considerare Integrarea problemelor de mediu în strategia dezvoltării. Natura ca suport al acțiunilor umane, nu ca sursă economică. Conservarea biodiversității Se poate observa, așadar, că
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
așa cum bine observa Valentin Ciucă: “Pictorii naivi par a fi niște cronicari mondeni ai clipei, malițioși nu o dată, urmărind faptele la fața locului, exagerînd adesea spre a atrage atenția. Moraliști deghizați, ei nu uită faptul că prin ironie pot restabili primatul eticii. Ei urmăresc o conciliere blajină cu ordinea comunitară, și nu se sfiesc ca săgețile ironiei să țintească propria persoană.” (2). Toți pictorii naivi autentici sînt sinceri și au viziunea lor asupra lumii, o lume unică și diferită de a
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
reguli și servicii cu ceea ce orice persoană și comunitățile pot și trebuie să trăiască, la nivel profund și existențial. Întâietatea creativă și autentificatoare a comuniunii asupra comunității necesită și o întâietate a persoanei asupra funcției. Însă când se vorbește despre primatul persoanei, este nevoie de o atenție purificată de orice formă de ingenuitate, căci nu ne naștem persoane, ci devenim persoane. Nu trebuie să subevaluăm riscurile pe care le implică grija față de necesitățile personale care, oricât de legitimă și necesară ar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Clausewitz și cele ale lui Jomini, dezbaterea privind mijloacele și metodele de purtare a războiului a condus la nașterea paradigmei strategice tradiționale, printre ale cărei principii fundamentale se numără următoarele (Handel, 2001, p. xvii): - războiul servește intereselor politice ale statului (primatul dimensiunii politice)1; - În timp ce războiul nu ar trebui să fie instrumentul principal de atingere a scopurilor statului, el nu este nici instrumentul de ultimă instanță; - prezumția de raționalitate se aplică nu doar statului În momentul formulării și ierarhizării intereselor, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
of Liberalism", Glen Newey identifică moralismul cu practica justificării unei concepții particulare despre "designul politic" al unei societăți (instituțiile, procedurile, drepturile individuale dezirabile în cadrul ei etc.) prin "oferirea de temeiuri morale" în favoarea ei și - în plus - cu teza rawlsiană a primatului moralității (i.e., dreptății), pe care o interpretează drept teza că "moralitatea depășește în importanță alte rațiuni practice, astfel că designul politic trebuie să se încadreze într-un șablon moral"55. Deși definirea realismului nu face parte dintre interesele explicite urmărite
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
despre statul minimal, în cazul lui Nozick, socialismul, în cazul lui Cohen, democrația bazată pe proprietate, în cazul lui Rawls, diversele versiuni ale statului bunăstării, în cazul majorității celorlalți liberali egalitarieni etc.). Și destui moraliști au împărtășit sau împărtășesc teza primatului dreptății, în sensul că ei sunt de părere că o "societate organizată la modul ideal" ar trebui să fie organizată în primul rând pe baza exigențelor dreptății (deși, desigur, nu o societate organizată doar în baza exigențelor dreptății, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
au un caracter contingent și parohial și de multe ori nu constituie decât simple prejudecăți. De altfel, pentru Geuss, toate aceste neajunsuri se îngemănează din plin în "intuițiile" pe care se bazează moraliști precum Rawls sau Nozick, începând de la intuiția primatului dreptății și până la intuiția egalității sau intuiția că indivizii au drepturi morale (ce ar trebui să devină, pe cât posibil, și drepturi constituționale/legale)42. Argumentul lui Geuss a primit deja mai multe replici din partea moraliștilor. După cum era de așteptat, toate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
65, 72, 147 teorii moraliste, 23 teorii de tranziție, 47 teorii non-ideale, 47 teoriile moraliste ale dreptății, 45, 131 terorism, 56 teza indemonstrabilității principiului egaliității umane fundamentale, 109 teza indiferenței la fapte a principiilor fundamentale ale dreptății, 20, 118 teza primatului dreptății, 35, 46, 48, 122, 133 toleranță, 16, 85 tortură, 58, 120 U utilitarism, 24, 30, 32, 39, 87 utilitate, 21 V valori economice, 103-104, 149 valori morale, 10-11, 15, 19, 21, 29, 37-38, 42-43, 53-56, 60-63, 65, 70-71, 74
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
libert arianismului de dreapta") ale dreptății. 73 Am discutat acest ideal, așa cum este el înțeles de Dworkin sau/și de alți egalitarieni ai șansei, în "Egalitarianismul", pp. 56-71. 74 Inclusiv despre Cohen, care a depus eforturi vizibile pentru respingerea tezei primatului dreptății în sensul că exigențele acesteia "nu suportă niciun compromis" și că ele nu pot fi niciodată sacrificate în numele exigențelor altor valori sociale (Cohen, Rescuing Justice, pp. 302-307), se poate susține, dacă nu mă înșel, că este adeptul tezei primatului
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
primatului dreptății în sensul că exigențele acesteia "nu suportă niciun compromis" și că ele nu pot fi niciodată sacrificate în numele exigențelor altor valori sociale (Cohen, Rescuing Justice, pp. 302-307), se poate susține, dacă nu mă înșel, că este adeptul tezei primatului dreptății în sensul că o "societate organizată la modul ideal" ar trebui să fie organizată în primul rând pe baza exigențelor dreptății. La urma urmei, socialismul pentru care a argumentat Cohen este, în termenii săi, o "formă de viață" ce
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
trebuie să fim prea încrezători în această tradiție de interpretare este suficient să ne reamintim că, aproape imediat după ce enunță teza, Rawls adaugă că "nu este nicio îndoială" că ea formulează "mult prea tare" (too strongly) convingerea noastră intuitivă despre primatul dreptății (Rawls, A Theory, p. 4). În plus, teoria lui Rawls este o teorie ideală, iar el admite că, în realitate, este posibil să existe sau să apară circumstanțe în care anumite exigențe specificate sau implicate de principiile sale pot
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
European Journal of Political Theory 13, 3 (2014), pp. 241-263 sau Francisco García Gibson, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. 23 De altfel, Rawls nu a negat acest lucru atunci când a afirmat teza primatului dreptății. Realiștii uită sau par să rateze înțelegerea faptului că teza sa a fost una de teorie ideală, o teză valabilă pentru o societate organizată la modul ideal, nu una caracterizată de circumstanțe nefavorabile. Ca atare, după cum ne-a atras
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să rateze înțelegerea faptului că teza sa a fost una de teorie ideală, o teză valabilă pentru o societate organizată la modul ideal, nu una caracterizată de circumstanțe nefavorabile. Ca atare, după cum ne-a atras atenția și Jeremy Waldron, teza primatului dreptății presupune că în cadrul societății "sunt satisfăcute deja condițiile minimale ale păcii și stabilității, în lipsa cărora nicio instituție socială nu ar putea să opereze" (Jeremy Waldrom, "The Primacy of Justice", în Legal Theory 9 (2005), p. 272). 24 Primul care
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ale organelor, diabetului sau alterărilor degenerative de sistem nervos. Din această perspectivă, companiile biotehnologice manifestă un deosebit interes pentru rezolvarea tehnologiilor xenotransplantului. Pentru cele mai multe scopuri, sursa de țesuturi și organe pentru xenotransplant va fi porcul (Fishman și colab., 1998), deoarece primatele sunt mai dificil de utilizat în acest scop, din motive etice, de securitate sanitară și datorită dificultăților de reproducere a acestora, în numărul mare, cerut pentru un asemenea demers. Specia porcină prezintă multe avantaje din acest punct de vedere: dimensiune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
eliminate prin trei mecanisme: respingere hiperacută (HAR), respingere vasculară acută (VAR) și respingere întârziată (DR). HAR este datorată prezenței anticorpilor umani, naturali, reactanți cu un antigen carbohidratat, α-Gal, exprimat pe celule endoteliale ale majorității speciilor de mamifere. Specia umană și primatele lumii vechi sunt de fapt animale knock-out naturale pentru necesara genă a galactozil-transferazei și, ca urmare, produc anticorpi anti-Gal care în conjuncție cu complementul, distrug endoteliul vaselor grefei. În prezent, nu pot fi transplantate la om organe solide de porc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]